Etichetă: spania

Zelenski mizează pe sancțiunile împotriva Rusiei pentru a opri războiul

Liderul ucrainean urmărește reluarea eforturilor diplomatice cu Rusia, folosind „presiunea tot mai puternică a Statelor Unite”, potrivit informațiilor citate de Interfax-Ukraine. Scopul este de a relua dialogul cu Moscova, întrerupt în trecut, în paralel cu eforturile militare de pe front. Miercuri, Zelenski urmează să ajungă în Turcia, unde va avea discuții cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu trimisul special american Steve Witkoff. Potrivit sursei citate, ministrul turc de externe Hakan Fidan ar putea transmite personal Moscovei rezultatele discuțiilor, „dacă există un rezultat pozitiv, inclusiv privind un posibil schimb de prizonieri”. Zelenski caută susținere și în capitalele europene Situația diplomatică este influențată de sancțiunile noi introduse de președintele american Donald Trump, care au lovit direct două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil. În plus, SUA iau în considerare un nou pachet de sancțiuni ce ar penaliza statele care continuă să cumpere combustibil din Rusia. Proiectul de lege ar putea fi votat în curând de Senatul american. În paralel cu demersurile diplomatice, Zelenski își consolidează și sprijinul european, încercând să obțină atât ajutor militar suplimentar, cât și garanții politice pentru viitoarele negocieri cu Moscova. Sprijin militar de la Madrid În Spania, Zelenski s-a întâlnit marți cu liderii parlamentului – Francina Armengol, președinta Congresului Deputaților, și Pedro Rollán, președintele Senatului. În mesajul transmis pe platforma X, el a precizat că i-a informat pe oficialii spanioli despre situația de pe front și despre atacurile rusești care vizează civili și infrastructura energetică. „Ucraina trebuie să-și consolideze apărarea antiaeriană – sisteme suplimentare și rachete pentru acestea”, a subliniat Zelenski, adăugând că țara sa este interesată de „cooperarea cu companiile de apărare spaniole”. Parlamentul spaniol, solidar cu Kievul Discuțiile au vizat și programele internaționale PURL și SAFE, prin care partenerii occidentali identifică echipamentele militare necesare Ucrainei și oferă finanțare pentru achiziția acestora. Zelenski și oficialii spanioli au vorbit și despre continuarea ajutorului umanitar și energetic, precum și despre sprijinul Spaniei pentru drumul european al Ucrainei și Republicii Moldova. „Sunt recunoscător ambelor camere ale Parlamentului spaniol pentru sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei”, a spus președintele ucrainean. Vizita din Spania, alături de discuțiile pregătite în Turcia, arată că Zelenski își intensifică eforturile de a îmbina diplomația, sprijinul militar și relațiile cu partenerii europeni pentru a crea condiții care să permită reluarea negocierilor cu Rusia.

Monumentul dictatorului Franco va fi transformat

Guvernul spaniol a anunțat marți lansarea proiectului de transformare a complexului monumental de la Cuelgamuros, cunoscut anterior drept „Valle de los Caídos”, unde dictatorul Francisco Franco a fost înhumat până în 2019. Proiectul selectat, numit „Baza și crucea”, urmărește să schimbe sensul politic și istoric al sitului, considerat mult timp un loc al nostalgiei pentru vechiul regim. Potrivit lui Ángel Víctor Torres Pérez, ministrul Politicii Teritoriale și Memoriei Democratice, citat de Le Figaro, intervenția „va contribui la reașezarea sitului într-un cadru istoric și civic” și va „aduce un omagiu victimelor totalitarismului” prin crearea unui muzeu. Demersul face parte din ceea ce guvernul numește „memorie democratică” – politici oficiale prin care statul explică perioada dictaturii și își asumă recunoașterea victimelor. Rămășițele a 33.000 de oameni, în același loc La aproximativ 50 de kilometri de Madrid, ansamblul monumental găzduiește rămășițele a circa 33.000 de luptători din războiul civil, atât franquişti, cât și republicani, mulți dintre aceștia transferați aici fără acordul familiilor. Deși gândit inițial ca un simbol al reconcilierii, locul a devenit în timp un punct de întâlnire pentru admiratorii fostului regim. Actualul executiv l-a redenumit „Valle de Cuelgamuros” și intenționează să transforme ansamblul într-un „spațiu de reflecție asupra dictaturii și a victimelor sale”, în încercarea de a rupe definitiv legătura cu utilizările politice ale trecutului. Madridul demontează simbolurile dictaturii Proiectul se înscrie în strategia premierului Pedro Sánchez de recuperare și clarificare a istoriei recente. Legea adoptată în 2022 prevede îndepărtarea simbolurilor franchiste, sprijinirea cercetărilor privind gropile comune și recunoașterea celor persecutați de regim. Francisco Franco a fost liderul dictatorial al Spaniei între 1939 și 1975, un regim care a lăsat în urmă zeci de mii de victime, familii dezbinate și o societate marcată de traume care încă își caută vindecarea. Exhumarea lui în 2019 și mutarea, în 2023, a rămășițelor lui José Antonio Primo de Rivera – fondatorul partidului fascist Falange – au reprezentat momente-cheie ale acestei politici. Lucrările de transformare a complexului sunt programate să înceapă în 2026, după finalizarea studiilor tehnice și a finanțării, iar situl va rămâne deschis publicului pe durata șantierului.

Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților

Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului

Spania va găzdui o reuniune secretă a Coaliţiei Voinţei privind Ucraina

La întâlnire vor participa reprezentanţi ai 35 de ţări, care se vor reuni pentru a discuta despre sprijinul suplimentar acordat Ucrainei, a raportat El Mundo. Va fi o zi de lucru intensă, care va începe la ora 09:00 şi se va încheia după ora 15:30, cu două serii de discuţii privind acordarea de ajutor pentru Kiev. Modalităţile de organizare a reuniunii sunt strict confidenţiale. Participanţii au fost avertizaţi că telefoanele mobile sunt interzise şi vor fi depozitate într-un loc special amenajat. Participanţii au fost, de asemenea, avertizaţi că detaliile reuniunii nu pot fi făcute publice. „Delegaţilor li se cere să nu publice informaţii despre reuniune pe platforme publice sau pe reţelele de socializare”, se arată într-un document consultat de ziar. Reuniunea va aborda modul în care se poate avansa în ceea ce priveşte creşterea sprijinului pentru Ucraina, modul în care se pot satisface nevoile financiare urgente ale acesteia, inclusiv cele legate de eforturile sale militare şi de apărare, precum şi modul în care se pot coordona iniţiativele pentru a intensifica presiunea asupra Rusiei. Printre altele, participanţii îşi propun să specifice priorităţile în materie de ajutor şi să ajungă la acorduri. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, va lua apoi cuvântul în cadrul reuniunii şi va avea un schimb de opinii cu participanţii. Cu toate acestea, şeful diplomaţiei spaniole nu va fi prezent la toate mesele de lucru, deoarece aceasta este o reuniune la nivel inferior. În cadrul celei de-a doua serii de discuţii, participanţii vor încerca să elaboreze o abordare comună privind garanţiile de securitate pentru Ucraina şi să facă un schimb de opinii cu privire la discuţiile în curs în acest sens. O atenţie specială va fi acordată cadrelor juridice, politice şi diplomatice, precum şi contribuţiei pe care Coaliţia celor dispuşi să o aducă la descurajarea viitoarelor agresiuni ruseşti. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat recent că planul Coaliţiei Voinţei va fi discutat la nivel de consilieri la sfârşitul acestei săptămâni. Pe 27 octombrie, Zelenski spunea că, în decurs de o săptămână sau zece zile, liderii Ucrainei şi ai Europei vor lucra la un plan pentru a pune capăt războiului. Cu toate acestea, Zelenski este sceptic că Putin este pregătit să accepte orice plan de pace.

Ce trebuie să știe românii care-și caută de lucru în Spania. Salariile sunt mai mari decât la noi, dar și costurile vieții sunt mai ridicate

