Oana Țoiu: Granițele Schengen nu se vor închide
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a dat asigurări că regulile Schengen de călătorie ale cetățenilor europeni nu vor suferi modificări din cauza crizei de migranți din Spania. Tot ea a anunțat că marțea viitoare va avea loc o ședință extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) pe tema securizării frontierelor externe ale Uniunii Europene. Ceuta nu face parte din spațiul Schengen. Spania a întărit verificările de la graniță În contextul îngrijorărilor apărute în spațiul public legate de posibile restricții de circulație pe continent, ministrul Afacerilor Externe spune că enclava spaniolă are un regim juridic diferit și nu beneficiază de libera circulație a cetățenilor. Spania aplică un filtru dublu de verificare la fața locului pentru a preveni trecerea neautorizată către spațiul Schengen. „Referitor la temerile privind un posibil impact asupra regulilor de călătorie în spațiul Schengen, Ceuta nu face parte din spațiul Schengen, iar Spania implementează un control dublu: la granița cu Maroc și un alt control Schengen la ieșirea din Ceuta. Spațiul Schengen poate fi vulnerabilizat și în dezbaterea politică, nu doar prin provocări directe la granițe”, a punctat Oana Țoiu. Spațiul Schengen reprezintă pentru România o prioritate strategică și economică majoră Oana Țoiu a transmis că menținerea granițelor Schengen deschise reprezintă o prioritate strategică și economică majoră. Ea a reamintit că românii reprezintă cea mai numeroasă comunitate de cetățeni europeni care utilizează mobilitatea oferită de spațiul Schengen pentru muncă și studii. „Pentru România obiectivele sunt legate de solidaritate cu Spania în fața acestei provocări și solidaritatea europeană, dat fiind că protejarea granițelor are și o miză colectivă. România gestionează o parte importantă din aceste granițe externe, aproximativ 2.000 de kilometri, reprezentând un punct strategic major de securitate la Marea Neagră și la frontiera estică a blocului comunitar”, a explicat ministrul. Securitatea frontierelor externe ale UE, pe masa Consiliului JAI Măsurile privind protejarea granițelor externe ale Uniunii Europene vor fi dezbătute la nivel european în cadrul Consiliului JAI de săptămâna viitoare, în urma solicitărilor oficiale făcute de mai multe state membre, printre care și România. „Alături de omologii europeni am discutat despre obiectivul comun al statelor membre de a proteja frontierele externe ale Uniunii Europene și marțea viitoare se va discuta asta și în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la cererea statelor membre, inclusiv România”, a concluzionat ministrul Afacerilor Externe.
Ar putea fi exclusă Spania din spațiul Schengen din cauza crizei migranților din Ceuta?
Criza provocată de intrarea a aproximativ 60.000 de migranți în enclava spaniolă Ceuta a reaprins dezbaterea privind funcționarea spațiului Schengen. Mai multe state europene cer măsuri împotriva Spaniei, inclusiv excluderea temporară a țării din zona de liberă circulație, în timp ce Comisia Europeană spune că o astfel de procedură poate fi aplicată doar în situații excepționale, potrivit Euronews. Italia a reintrodus deja controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania, iar Finlanda și Danemarca susțin măsuri chiar mai dure, având în vedere situația. Cu toate acestea, Comisia Europeană ar trebui să inițieze procedura de suspendare, iar în prezent nu există indicii că un astfel de demers ar putea avea loc. Valul de migranți care a ajuns în Ceuta, cea mai mare creștere a intrărilor ilegale înregistrată vreodată pe teritoriul Uniunii Europene într-o singură zi, a stârnit îngrijorare în mai multe capitale europene. Deși enclava spaniolă se află pe continentul african și nu oferă o rută directă către Europa continentală, nivelul atât de mare al fenomenului a determinat reacții în lanț. Prima care a invocat posibilitatea unor măsuri excepționale a fost premierul italian Giorgia Meloni, care joi a anunțat „măsuri extraordinare” pentru protejarea frontierelor Italiei. La o zi distanță, după o reuniune condusă de ministrul de Interne Matteo Piantedosi, autoritățile italiene au decis reintroducerea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu Spania. Solicitarea Italiei a fost susținută și de ministrul finlandez de Interne, Mari Rantanen, care a îndemnat și alte state membre să adopte măsuri asemănătoare. Totodată, premierul danez Mette Frederiksen a spus că această opțiune ar trebui să fie analizată. Apelul a fost reluat și de mai mulți lideri politici de centru-dreapta din Europa. În ce condiții poate fi suspendată o țară din Schengen Potrivit Codului Frontierelor Schengen, suspendarea participării unui stat la spațiul de liberă circulație reprezintă o măsură de ultimă instanță, aplicabilă doar în cazul unor „deficiențe grave persistente legate de controlul la frontierele externe”. Într-un astfel de scenariu, Comisia Europeană ar trebui să propună suspendarea, iar decizia ar urma să fie aprobată