Etichetă: spitale

Oana Gheorghiu, mesaj după propunerea pentru Ministerul Sănătății. Ce lecții a învățat pe holurile spitalelor

„Cele mai importante lecții despre sistemul de sănătate din România nu le-am învățat din studii, rapoarte sau din programe de guvernare. Le-am învățat pe holurile spitalelor”, a transmis Gheorghiu, sâmbătă seara, pe Facebook. Aceasta spune că a cunoscut sistemul de sănătate prin intermediul pacienților și al cadrelor medicale. „Le-am învățat de la mamele care dormeau lângă patul copilului lor, ghemuite pe un scaun, căutând cu disperare soluții și rugându-se pentru un miracol. Le-am învățat de la miile de pacienți care așteptau, uneori prea mult, un diagnostic, un tratament și șansa de a se face bine. Le-am învățat de la medicii care rămâneau mult după încheierea programului și de la asistentele care țineau în picioare o secție întreagă, cu doar jumătate din personalul necesar”, a afirmat Gheorghiu. „Am cunoscut oameni care au învins boala și am cunoscut oameni pe care i-am pierdut în fața bolii. Am privit suferința în ochi și am simțit frustrarea de a vedea că, după atâția ani de democrație, sistemul nostru de sănătate este încă măcinat de probleme grave”, a mai transmis aceasta. Peste 30 de proiecte pentru spitalele publice Oana Gheorghiu afirmă că, în cei 15 ani dedicați societății civile, a fost implicată, alături de colegele sale, în peste 30 de proiecte de construire, renovare și dotare a spitalelor publice. „Împreună cu peste 350.000 de oameni și 8.000 de companii care au donat, am construit un spital de 12.000 de metri pătrați, în care peste 3.500 de copii au fost tratați încă din primul an”, a spus ea. Gheorghiu mai afirmă că a contribuit la amenajarea unor camere sterile care au triplat capacitatea de transplant a României, la refacerea unor secții de oncologie pediatrică și la construirea unor spitale modulare de terapie intensivă în timpul pandemiei. De ce a acceptat propunerea „Acesta este contextul în care am acceptat propunerea de a face parte din cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Nu pentru o funcție vremelnică și nici din ambiție personală. Viața mea era, de altfel, mult mai liniștită înainte să intru în politică”, a transmis ea. Oana Gheorghiu spune că a acceptat propunerea pentru că, în opinia sa, problemele sistemului sanitar nu mai pot fi lăsate să depindă de situații excepționale. „Am acceptat pentru că știu că nu există miracolele și, într-o țară normală la cap, viața unui copil, a unui părinte ori a unui bunic nu trebuie să depindă de un miracol”, a afirmat aceasta. „Pacientul” trebuie să fie în centrul deciziilor În mesajul său, Gheorghiu vorbește și despre prioritățile pe care le-ar avea în cazul în care va ajunge la conducerea Ministerului Sănătății. „Dacă vrem spitale moderne și curate, atunci trebuie să le construim și să le administrăm corect. Dacă vrem medici, asistente, infirmiere și brancardieri bine pregătiți, atunci trebuie să-i respectăm pe măsura muncii și a responsabilității lor. Dacă vrem să vindecăm sistemul de sănătate, atunci trebuie să așezăm pacientul în centrul fiecărei decizii”, a transmis aceasta. „Acestea sunt gândurile cu care am acceptat propunerea de a prelua mandatul de ministră a Sănătății. Indiferent de deznodământul zilelor următoare, sănătatea României nu mai poate aștepta miracole. Este timpul să le facem să se întâmple”, a încheiat Oana Gheorghiu. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.

Alexandru Rogobete, avertisment dur: O să se moară în spitale dacă secțiile de urgență rămân fără materiale

