Cum au ajuns milioane de melodii protejate de copyright să antreneze inteligența artificială. Artiștii vorbesc despre un furt fără precedent
Dezvoltatorii de inteligență artificială au acces la baze de date uriașe care conțin milioane de piese muzicale. Potrivit unei investigații publicate de The Atlantic și preluate de presa internațională, unele dintre aceste seturi de date includ melodii protejate de drepturi de autor, utilizate pentru antrenarea programelor capabile să genereze muzică nouă, mai arată Il Post. Muzică generată de AI. Sursa foto: X Jurnalistul Alex Reisner a analizat mai multe dintre aceste baze de date și a descoperit colecții care conțin între sute de mii și peste 12 milioane de melodii. În total, repertoriul acoperă aproape toate genurile muzicale, de la pop și rock până la muzică clasică, jazz sau heavy metal. În multe cazuri, bazele de date nu conțin direct fișierele audio, ci liste uriașe de linkuri către melodii disponibile pe platforme precum Spotify și YouTube. Artiștii vorbesc despre un „furt” de proprietate intelectuală Muzicienii și casele de discuri susțin că folosirea acestor creații fără acordul autorilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor de autor. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât sistemele AI pot genera melodii noi pornind de la simple instrucțiuni introduse de utilizatori. Aceste compoziții pot semăna uneori foarte mult cu piese existente, atât ca stil, cât și ca structură muzicală. Industria muzicală argumentează că succesul acestor platforme se bazează pe munca artiștilor care nu primesc niciun fel de compensație financiară pentru utilizarea operelor lor. Procese de miliarde între marile case de discuri și companiile AI Începând din 2024, marile case de discuri americane, inclusiv Warner Music, Sony Music și Universal Music Group, au deschis procese împotriva unor platforme populare de generare muzicală, precum Suno și Udio. Reclamanții susțin că zeci de mii de melodii au fost utilizate fără licență pentru antrenarea algoritmilor. Companiile cer despăgubiri consistente și solicită interzicerea folosirii materialelor protejate de copyright fără acordul deținătorilor drepturilor. De cealaltă parte, dezvoltatorii AI invocă principiul juridic american numit „fair use”, care permite, în anumite condiții, utilizarea unor opere protejate pentru scopuri considerate transformative. Muzica generată de AI devine tot mai prezentă Accesul la aceste instrumente este relativ ieftin. Unele servicii permit generarea a sute sau chiar mii de melodii lunar pentru câțiva dolari. Consecința este o explozie a conținutului muzical creat automat. Platformele de streaming se confruntă deja cu un val de astfel de materiale. Spotify a eliminat anterior zeci de milioane de piese generate artificial, iar platforma franceză Deezer a anunțat că aproape jumătate dintre fișierele încărcate zilnic sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. În paralel, companii precum Google integrează tot mai mult funcții de creare muzicală în produsele lor, iar YouTube oferă creatorilor posibilitatea de a folosi coloane sonore generate automat. This song is about people who just love to hear themselves talk. Lyrics by me. Images: #Midjourney Animation: #VEO3 Music: #suno #ai #aiart #surreal #animation pic.twitter.com/cDq3v1eeX0 — Kelly Boesch🏳️🌈 (@kellyeld) June 17, 2026 Muzică și clip realizate cu inteligența artificială. Sursa: X O industrie aflată la răscruce Disputa nu este doar despre tehnologie, ci și despre viitorul creației artistice. În timp ce susținătorii inteligenței artificiale consideră că aceasta reprezintă o nouă etapă a inovației, artiștii avertizează că modelele actuale se bazează pe opere existente fără a recompensa creatorii. Deciziile instanțelor din procesele aflate în desfășurare ar putea stabili în următorii ani dacă antrenarea inteligenței artificiale pe opere protejate de copyright este legală sau dacă marile companii tehnologice vor fi obligate să plătească licențe pentru conținutul folosit.