Salariul unui muncitor în Spania este mai mai mare decât în România, dar și costurile vieții sunt mai ridicate, mai ales pentru cei care aleg să se stabilească în orașele mai mari. Un muncitor obișnuit din Spania, câștigă, în medie, în Spania, aproximativ 1.500 – 1.600 de euro pe lună și a fost stabilit la finalul anului 2024, potrivit B1 TV. Oficial, conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INE), salariul mediu este de 1.987 de euro pe lună, dar aceste venituri diferă de la o regiune la alta, de impozite plătite și de orele muncite. Astfel, în regiunile mai bogate, salariile sunt mai mari, dar și traiul de zi cu zi este mai scump în astfel de zone. Potrivit sursei citate, salariul este mai mare în regiunile bogate precum Madrid, Țara Bascilor sau Catalonia, unde veniturile depășesc media națională. În schimb, în comunitățile autonome sudice sau insulare, precum Andaluzia, Canare sau Baleare, veniturile sunt mai mici. De multe ori acestea sunt aproapiate de salariul minim. Deci, pentru românii care doresc să lucreze ca muncitori în Spania este de preferat să se stabilească în localități de mărime medie sau în zone rurale, având ca opțiune naveta de la domiciliu la locul de muncă. Salariile în alte domenii de activitate Salariul minim interprofesional (SMI) care se aplică în domenii precum HORECA, comerț sau servicii a fost stabilit la 1.184 de euro brut pe lună. Salarii mai mari sunt plătite în sistemul public, unde există o mai mare stabilitate, dar un astfel de job este mai dificil de accesat de către un migrant. Conform datelor statistice, un funcționar câștigă cu 20-25% mai mult decât un lucrător din servicii. În medie, însă, un lucrător câștigă, în Spania, cam 1.500 de euro pe lună. Suma acoperă nevoile unui trai decent într-un oraș de mărime medie sau într-o zonă rurală, dar – pe de altă parte -, suma este insuficientă pentru a acoperi costurile într-un oraș mai mare. Doar chiria ajunge la 900 – 1.000 de euro și, din acest motiv, mulți spanioli își suplimentează veniturile lucrând în plus. De asemenea, în familiile tinere este obligatoriu ca ambii parteneri să lucreze.

Țara europeană în care un instalator poate să câștige un salariu lunar de peste 4.000 de euro

Deși locurile de muncă din domeniile tehnice nu sunt atractive fiindcă presupune muncă fizică și rezistență la stres, sunt foarte bine plătite în zilele noastre. De exemplu, meseria de instalator este esențială și nu poate fi efectuată de roboți pentru mult timp. Salariul unui instalator în țările vest-europene poate asigura un nivel de trai decent. Tot ce trebuie să facă instalatorul este să verifice și să schimbe instalațiile tehnico-sanitare, potrivit CANCAN. Printre țările vest-europene în care instalatorii sunt bine recompensați se numără Spania. Un instalator spaniol în vârstă de 37 ani, Santi Villafruela, care a lucrat de la doar 14 ani, spune că la început câștiga 1.200 de euro.  Acum câștigă mult mai mult, astfel că-i rămân 4.000 de euro după ce-și achită taxele de la stat. „Am trecut de la a câștiga 1.200 de euro pe lună la un salariu demn, care îmi permite să trăiesc, să călătoresc și să-mi fac mici plăceri. Este o muncă grea, fizică, și trebuie să-ți asumi toate riscurile și responsabilitățile. Salariul nu compensează întotdeauna munca depusă. Ești mereu pe teren, te lovești, te murdărești, stai ore întregi în poziții incomode. Un bun instalator ar trebui să câștige cel puțin 3.000 de euro pe lună”, a povestit bărbatul pentru platforma NoticiasTrabajo. „Diferența este că acum lucrez pentru mine, decid ce proiecte iau și cât timp îmi dedic familiei. Nu este ușor, dar merită”, a mai spus instalatorul. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cât câștigă acest indian, din cele două joburi din România: instalator și livrator: „Vreau să fiu român în câțiva ani”

Salariu minim comun pentru toți muncitorii din Uniunea Europeană, propus de Președintele Guvernului spaniol

Pedro Sánchez a prezentat această propunere la închiderea congresului socialiștilor europeni, îndemnând participanții să se mobilizeze pentru a contracara extrema dreaptă prin politici care să rezolve problemele reale ale cetățenilor. În acest context, el a susținut necesitatea stabilirii unui salariu minim pentru toți lucrătorii din Europa comunitară, scrie EFE. „Depinde de noi să garantăm că Uniunea Europeană oferă o viață mai bună cetățenilor noștri, inclusiv printr-un salariu minim comun în întreaga Uniune Europeană”, a afirmat Sánchez, adresându-se sutelor de reprezentanți ai partidelor din familia social-democrată europeană. Pentru Sánchez, este necesară consolidarea pilonului social european, avertizând că drepturile muncitorilor și ale claselor de mijloc, câștigate de-a lungul decadelor, sunt în prezent amenințate. În consecință, el a pledat pentru crearea de locuri de muncă decente și, în acest cadru, a lansat propunerea unui salariu minim comun pentru toți lucrătorii celor 27 de state membre. Totodată, Sánchez a subliniat importanța apărării sănătății și educației publice, adoptării de măsuri pentru facilitarea accesului la locuințe, asigurarea unui aer curat prin tranziția energetică și reducerea inegalităților.