Fostul ministru al Sănătății a fost întrebat luni seara, la Antena 3 CNN, dacă se poate ajunge la situația în care oameni să moară în spitale. „Dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, din păcate da”, a răspuns Alexandru Rogobete. El a spus că situația din Sănătate este dificilă și că a avertizat anterior că bugetele pentru acțiunile prioritare, ATI, AVC, infarct și alte programe de urgență „sunt la limită”. Rogobete spune că nu înțelege de ce bugetele nu sunt suplimentate din fondul de rezervă. „La Institutul CC Iliescu din București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie, nu a virat nici măcar un leu, nici măcar un ban, pentru cele mai importante programe de boli cardiovasculare și de chirurgie cardiovasculară. Este noaptea minții. Nu înțeleg de ce nu suplimentează de urgență, din fondul la dispoziția Guvernului, programele pentru UPU și pentru ATI, pentru că acolo este marea condensare de urgențe”, a declarat Alexandru Rogobete. El îl acuză pe președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate că dă „dovadă de lipsă de viziune” în aceste momente de criză, „pentru că el poate muta bani între programele pe care le are”. „Are anumite programe unde consumul financiar este mai redus și ar putea suplimenta de urgență între alte programe”, a mai spus Rogobete. Câți bani spune Rogobete că a primit Ministerul Sănătății Întrebat despre bugetul făcut în perioada în care era ministru, Alexandru Rogobete a spus că Ministerul Sănătății a solicitat 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, dar a primit 490 de milioane de lei. „Ministerul Sănătății a solicitat pentru zona de urgență 660 de milioane. Există documente în acest sens. Bolojan a tăiat din prima 10% pentru reducerea deficitului, după care la recalculare s-a mai tăiat o sumă de bani. Cert este că ministerul a primit 490 de milioane din cele solicitate”, a declarat Rogobete. El a explicat că bugetul a fost aprobat în martie, astfel că lunile ianuarie, februarie și o mare parte din martie au funcționat cu regula de 1/12, iar o parte importantă din fonduri a fost folosită pentru plata arieratelor. Rogobete adaugă că personalul din spitale este disperat și susține că situația actuală este fără precedent. „Niciodată în spitalele din România nu s-au utilizat materiale din fondul de urgență”, a mai spus fostul ministru.

OMS: Unul din zece pacienți suferă prejudicii în timpul îngrijirilor medicale. Jumătate dintre cazuri ar putea fi prevenite

Pacienții cu boli netransmisibile sunt expuși unor riscuri suplimentare, deoarece au nevoie frecvent de tratamente și de interacțiuni repetate cu sistemul medical. Problema se află anul acesta în centrul Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, marcată pe 17 septembrie, sub sloganul „Îngrijire sigură pentru viață!”. Bolile netransmisibile provoacă 74% dintre decese Ediția din 2026 a campaniei OMS este dedicată siguranței îngrijirilor acordate persoanelor cu boli netransmisibile. În această categorie intră afecțiunile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile respiratorii cronice. Sunt afecțiuni de lungă durată, care pot apărea la persoane de toate vârstele și care necesită, în multe cazuri, îngrijire și tratament pe perioade îndelungate. Potrivit OMS, bolile netransmisibile reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate la nivel mondial, afectează miliarde de oameni și sunt responsabile pentru 74% din totalul deceselor. Caracterul cronic al acestor boli și contactele repetate cu sistemele de sănătate cresc însă și probabilitatea apariției unor incidente sau evenimente adverse pe parcursul îngrijirii. Până la unul din trei pacienți cu cancer se confruntă cu reacții adverse OMS atrage atenția că, în cazul unor afecțiuni, riscurile pot fi considerabile. În cazul cancerului, de exemplu, până la unul din trei pacienți se confruntă cu evenimente adverse în timpul îngrijirilor medicale. Riscul poate crește suplimentar în cazul persoanelor care suferă simultan de mai multe boli cronice. Organizația explică faptul că vulnerabilitatea pacienților cu boli netransmisibile este determinată atât de complexitatea și durata tratamentelor, cât și de problemele existente în sistemele sanitare. Printre acestea se numără fragmentarea îngrijirilor, dar și factori mai largi care pot limita accesul la servicii medicale sigure, inclusiv sărăcia și discriminarea. Riscurile pot apărea în orice etapă Siguranța pacientului nu privește doar momentul administrării unui tratament sau al unei intervenții medicale. OMS avertizează că riscurile pot apărea de-a lungul întregului parcurs al pacientului: de la prevenție și depistare precoce până la diagnostic, tratament și gestionarea bolii pe termen lung. Problemele nu sunt limitate nici la spitale. Ele pot apărea în diferite unități medicale, dar și în locuințele pacienților sau în comunitățile în care aceștia trăiesc. Din acest motiv, organizația solicită acțiuni coordonate pentru ca persoanele cu boli netransmisibile să beneficieze de îngrijiri sigure pe întreaga durată a vieții. OMS: Personalul medical trebuie susținut Un alt mesaj al campaniei din acest an vizează consolidarea sistemelor de sănătate și sprijinirea personalului medical. OMS consideră esențiale dezvoltarea unor sisteme sanitare puternice și integrate, consolidarea asistenței medicale primare și susținerea profesioniștilor din sănătate. Totodată, organizația cere eliminarea barierelor care împiedică accesul unor categorii de populație la servicii medicale sigure. Pacienții trebuie, la rândul lor, implicați în deciziile privind propria îngrijire. Valorificarea experienței persoanelor care trăiesc cu boli cronice și creșterea nivelului de educație pentru sănătate pot contribui la reducerea riscurilor și la îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Clădiri din întreaga lume vor fi iluminate în portocaliu Pentru a marca Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, pe 17 septembrie, monumente, clădiri și spații publice din diferite țări urmează să fie iluminate în portocaliu. OMS va ilumina în această culoare și celebrul Jet d’Eau din Geneva, în cadrul campaniei internaționale. Prin ediția din 2026, organizația urmărește mobilizarea autorităților, profesioniștilor din sănătate, pacienților și altor actori pentru reducerea riscurilor asociate îngrijirilor acordate persoanelor cu boli netransmisibile.

