Pontaj electronic pentru personalul medical din spitalele publice. Ce prevede noul proiect de lege
Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului. Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit. De ce ar fi necesare măsurile Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați. „În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii. Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii. Cum ar trebui să funcționeze sistemul Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni. În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății. Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă. „În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii. Amenzi pentru spitale și manageri Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă. Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.
Ciprian Ciucu, anunț despre construirea a două spitale noi în Capitală: Bucureştiul are nevoie de spitale noi, sigure, cu echipamente de ultimă generaţie”
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat începutul lucrărilor pentru cea mai mare Clinică de Psihiatrie Pediatrică din România, construită de Primăria Municipiului Bucureşti împreună cu Fundaţia Metropolis, printr-un parteneriat public-privat. „Bucureştiul are nevoie de spitale noi, sigure, cu echipamente de ultimă generaţie, cu medici puşi în valoare”, a declarat primarul Ciprian Ciucu, vineri, pe pagina sa de Facebook. Edilul a precizat că al doilea spital va fi Spitalul Clinic din Sectorul 6, pentru care au fost parcurse „foarte multe etape birocratice”. „Bucureştiul are nevoie de spitale noi, sigure, cu echipamente de ultimă generaţie, cu medici puşi în valoare. Deja se construiesc două. La unul se toarnă fundaţia şi vorbim despre cea mai mare Clinică de Psihiatrie Pediatrică din România. Fundaţia Metropolis o construieşte în parteneriat cu PMB, în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, a spus Ciprian Ciucu. Conform datelor prezentate de Ciucu, această unitate medicală costă 16,5 milioane de euro, bani privaţi donaţi de Codin Maticiuc prin campania „Spitale Publice din Bani Privaţi”. Construcţia se va încheia în 2027. „Până atunci, Fundaţia Metropolis continuă campania de strângere de fonduri pentru dotare şi echipamente medicale. 5.000 de copii cu tulburări psihice vor fi trataţi aici. Parteneriatul public-privat este important! Îi mulţumesc lui Codin!”, a mai declarat Ciucu. Pentru al doilea spital, Primăria Sectorului 6 a finalizat licitaţia pentru proiectare şi execuţie. „Este vorba despre Spitalul Clinic din Sectorul 6, singurul construit în #Bucureşti, în ultimii 46 de ani, de o autoritate publică locală sau centrală. Este proiectul meu de suflet, l-am promis şi va deveni realitate! A trebuit să parcurgem foarte multe etape birocratice”, a explicat Ciucu. Primarul a mai afirmat că finanţarea este garantată de Comisia Europeană prin facilitatea InvestEU, terenul este pregătit cu utilităţile deviate, iar toate studiile şi documentaţiile urbanistice sunt aprobate, inclusiv hotărârea de Guvern care înfiinţează spitalul ca entitate juridică. După semnarea contractului, se va da ordinul de începere a lucrărilor, spune Ciucu. Spitalul va fi construit pe Bulevardul Timişoara 101E, între cartierele Drumul Taberei şi Militari, pe o suprafaţă de circa 33.000 de metri pătraţi. Clădirea va include 307 paturi, opt săli de operaţii, şapte săli de naştere, 75 de cabinete, opt secţii, 33 de specialităţi, clinică de recuperare, laboratoare, farmacie cu circuit închis şi un compartiment de Primiri Urgenţe de 1.680 de metri pătraţi. „Avem mare nevoie de spitale fără nosocomiale şi fără risc seismic în oraşul nostru. Sărbători cu mult bine să aveţi! Multă sănătate!”, a mai spus Ciucu.
Măsurile lui Rogobete pentru Pachetul 2 de reforme: Șefii de secție din spitalele publice vor fi numiți prin concurs, nu direct de universități
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat modificări importante în sistemul de sănătate. Șefii de secție din spitalele clinice nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci vor ocupa poziția de conducere printr-un concurs bazat pe indicatori de performanță evaluați anual. Principalele modificări din pachetul de măsuri pentru sănătate vizează reorientarea pacienților din zona de spitalizare continuă către medicina primară și medicina de ambulatoriu de specialitate, precum și regândirea indicatorilor de performanță pentru managerii unităților sanitare. „Șefii de secție vor fi evaluați anual” „Ocuparea poziției de șef de secție se va face printr-un concurs bazat pe indicatori de performanță care vor fi evaluați la rândul lor anual de către comitetul director al unității sanitare. Condiția minimală pentru ocuparea poziției de șef de secție este de a fi cadru universitar, dar nu cel mai mare în grad, ci un cadru universitar cu funcție de predare”, a explicat ministrul. În medicina primară, se schimbă modul de decontare a serviciilor în cabinetele de medicină de familie. Va conta mai mult numărul de servicii raportate de medicii de familie Până în 2027, doar 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, iar 80% va fi decontat în funcție de numărul de servicii pe care medicii de familie le raportează. Aceste modificări vor genera o economie estimată la aproximativ 3,2 miliarde lei pentru anul viitor, bani care vor fi redistribuiți în programele de sănătate. „Regândirea și realocarea resurselor într-un mod mai eficient pot veni în sprijinul pacienților”, a subliniat Rogobete. Punctul de plată în ambulatoriile de specialitate va crește la 8 lei de la 1 ianuarie 2026, respectiv de la 1 ianuarie 2027, față de propunerea inițială de creștere la 6,50 lei de la 1 octombrie, care nu a fost posibilă din motive bugetare. Creșterea programului de lucru pentru ambulatoriile de specialitate O altă măsură importantă se referă la alocarea „influențelor salariale” în unitățile sanitare publice, care vor fi distribuite direct proporțional cu numărul de servicii și criteriile de performanță. „Atunci când într-o unitate sanitară anvelopa salarială va depăși anvelopa alocată pentru serviciile medicale va exista un indicator de ajustare negativă a bugetului”, a precizat ministrul. Pentru ambulatoriile de specialitate din unitățile sanitare publice se dorește creșterea programului de lucru, având în vedere că peste 60% din unitățile sanitare publice din România pot în momentul de față să prelungească programul. Crește procentul pentru medicamentele generice Se mărește, de asemenea, procentul pentru medicamentele generice cu 0,6% și pentru cele inovative cu 1,7%, măsură care va aduce un venit suplimentar bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. În şedinţa de vineri a Guvernului au fost adoptate cinci dintre proiectele legislative care fac parte din Pachetul 2 de reforme, iar cel de-al şaselea, referitor la administraţia publică, urmează să fie discutat duminică.