Moartea fondatorului Mango investigată de poliția spaniolă. Fiul miliardarului, suspect de omucidere

Andic, în vârstă de 71 de ani, a murit în decembrie 2024, după ce a căzut de la o înălțime de peste 100 de metri în timp ce făcea drumeții cu fiul său mai mare, Jonathan, în munții Montserrat, lângă Barcelona. Poliția a considerat inițial că moartea a fost accidentală, dar acum îl investighează pe Jonathan pentru o posibilă omucidere, a raportat joi seara cotidianul El Pais, citând „diferite surse cu cunoștințe despre anchetă”. Jonathan, care era singura persoană care se afla alături de tatăl său în momentul incidentului, a dat mărturii „incoerente” în două declarații, ceea ce „a alimentat suspiciunile”, a afirmat cotidianul. Ziarul La Vanguardia din Barcelona, citând și el surse cu cunoștințe despre anchetă, a afirmat că judecătorul de instrucție a schimbat oficial statutul lui Jonathan de la martor la suspect la sfârșitul lunii septembrie și că poliția a verificat conținutul telefonului său mobil. Ziarele au afirmat că poliția a citat și mărturia partenerei lui Isak Andic, jucătoarea profesionistă de golf Estefania Knuth, care a descris relațiile tensionate dintre tată și fiu. Contactate de AFP, surse din poliția regională catalană au confirmat că ancheta este în curs, fără a oferi detalii suplimentare, deoarece cazul rămâne sub secret judiciar. Familia Andic „este încrezătoare că acest proces se va încheia cât mai curând posibil și că nevinovăția lui Jonathan Andic va fi demonstrată”, potrivit purtătorilor de cuvânt ai acesteia citați de El Pais. Traseul pe care Isak Andic și fiul său îl parcurgeau, care leagă peșterile Salnitre din Collbato de mănăstirea Montserrat, este un traseu simplu, popular în rândul familiilor în weekenduri. Născut la Istanbul, Isak Andic era unul dintre cei mai bogați oameni din Spania, Forbes estimând averea sa și a familiei sale la 4,5 miliarde de dolari. Andic a deschis primul său magazin în Barcelona în 1984. Brandul său Mango s-a extins rapid în toată Spania și a devenit unul dintre cele mai importante grupuri de modă din lume, oferind atât stiluri profesionale, cât și casual, cu o prezență în peste 120 de piețe și peste 16.400 de angajați în întreaga lume.

Poate Donald Trump să elimine Spania din NATO? Motivul tensiunilor dintre Sanchez și președintele SUA