Sănătatea se construiește. Nu se improvizează. Rogobete, despre investițiile și problemele spitalelor

În același timp, acesta avertizează că modernizarea spitalelor trebuie dublată de investiții în personal și de o finanțare predictibilă a serviciilor și programelor de sănătate. Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că Ministerul Sănătății și autoritățile locale au investit masiv în ultimii ani în unitatea medicală din Hunedoara. CT, RMN și mamograf pentru pacienții din zonă Potrivit fostului ministru, zona de imagistică a Spitalului Municipal Hunedoara a fost modernizată și dispune în prezent de computer tomograf (CT), aparat de rezonanță magnetică (RMN), mamograf și echipament dedicat pentru ecografie. Rogobete susține că spitalul se numără printre unitățile municipale din regiune care oferă screening pentru cancerul de sân și mamografii gratuite femeilor din zonă. Fostul ministru subliniază importanța programelor de prevenție și a diagnosticării precoce și consideră că acestea trebuie susținute și dezvoltate în continuare. „Prevenția și diagnosticul precoce pot salva vieți”, afirmă Alexandru Rogobete. Investiții și în blocul operator și secția ATI Modernizările nu s-au limitat la serviciile de imagistică. Blocul operator și secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) au fost, de asemenea, dezvoltate și modernizate. Rogobete apreciază că investițiile realizate cu implicarea spitalului, a Ministerului Sănătății și a autorităților locale au permis dezvoltarea serviciilor medicale disponibile comunității. Fostul ministru folosește exemplul de la Hunedoara pentru a susține că servicii medicale de calitate pot fi dezvoltate și în spitalele din afara marilor centre universitare, atunci când investițiile sunt însoțite de colaborare între instituții. „Avem nevoie de mai mulți medici, de mai multe asistente” Rogobete atrage însă atenția că infrastructura și echipamentele moderne reprezintă numai o parte a ecuației. El afirmă că, în urma vizitelor făcute în mai multe spitale în ultimele zile, a primit aproape același mesaj din partea personalului medical: unitățile au nevoie de mai mulți medici și asistenți medicali, dar și de o finanțare adecvată și predictibilă pentru programele de sănătate. „Putem construi clădiri, putem cumpăra aparatură performantă și putem moderniza spitale. Dar investiția trebuie continuată prin oameni și prin finanțarea serviciilor medicale”, transmite fostul ministru al Sănătății. În opinia sa, dezvoltarea sistemului sanitar nu se poate opri odată cu finalizarea investițiilor în infrastructură, în condițiile în care noile echipamente și spațiile modernizate trebuie susținute de suficient personal și de resurse pentru furnizarea efectivă a serviciilor medicale. Rogobete își încheie mesajul cu un apel la continuitatea investițiilor în sistemul sanitar: „Sănătatea se construiește. Nu se improvizează”.

Bolojan, la inaugurarea noului centru de neurochirurgie din Cluj: Fără investiții și dotări, nu putem avea o medicină de calitate / Clujul, o locomotivă a dezvoltării României

Ilie Bolojan a participat, alături de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, la inaugurarea noului Centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. „Sunt onorat să particip la acest eveniment și sunt aici, în primul rând, în semn de respect pentru școala de medicină din Cluj-Napoca, pentru medicii din acest oraș”, a declarat premierul. Bolojan a apreciat activitatea medicilor din Cluj și contribuția acestora la pregătirea specialiștilor care lucrează în spitalele din regiune. „Atunci când în Transilvania apar cazuri grave, cele mai multe se rezolvă la Cluj. Le mulțumesc pentru studenții pe care îi pregătesc aici, pentru că lucrează la toate spitalele din Transilvania, și le sunt recunoscător pentru ceea ce fac în sistemul nostru de medicină. Clujul este unul dintre cele mai puternice centre din acest punct de vedere. Sunt aici în semn de respect pentru doctorul Florian și echipa pe care dânsul a format-o, pentru viețile pe care le-a salvat, pentru profesioniștii pe care i-a format de-a lungul anilor și pentru exemplul pe care dânsul l-a dat de profesionalism și de calitate în medicina românească. Am și o obligație personală, pentru că mi-a salvat câțiva prieteni”, a spus Ilie Bolojan. Bolojan: Clujul, una dintre locomotivele dezvoltării României Șeful Guvernului a vorbit și despre dezvoltarea Clujului, pe care l-a descris drept una dintre principalele „locomotive” economice ale țării. „Sunt aici din respect pentru acest mare oraș care este Cluj-Napoca, pentru oamenii de aici, pentru că este o locomotivă a dezvoltării României. Știm că țara noastră se dezvoltă în jurul câtorva locomotive, iar una dintre cele mai puternice zone de dezvoltare este Clujul”, a adăugat Bolojan. Bolojan a vorbit și despre importanța investițiilor și a dotărilor pentru buna funcționare a noului centru. „Mă bucur că astăzi se finalizează o investiție și sper că, în cel mai scurt timp, odată ce și partea de dotări va fi recepționată, să fim în situația în care echipa doctorului Florian lucrează în condiții mult mai bune. Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori”, a precizat Ilie Bolojan. Premierul le-a mulțumit celor care au contribuit de-a lungul anilor la realizarea proiectului, de la reprezentanții ministerelor și ai autorităților locale până la proiectanți și constructori. Noul Centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj a fost realizat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din bugetul național. Centrul este destinat pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, neurovasculare și neurologice și dispune de o zonă pentru investigații imagistice, precum și de echipamente pentru diagnostic și tratament neurochirurgical și neurovascular. Noua unitate are șase săli de operație pentru intervenții neurochirurgicale și 105 paturi, dintre care 26 sunt destinate terapiei intensive. Potrivit Guvernului, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca se numără printre cele șase unități medicale încadrate în clasa I la nivel național, alături de spitalele județene din Constanța, Iași, Târgu Mureș și Timișoara și de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central.

Căldura extremă nu înseamnă doar insolație | Studiul care a descoperit 33 de diagnostice asociate cu zilele toride