de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ulterior, țării vizate i s-ar recomanda reintroducerea controalelor la frontierele interne cu celelalte state Schengen. Deocamdată, oficialii europeni spun că nu există semnale că această procedură ar urma să fie declanșată. „Există evaluări regulate și, în cazul în care sunt detectate deficiențe grave la punctul de trecere a frontierei, emitem un raport care este apoi discutat mai întâi cu statul membru [în cauză]”, a declarat un oficial al Uniunii Europene, fără a face alte comentarii privind situația din Spania. Comisia Europeană a precizat și faptul că, în cadrul sistemului Schengen, enclavele spaniole Ceuta și Melilla beneficiază de un regim special, fiind tratate ca teritorii externe din punct de vedere al liberei circulații. „Există deja controale la frontiere între Ceuta și Melilla și restul spațiului Schengen”, a precizat un oficial european. Mai multe state au introdus deja controale Regulile Schengen permit oricărui stat membru să reintroducă temporar controale la frontierele interne pentru perioade care pot fi prelungite până la șase luni. Italia a aplicat deja această măsură, însă pentru o perioadă de o lună. Franța are deja controale la toate frontierele sale terestre, însă acestea au fost introduse înainte de izbucnirea crizei de la Ceuta. Decizia este motivată de amenințările teroriste și de violențele care vin la pachet cu fenomenul migrației. După declanșarea crizei, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat intensificarea controalelor la frontieră. Portugalia, de altfel, singurul alt stat membru al Uniunii Europene care împarte o frontieră terestră cu Spania, nu a adoptat până în prezent măsuri similare. Totuși, autoritățile de la Lisabona au transmis într-un comunicat că „integritatea sistemului Schengen depinde de controale stricte la frontierele externe”.
Nicușor Dan a discutat cu comisarul european Magnus Brunner despre apărarea UE și spațiul Schengen
„Vizita sa în țara noastră are loc într-un context de securitate dificil, resimțit puternic în regiune. România se confruntă zilnic cu provocări tot mai complexe, dar și-a dovedit deja contribuția semnificativă la consolidarea securității Uniunii Europene și va continua să acționeze la fel de predictibil”, a scris Nicușor Dan într-un mesaj pe rețelele de socializare. În discuții, Dan a mulțumit comisarului Brunner „pentru sprijinul și implicarea sa în procesul de aderare a României la spațiul Schengen”. „Am subliniat că prima evaluare a țării noastre realizată după intrarea în Schengen a confirmat că România acționează ca un membru deplin și responsabil, fără deficiențe majore care să necesite măsuri urgente”, a mai spus Dan. Un alt subiect abordat a fost apărarea granițelor Uniunii Europene, pe fondul războiului din Ucraina. „Apreciem recunoașterea regiunii Mării Negre ca zonă strategică, de care depinde siguranța întregii Europe și susținerea primită de la nivel european pentru întărirea capacității de reacție la agresiunea hibridă din partea Rusiei”, a încheiat președintele.
Intrarea României în Schengen, noi provocări pentru instituțiile de forță din România. Poliția de Frontieră, prima care s-a lovit de noile realități
Intrarea României în spațiul Schengen aduce provocări noi instituțiilor de forță din România. Poliția de Frontieră a fost prima care s-a lovit de noile realități. Principala problemă este că grupările criminale și infractorii au învățat repede să profite de avantajele oferite de frontier deschise, în special cei care se ocupă cu traficul de migranți sau de droguri. Traficanții de persoane care direcționează migranți către vestul Europei au fost printre primii care au vrut să profite de sistemul Schengen. Au și o metodă preferată. În primele cinci luni ale anului, autoritățile au depistat 706 migranți și 112 călăuze. Câți migranți au reușit să ajungă în vestul Europei, nimeni nu știe. Există însă datele din 2023 când au fost prinși la frontieră aproximativ 15.000 de migranți. La frontierele non-Schengen au fost concentrate cele mai multe forțe, iar la cea cu Ucraina sunt cele mai multe infracțiuni. A scăzut, în schimb, braconajul la Marea Neagră. Cei de la frontieră spun că e meritul lor, dar ar putea fi vorba și de altceva. De când a început războiul dintre Ucraina și Rusia, braconierii piscicoli turci aproape că nu s-au mai apropiat de apele teritoriale ale țării noastre. Intrarea în spațiul Schengen impune folosirea unor echipamente performante, care să compenseze dispariția controalelor clasice la frontieră. Reprezentanții sindicatelor spun că mai sunt multe lucruri de făcut, inclusiv în portul Constanța, o zonă vulnerabilă. Cei de la Poliția de Frontieră mai spun că sistemul Scomar amplasat pe malul Mării Negre este în plină modernizare și că va deveni, cu adevărat, performant. Poate astfel traficanții de droguri nu vor mai fi prinși numai cu ajutorul neașteptat al naturii, așa cum s-a întâmplat în 2019, potrivit Știrile TVR. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele