SANITAS începe greva generală în sistemul public de sănătate. Activitatea din sute de spitale, afectată
„Dragi colegi, începând de astăzi suntem în grevă. Împreună”, a anunțat marți Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a susținut că revendicările angajaților din sănătate nu reprezintă privilegii, ci privesc condițiile de muncă, salarizarea și funcționarea sistemului public. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți. Cerem să înțeleagă faptul că Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”, a transmis Iulian Pope. Grevă în aproximativ 400 de spitale Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Principalele revendicări ale SANITAS Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă. Federația cere și deblocarea angajărilor. Potrivit sindicaliștilor, lipsa personalului duce la ture greu de acoperit, suprasolicitarea angajaților și mai puțin timp acordat pacienților. Printre revendicări se numără și îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea personalului administrativ și a angajaților din asistența socială, precum și consultarea sindicatelor înainte de adoptarea deciziilor care afectează salariații. SANITAS susține că greva va continua până când Guvernul va relua negocierile și va prezenta un proiect al legii salarizării elaborat împreună cu reprezentanții angajaților. Sindicaliștii reclamă presiuni Federația a reclamat și presiuni asupra salariaților care au anunțat că participă la grevă. Potrivit SANITAS, conducerile unor unități ar fi cerut liste cu numele greviștilor, în vederea suspendării contractelor de muncă. Sindicaliștii afirmă că suspendarea contractului poate fi făcută numai în perioada în care angajatul participă efectiv la grevă, nu înainte de începerea protestului. Greva generală a fost precedată de greva de avertisment din 20 iulie, desfășurată timp de două ore în peste 480 de unități sanitare din țară.
Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE
Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”
Ministerul Sănătății a inițiat procedura pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante în spitale
Ministerul Sănătății a anunțat marți, într-un comunicat de presă, că a transmis în circuitul de avizare un memorandum pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante din spitale. Concret, prin acest memorandum, se propune deblocarea ocupării a 7.621 de posturi vacante, respectiv: 1.910 posturi pentru medici, 2.955 posturi pentru asistenți medicali, 2.261 posturi pentru personal auxiliar sanitar, 436 posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare, 59 posturi pentru personal de cercetare. „Este un demers necesar pentru întărirea echipelor medicale din spitale, reducerea presiunii asupra personalului existent și asigurarea continuității serviciilor medicale pentru pacienți”, se arată în comunicatul de presă. Memorandumul, elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare Ministerul precizează că memorandumul a fost elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare, dar ținând cont de analiza necesarului real de personal, pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului medical. „Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă, iar presiunea asupra celor care lucrează deja în sistem devine tot mai mare. Prin acest demers, îmi reafirm angajamentul de a susține unitățile sanitare și echipele medicale, astfel încât pacienții să primească servicii medicale de calitate”, a spus ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Dacă memorandumul va fi aprobat, spitalele publice vor putea începe organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi. Ministerul Sănătății scoate la concurs zeci de posturi la DSP și Serviciile de Ambulanță Informația vine după ce la începutul lunii iunie, Ministerul Sănătății a anunțat organizarea de zeci de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Direcții de Sănătate Publică, Serviciile de Ambulanță și două instituții naționale. De asemenea, sunt lansate procese de selecție pentru noi manageri în șapte spitale și institute medicale. „Măsura vizează ocuparea a 29 de funcții de conducere din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, precum și a 42 funcții de manager general ale Serviciului de Ambulanță București–Ilfov și ale serviciilor de ambulanță județene, precum și ocuparea prin concurs a posturilor de președinte și vicepreședinte Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și director general al Institutul Național de Transfuzie Sanguină „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Sănătății în luna iunie.