Căldura extremă are efecte asupra sănătății mult mai ample decât deshidratarea sau insolația. Un nou studiu publicat în Science Advances a identificat 33 de diagnostice asociate cu expunerea la temperaturi extreme, după analiza a peste 900.000 de prezentări la camerele de gardă și centrele de urgență din Chicago. Printre problemele asociate cu zilele foarte calde se află afecțiuni renale, probleme ale pielii, simptome asociate sclerozei multiple, tulburări mintale și comportamentale, dar și anumite accidente și leziuni. Cercetătorii de la Northwestern University au analizat 916.904 de vizite la urgență, înregistrate între 2011 și 2023, și au urmărit 1.803 categorii de diagnostice. În loc să caute doar bolile despre care medicii știu deja că pot avea legătură cu temperaturile ridicate, echipa a analizat întregul set de diagnostice pentru a vedea care dintre ele apar mai des în perioadele de căldură extremă. În studiul realizat în Chicago, cercetătorii au definit căldura extremă ca temperaturi maxime de cel puțin 33,7°C, prag care corespunde percentila 95 a temperaturilor din sezonul cald analizat. Lista descoperită de cercetători este mult mai largă decât problemele considerate în mod obișnuit „boli provocate de căldură”. Iată ce diagnostice sunt asociate cu perioadele de temperaturi extreme: insuficiența renală acută și alte probleme ale rinichilor, deshidratarea severă și pierderea de lichide, edemele, adică acumularea de lichid în țesuturi, varicele membrelor inferioare, anumite afecțiuni ale pielii și erupții cutanate, scleroza multiplă, tulburări mintale și comportamentale, anumite probleme asociate consumului de canabis, mușcături și înțepături de insecte, accidente de trafic, anumite leziuni provocate prin agresiune, descărcări accidentale de arme de foc. Alte diagnostice au cuprins de la probleme renale și afecțiuni ale pielii până la scleroză multiplă, tulburări mintale și anumite tipuri de accidente și leziuni. Unele dintre rezultate sunt deosebit de surprinzătoare Cercetătorii au observat creșteri ale unor tipuri de leziuni și accidente, iar datele au indicat asocieri foarte puternice pentru anumite incidente. În cazul descărcărilor accidentale de arme de foc, creșterea a fost de peste 30 de ori în comparație cu zilele mai puțin călduroase, potrivit analizei. Cercetătorii spun că stresul fiziologic provocat de temperaturile ridicate poate contribui la unele dintre aceste efecte. Căldura pune organismul și creierul sub presiune, iar acest lucru poate influența comportamentul, atenția și riscul de accidente. Căldura poate agrava problemele existente Unul dintre cele mai importante mesaje ale studiului este că efectele căldurii pot trece neobservate în statisticile medicale. O persoană poate ajunge la urgență cu o problemă renală sau cu o altă complicație, fără ca în fișa medicală să apară explicit faptul că temperatura extremă a contribuit la apariția problemei. Tocmai de aceea, cercetătorii consideră că impactul real al caniculei asupra sănătății poate fi subestimat. „Dacă urmărim doar bolile asociate în mod obișnuit cu căldura, vom subestima povara reală asupra sănătății”, a explicat Hyojung Jang, autorul principal al studiului, potrivit Northwestern University. Cercetătorii atrag atenția și asupra persoanelor care au deja anumite afecțiuni. Pentru acestea, zilele foarte calde pot reprezenta un factor suplimentar de risc, chiar dacă problema medicală nu este, în mod tradițional, considerată o boală asociată căldurii. Căldura extremă nu se oprește la insolație Studiul nu a găsit o asociere statistică între zilele de căldură extremă și diagnosticele cardiovasculare sau respiratorii în analiza respectivă. Autorii subliniază însă că acest rezultat nu înseamnă că temperaturile ridicate nu afectează inima sau plămânii. Problemele cardiovasculare și respiratorii sunt deja bine documentate în cercetările despre efectele căldurii. Spitalele și autoritățile ar trebui să se pregătească pentru valurile de căldură extremă O posibilă explicație este modul în care medicii codifică diagnosticul. De exemplu, un pacient cu insuficiență cardiacă poate ajunge la spital din cauza unei deteriorări a funcției renale sau a deshidratării, iar aceasta poate deveni problema medicală principală consemnată în evidențe. Autorii consideră că rezultatele ar trebui să determine spitalele și autoritățile să se pregătească pentru un spectru mult mai larg de probleme în timpul valurilor de căldură. „Dacă știm că există o asociere între căldura extremă și o serie de rezultate asupra sănătății, reducerea expunerii este esențială”, a declarat Daniel Horton, coautor al studiului.

SANITAS începe greva generală în sistemul public de sănătate. Activitatea din sute de spitale, afectată

„Dragi colegi, începând de astăzi suntem în grevă. Împreună”, a anunțat marți Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a susținut că revendicările angajaților din sănătate nu reprezintă privilegii, ci privesc condițiile de muncă, salarizarea și funcționarea sistemului public. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți. Cerem să înțeleagă faptul că Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”, a transmis Iulian Pope. Grevă în aproximativ 400 de spitale Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Principalele revendicări ale SANITAS Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă. Federația cere și deblocarea angajărilor. Potrivit sindicaliștilor, lipsa personalului duce la ture greu de acoperit, suprasolicitarea angajaților și mai puțin timp acordat pacienților. Printre revendicări se numără și îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea personalului administrativ și a angajaților din asistența socială, precum și consultarea sindicatelor înainte de adoptarea deciziilor care afectează salariații. SANITAS susține că greva va continua până când Guvernul va relua negocierile și va prezenta un proiect al legii salarizării elaborat împreună cu reprezentanții angajaților. Sindicaliștii reclamă presiuni Federația a reclamat și presiuni asupra salariaților care au anunțat că participă la grevă. Potrivit SANITAS, conducerile unor unități ar fi cerut liste cu numele greviștilor, în vederea suspendării contractelor de muncă. Sindicaliștii afirmă că suspendarea contractului poate fi făcută numai în perioada în care angajatul participă efectiv la grevă, nu înainte de începerea protestului. Greva generală a fost precedată de greva de avertisment din 20 iulie, desfășurată timp de două ore în peste 480 de unități sanitare din țară.

Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”

Ministerul Sănătății a inițiat procedura pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante în spitale

Ministerul Sănătății a anunțat marți, într-un comunicat de presă, că a transmis în circuitul de avizare un memorandum pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante din spitale. Concret, prin acest memorandum, se propune deblocarea ocupării a 7.621 de posturi vacante, respectiv: 1.910 posturi pentru medici, 2.955 posturi pentru asistenți medicali, 2.261 posturi pentru personal auxiliar sanitar, 436 posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare, 59 posturi pentru personal de cercetare. „Este un demers necesar pentru întărirea echipelor medicale din spitale, reducerea presiunii asupra personalului existent și asigurarea continuității serviciilor medicale pentru pacienți”, se arată în comunicatul de presă. Memorandumul, elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare Ministerul precizează că memorandumul a fost elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare, dar ținând cont de analiza necesarului real de personal, pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului medical. „Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă, iar presiunea asupra celor care lucrează deja în sistem devine tot mai mare. Prin acest demers, îmi reafirm angajamentul de a susține unitățile sanitare și echipele medicale, astfel încât pacienții să primească servicii medicale de calitate”, a spus ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Dacă memorandumul va fi aprobat, spitalele publice vor putea începe organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi. Ministerul Sănătății scoate la concurs zeci de posturi la DSP și Serviciile de Ambulanță Informația vine după ce la începutul lunii iunie, Ministerul Sănătății a anunțat organizarea de zeci de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Direcții de Sănătate Publică, Serviciile de Ambulanță și două instituții naționale. De asemenea, sunt lansate procese de selecție pentru noi manageri în șapte spitale și institute medicale. „Măsura vizează ocuparea a 29 de funcții de conducere din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, precum și a 42 funcții de manager general ale Serviciului de Ambulanță București–Ilfov și ale serviciilor de ambulanță județene, precum și ocuparea prin concurs a posturilor de președinte și vicepreședinte Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și director general al Institutul Național de Transfuzie Sanguină „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Sănătății în luna iunie.

Ministerul Sănătății: 58 de acte adiționale semnate în această săptămână pentru contractele de finanțare din PNRR

„În ultimele 2 luni au fost efectuate plăți în valoare de peste 850 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, dotarea și digitalizarea sistemului medical. În cursul acestei săptămâni, instituția a continuat efectuarea plăților către beneficiari, fiind virată o sumă totală de 28,4 milioane de lei”, a transmis Ministerul Sănătății într-un comunicat. Fondurile vizează „îmbunătățirea condițiilor din spitale, digitalizarea sistemului și consolidarea medicinei de familie și comunitare”. Cabinete de familie, centre comunitare și spitale digitalizate Ministerul precizează că banii sunt alocați pentru „modernizarea medicinei primare”, prin finanțarea a 16 cabinete de medici de familie, pentru dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea infrastructurii. De asemenea, fondurile merg către „servicii medicale în comunități vulnerabile”, prin susținerea financiară a 8 centre comunitare integrate, pentru facilitarea accesului la îngrijiri de sănătate în zone rurale sau defavorizate. O altă direcție vizează „siguranța pacienților”, respectiv achiziția de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale în unitățile sanitare. Ministerul Sănătății anunță și fonduri pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din domeniul sănătății, proiect descris drept „un pas esențial pentru debirocratizare și eficientizarea actului medical”. Fondurile sunt folosite și pentru dotarea secțiilor de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, prin achiziția de echipamente critice pentru neonatologie. Ministerul Sănătății a anunțat și că, în perioada 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost semnate 58 de acte adiționale pentru contractele de finanțare din PNRR. Potrivit instituției, 8 acte adiționale vizează Componenta 12 – Sănătate. Dintre acestea, 3 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul unităților de asistență medicală ambulatorie. Alte 2 acte de prelungire și un act de majorare a contribuției proprii vizează echipamentele destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, iar 2 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul centrelor comunitare integrate. Cele mai multe acte adiționale, 50, vizează Componenta 7 – Transformare Digitală. Ministerul precizează că au fost semnate 34 de acte de prelungire și 5 acte de majorare TVA pentru digitalizarea unităților sanitare publice. Alte 9 acte de prelungire și 2 acte de majorare TVA vizează digitalizarea instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Sănătății.