„Ar trebui să-i sune (n.r. Spania) și să afle de ce sunt în urmă. Și se descurcă bine, datorită multor lucruri pe care le-am făcut”, a declarat președintele SUA din Biroul Oval. Președintele și-a amintit că le-a cerut membrilor alianței să își mărească bugetul de apărare la 5% din PIB, dar că Spania nu a făcut acest lucru: „Cred că va trebui să începeți să discutați cu Spania”, i-a spus Trump lui Stubb, scrie Huffpost. „Majoritatea a crezut că nu se va întâmpla, iar acest lucru s-a întâmplat practic în unanimitate”, a spus Trump, care a afirmat în repetate rânduri că Spania este singurul membru rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele de cheltuieli pentru apărare. În urma summitului Aliaților din vara aceasta, Spania a ajuns la un acord cu Alianța pentru a aloca maximum 2,1% bugetului său militar și a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, să aibă flexibilitate în îndeplinirea angajamentului de 5%. Acest lucru l-a nemulțumit pe Trump, care a anunțat posibile tarife vamale drept pedeapsă. Dar pot Statele Unite să forțeze retragerea Spaniei din NATO? Avem vești proaste pentru Trump.  Regulamentul Tratatului Nord-Atlantic nu include un protocol de expulzare în niciunul dintre articolele sale. În plus, nici măcar nu ia în considerare posibilitatea unei sancțiuni propuse dacă unele dintre mandatele sale nu sunt respectate. Singura modalitate de a părăsi organizația este voluntară. Acest lucru este stipulat în Articolul 13. Pentru ca o țară să părăsească alianța, trebuie să fi trecut cel puțin 20 de ani de la aderarea la blocul militar și trebuie să notifice Statele Unite cu privire la retragerea sa. După notificarea oficială, trebuie să treacă un an înainte ca decizia să intre în vigoare. O procedură pe care nicio țară nu a urmat-o în cei aproape 80 de ani de existență ai săi. Spania a început procesul de aderare la NATO pe 25 februarie 1981, la doar cinci ani după sfârșitul dictaturii franquiste. A devenit membră un an mai târziu, deși Felipe González a organizat ulterior un referendum privind continuarea calității de membru al Spaniei în cadrul organizației. Pe 12 martie 1986, 52,24% dintre spanioli au aprobat în cele din urmă aderarea sa. Motivul tensiunilor dintre Sanchez și Trump În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă. Pedro Sánchez a răspuns că Spania își menține angajamentul față de NATO, dar într-un mod „realist și responsabil”, stabilind plafonul cheltuielilor de apărare la 2,1% din PIB. Premierul a invocat nevoia de a echilibra investițiile în securitate cu cele destinate statului de bunăstare, respingând presiunile externe care ar putea afecta prioritățile sociale ale guvernului. În plan intern, opoziția l-a acuzat pe Sánchez de ipocrizie și de lipsă de credibilitate, susținând că semnătura sa pe acordurile NATO nu este urmată de fapte. În schimb, partenerii de guvernare au respins atacurile, afirmând că Spania „nu acceptă amenințări” și că deciziile bugetare țin exclusiv de suveranitatea națională. Conflictul a fost interpretat în presa spaniolă drept o combinație între retorică electorală din partea lui Trump și diferențe reale de viziune privind prioritățile strategice. Deși scenariul unei excluderi din NATO este considerat puțin probabil, disputa a lăsat urme vizibile în relațiile bilaterale și a reaprins dezbaterea despre rolul Spaniei în alianța atlantică.

Ce înseamnă, de fapt, noul semn de circulație din imagine. Peste 300.000 de șoferi români au de-a face cu el

Voi știați ce înseamnă noul semn de circulație care apare în imaginea de mai sus? Peste 300.000 de șoferi români au de-a face cu el, într-un stat european, iar semnul rutier este parte a unui catalog de indicatoare rutiere al Direcției Generale de Circulație. Un nou indicator rutier ar părea că le dă bătăi de cap șoferilor. Este vorba despre un semn de circulație care este parte a unui catalog de indicatoare rutiere al Direcției Generale de Circulație din Spania. Odată cu actualizarea acestui catalog în 2025, conducătorii auto au parte de noutăți. Printre acestea se numără și integrarea pe anumite drumuri a unui semn rutier – un indicator triunghiular roșu și alb în care apar pictograme cu mașini și 2 săgeți încrucișate. Indicator triunghiular roși și alb – semnul rutier (p-35) care apare în Spania Ce semnifică noul semn de circulație din Spania? Astfel de indicatoare, de obicei, avertizează asupra unui posibil pericol. În situația de față, este voba despre un indicator rutier (denumit p-35) care poartă denumirea de „Împletit”. El indică „pericol din cauza proximității unei secțiuni dintr-o intersecție. Plus, o bifurcație unde vehiculele schimbă benzile, traversând căile și crescând astfel riscul de coliziuni”. Datele indică faptul că un asemenea indicator este amplasat înainte de zona în care se îmbină străzile, avertizând asupra unei secțiuni de până la 1.500 de metri. În cazul în care nu este respectat indicatorul rutier, provocându-se chiar un accident, amenda este de până la 100 de euro. Amenda crește în funcție de gravitatea încălcării faptelor, cea mai mare fiind de peste 500 de euro, arată Ziarulromanesc.de. Potrivit statisticilor estimative, în Spania există aproximativ 300.000 șoferi români. Autorul recomandă: Cât timp are voie să sune alarma mașinii. Greșeala care îți poate aduce o amendă de peste 4.000 de lei, potrivit Codului Rutier Codul Rutier 2025. Cine plătește dacă lovești un PIETON care traversează neregulamentar. Ce spune legea Un primar din București propune un nou INDICATOR rutier pentru drumurile din Capitală. Ce presupune acesta și unde ar urma să fie amplasat O nouă regulă pentru șoferi în intersecțiile aglomerate. Ce trebuie să facă aceștia