Ministerul Sănătății: 58 de acte adiționale semnate în această săptămână pentru contractele de finanțare din PNRR
„În ultimele 2 luni au fost efectuate plăți în valoare de peste 850 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, dotarea și digitalizarea sistemului medical. În cursul acestei săptămâni, instituția a continuat efectuarea plăților către beneficiari, fiind virată o sumă totală de 28,4 milioane de lei”, a transmis Ministerul Sănătății într-un comunicat. Fondurile vizează „îmbunătățirea condițiilor din spitale, digitalizarea sistemului și consolidarea medicinei de familie și comunitare”. Cabinete de familie, centre comunitare și spitale digitalizate Ministerul precizează că banii sunt alocați pentru „modernizarea medicinei primare”, prin finanțarea a 16 cabinete de medici de familie, pentru dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea infrastructurii. De asemenea, fondurile merg către „servicii medicale în comunități vulnerabile”, prin susținerea financiară a 8 centre comunitare integrate, pentru facilitarea accesului la îngrijiri de sănătate în zone rurale sau defavorizate. O altă direcție vizează „siguranța pacienților”, respectiv achiziția de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale în unitățile sanitare. Ministerul Sănătății anunță și fonduri pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din domeniul sănătății, proiect descris drept „un pas esențial pentru debirocratizare și eficientizarea actului medical”. Fondurile sunt folosite și pentru dotarea secțiilor de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, prin achiziția de echipamente critice pentru neonatologie. Ministerul Sănătății a anunțat și că, în perioada 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost semnate 58 de acte adiționale pentru contractele de finanțare din PNRR. Potrivit instituției, 8 acte adiționale vizează Componenta 12 – Sănătate. Dintre acestea, 3 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul unităților de asistență medicală ambulatorie. Alte 2 acte de prelungire și un act de majorare a contribuției proprii vizează echipamentele destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, iar 2 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul centrelor comunitare integrate. Cele mai multe acte adiționale, 50, vizează Componenta 7 – Transformare Digitală. Ministerul precizează că au fost semnate 34 de acte de prelungire și 5 acte de majorare TVA pentru digitalizarea unităților sanitare publice. Alte 9 acte de prelungire și 2 acte de majorare TVA vizează digitalizarea instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Sănătății.
Reformă dură în sănătate, în programul Veștea. Mai puține paturi de spital, plată după performanță și controale la concediile medicale
Guvernul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în anul 2030, concomitent cu introducerea unui sistem de plată a medicilor bazat pe performanță. De asemenea, sporurile din spitale vor fi corelate cu numărul și tipul serviciilor medicale furnizate. Programul prevede consolidarea managementului spitalelor, introducerea unor criterii de performanță pentru șefii de secție și formarea de consorții de spitale, inclusiv pentru achiziții comune la nivel județean, regional sau național. Concedii medicale sub control Executivul vizează creșterea bazei de plătitori la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin descurajarea acordării concediilor medicale fictive. Sunt anunțate controale atât asupra medicilor prescriptori, cât și asupra beneficiarilor concediilor. Reguli mai stricte pentru sistemul privat contractat cu CNAS Potrivit programului, unitățile medicale private care vor contracte cu CNAS vor fi obligate să asigure că minimum 80% din personal este angajat cu normă întreagă. De asemenea, personalul medical din sistemul public care desfășoară activități private în timpul programului de lucru riscă desfacerea contractului de muncă. Unitățile sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente vor putea fi transformate în ambulatorii, spitale de recuperare sau unități de îngrijiri paliative. Investiții în spitalele regionale Programul de Guvernare prevede dezvoltarea unei rețele naționale de centre medicale comunitare, în special în mediul rural și în orașele mici, inclusiv servicii de telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară. Totodată, sunt menționate investiții în spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, finanțate inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și posibila extindere a rețelei de spitale regionale. Digitalizare, telemedicină și dosar electronic de sănătate Guvernul Veștea propune o nouă platformă informatică a asigurărilor de sănătate, operaționalizarea dosarului electronic de sănătate și extinderea serviciilor de telemedicină, cu obiectivul reducerii birocrației și creșterii accesului pacienților la servicii medicale.
Mai multe operații pe zi și gărzi reorganizate: modificare legislativă pusă în transparență de ministrul Sănătății
Potrivit noului ordin, blocul operator poate fi organizat în ture succesive între orele 8:00 și 20:00. A doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată. Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00. „Fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient”, a scris Rogobete pe pagina sa de socializare. Aceeași logică se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi. O nouă categorie de gardă: garda intervențională Ordinul clarifică și reorganizează tipurile de gardă din spitale. Alături de garda de urgență, garda de monitorizare și garda la domiciliu, este introdusă o a patra categorie: garda intervențională. Aceasta vizează specialitățile cu specific intervențional: cardiologie intervențională, neurologie intervențională și radiologie intervențională. Gărzi de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului Spitalele vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore. Decizia va fi luată în funcție de specificul spitalului și al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate. Modificarea vine ca răspuns la solicitările corpului medical și ale sindicatelor reprezentative. Organizarea programului în ture revine medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale. Programul va fi corelat cu gradul de ocupare și cu nevoia reală de servicii. Ministrul Rogobete a precizat că modificările țin cont de evoluția tehnologiei, a industriei farmaceutice și de nevoile pacienților în 2026.
Ministrul Sănătății: Spitalele aflate în construcție cu finanțare PNRR vor fi finalizate la timp
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. „România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete. Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți. „O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.
Rogobete, despre plata pe performanță: Va fi primită foarte greu în spitalele cu mai mulți șefi de secție decât pacienți
Ministrul Sănătății a spus că România va avea în acest an o strategie pentru siguranța pacienților. „Este un concept internațional care are un set de indicatori de calitate și de siguranță pe care un spital, respectiv un act medical ar trebui să îi urmărească. România nu a avut până în anul acesta o astfel de strategie. Ea este finalizată. O să urmeze parcursul guvernamental de aprobare. A fost început anul trecut împreună cu echipa pe care o coordonez și cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Strategia va fi aprobată și pentru mai dată în perioada post-decembristă România va avea o strategie națională în următorii șase ani de zile cu indicatori foarte clari, cu recomandări foarte clare care țin de siguranța pacientului”, a declarat Rogobete la Euronews România. El a spus că plata serviciilor medicale va fi făcută în funcție de acești indicatori: „Este pregătit actul normativ, urmează să fie pus în transparență în curând. Acei indicatori de performanță care monitorizează calitatea și performanța și eficiența unei secții sau a unui spital, care, sigur, ei vor fi traduși în modul de calcul al sporului pentru echipa medicală”. Șpaga nu a dispărut Ministrul Sănătății spune că sistemul „nu este perfect”, dar că în dinamică evoluția este vizibilă: „Sistemul de sănătate de astăzi este mult mai bun ca sistemul de acum 10 ani, este mai bun ca sistemul de acum 5 ani și mai bun decât sistemul de acum 2 ani”. Rogobete admite că șpaga din spitale nu a dispărut, dar spune că fenomenul „s-a redus mult”. Rugat să spună ce măsură va genera cea mai mare rezistență în sistem, Alexandru Rogobete a spus: „Plata pe performanță generează deja rezistență. Ea nu va fi primită ușor. Va fi primită foarte bine și foarte ușor în spitalele în care gradul de încărcare este unul foarte mare și se muncește pentru că oamenii vor fi motivați și va fi primită foarte greu și probabil cu voci puternice în zonele în care există mai mulți șefi de secție decât pacienți”.
Rogobete: Spitalele din Prahova vor fi reorganizate în consorții. Noi investiții majore la Spitalul Județean din Ploiești
Rogobete a declarat în cadrul unei conferințe de presă că modelul actual, în care spitalele funcționează independent, nu mai este sustenabil, nici financiar, nici din perspectiva resurselor umane. „Spitalele nu mai pot fi sustenabile decât dacă oferă servicii adaptate nevoilor reale ale pacienților. Nu mai putem avea unități apropiate care dublează aceleași servicii”, a explicat ministrul. Consorții de spitale / Reorganizarea serviciilor Rogobete a subliniat că județul Prahova este primul care aplică noul model de organizare bazat pe consorții administrative, concept introdus recent în legislația sănătății. Reorganizarea va presupune coordonarea serviciilor medicale între spitale, dezvoltarea ambulatoriilor și a spitalizării de zi, precum și reducerea suprapunerilor între unități. Potrivit ministrului, efectele nu vor fi imediate, dar pe termen mediu pacienții vor avea acces mai facil la servicii medicale integrate și coerente. Transferuri de spitale și crearea unui „pol medical” Un alt anunț important vizează transferul spitalului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor către Consiliul Județean Prahova, parte a unui proces mai amplu de reorganizare la nivel național. „România era singura țară europeană în care Ministerul Transporturilor mai avea spitale”, a explicat Rogobete. Ministrul a dat asigurări că transferul nu va afecta personalul sau structura unității, ci doar finanțarea, care va trece în responsabilitatea autorităților locale. Totodată, integrarea Spitalului de Pediatrie în cadrul Spitalului Județean va contribui la crearea unui „pol medical” la nivelul județului, care va concentra resursele umane și financiare.
Rogobete, despre reorganizarea modului în care funcționează spitalele: Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite de peste 30 de ani
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri, în cadrul emisiunii „Atitudini”, de la Gândul, că una dintre principalele provocări ale sistemului medical românesc este recâștigarea încrederii pacienților, afectată în ultimii ani de crizele din sistem și de efectele pandemiei. „Cred mult în gândirea de reașezare a unor lucruri. Nu plec de la principiul că totul este greșit și totul trebuie schimbat și nimic nu e bine. Ba din contră, sunt lucruri care funcționează, lucruri care arată bine, lucruri care sunt în transformare. (…) Elementul esențial – și anume încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, încrederea oamenilor în medicină și în terapiile moderne, încrederea oamenilor în medicația modernă – a avut de suferit după pandemie. Încă nu ne-am revenit și nu dau vina doar pe pandemie. De-a lungul timpului, toate problemele, toate nedreptățile, toate inechitățile, Faptul că de multe ori pacienții au simțit că deranjează atunci când s-au dus la spital (…) toate astea, din păcate, au dus la scăderea abruptă a încrederii oamenilor în sistemul de sănătate”, a spus Alexandru Rogobete în cadrul emisiunii de la Gândul. Ministrul a mai precizat că deteriorarea relației dintre pacienți și personalul medical se vede tot mai des în spațiul public. „Medici bătuți în timpul gărzilor, atitudini necorespunzătoare și din partea medicilor către pacienți (…) toate astea au la bază ceea ce am spus la început, și anume încrederea în sistem. Degeaba construim spitale noi, degeaba avem medicamente în lista de compensate dacă nu există fundamentul relației dintre pacient și medic”, a explicat Rogobete. Un alt obiectiv al ministrului este cel privind reorganizarea modului în care funcționează spitalele, sistem care, potrivit acesuia, nu a mai fost regândit de mulți ani. „Un al doilea obiectiv și l-am început deja: reorganizarea modului în care funcționează spitalele din România. Gândiți-vă că aceste spitale nu au mai fost regândite, reorganizate. Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite și reorganizate de peste 30 de ani”, a spus Rogobete. Referindu-se la descentralizarea administrativă a spitalelor, ministrul a afirmat că problema principală este reprezentată de lipsa instrumentelor prin care ministerul să poată coordona eficient sistemul. „Eu nu vreau să iau la Ministerul Sănătății înapoi spitalele. Ce vreau și ce îmi doresc și ce cred că ar fi normal – pentru că văd în modul în care funcționează lucrurile – este ca Ministerul Sănătății să poată avea o coordonare operativă, o coordonare a resursei umane, o coordonare a performanței în aceste unități sanitare. Nu am niciun cuvânt de spus când se pune un manager, nu am niciun cuvânt de spus când se pune un șef de secție, nu am niciun cuvânt de spus când se fac licitații. Însă, atunci când apare o problemă, eu sunt cel care răspunde”, a explicat Rogobete.