Spotify crește prețurile la abonamente după ce a anunțat că a plătit industriei muzicale o sumă record de 11 miliarde de dolari în 2025
Platforma suedeză de streaming muzical a declarat într-o postare pe blog că plățile sale în 2025 au crescut cu peste 10% față de anul precedent și că artiștii și casele de discuri independente au reprezentat jumătate din totalul redevențelor, scrie El Economista. Compania a acordat prioritate păstrării și atragerii de noi artiști pe platformă, într-un moment în care se confruntă cu o concurență acerbă din partea altor jucători majori, precum YouTube și Apple, pe piața de streaming muzical . YouTube a anunțat în octombrie că a plătit peste 8 miliarde de dolari industriei muzicale în cele 12 luni cuprinse între iulie 2024 și iunie 2025. „Întrucât Spotify plătește industriei două treimi din toate veniturile muzicale (aproape 70% din ceea ce câștigăm noi) pe măsură ce veniturile Spotify cresc, cresc și plățile către industria muzicală”, se arată pe blog. Compania reinvestește banii pe care îi păstrează în platformă, a precizat aceasta, urmărind în același timp creșterea în diverse formate de conținut, cum ar fi podcasturi , videoclipuri și cărți audio. Spotify a majorat recent prețurile la abonamentele sale premium pe mai multe piețe pentru a-și spori profiturile și a valorifica baza extinsă de utilizatori pentru a stimula creșterea.
Cum a invadat fenomenul Wrapped aplicațiile, brandurile dar și politica
De aproape zece ani, Spotify oferă utilizatorilor un rezumat animat al preferințelor muzicale din ultimele 12 luni. Chiar dacă entuziasmul s-a mai temperat în ultimele ediții, ideea „Wrapped” a devenit un reper în comunicarea digitală. Astfel, în 2025, numeroase servicii au lansat propriile interpretări ale conceptului: Duolingo prezintă progresul lingvistic, Goodreads face un bilanț al lecturilor, Letterboxd al filmelor vizionate, iar platforme precum YouTube, LinkedIn, Uber, Reddit, Strava sau chiar ChatGPT au creat versiuni adaptate publicului lor, scrie Il Post. Un mecanism de marketing cu impact viral Succesul Wrapped-ului Spotify nu se datorează doar datelor pe care le pune la dispoziție, ci și potențialului uriaș de distribuire pe rețelele sociale. Practic, fiecare utilizator devine un promotor al brandului. Această rețetă i-a inspirat pe mulți jucători din piață, care speră să obțină aceeași expunere. În cazurile reușite, prezentarea datelor reflectă interese autentice – muzică, filme, cărți – și creează o legătură reală cu publicul. Un exemplu des menționat este „Metro Rewind”, realizat de compania de transport public din Washington. Utilizatorii primesc detalii personalizate despre numărul de călătorii, traseele preferate, cea mai lungă deplasare sau cantitatea de emisii de CO₂ evitate. Pe lângă statistici, aplicația oferă și un „profil de personalitate”, ceea ce face experiența mai atractivă și ușor de împărtășit online. Nu toate domeniile se potrivesc acestui tip de prezentare. Aplicațiile de livrare de mâncare, precum Uber Eats sau DoorDash, au stârnit critici pentru că le reamintesc utilizatorilor cât de des au comandat, generând mai degrabă un sentiment de vinovăție decât de divertisment. Alte exemple, cum ar fi WeTransfer, oferă statistici prea tehnice sau lipsite de relevanță emoțională, ceea ce reduce atractivitatea formatului. Wrapped ca simplu pretext publicitar Tot mai multe companii adoptă formatul fără elemente personalizate, folosindu-l doar pentru a promova produse vândute, extinderi sau rezultate comerciale. În aceste situații, conceptul își pierde caracterul original și devine o formă de reclamă cu ambalaj familiar. Platforme precum Canva au pus la dispoziție șabloane de Wrapped, utilizate atât de firme, cât și de persoane obișnuite. A apărut chiar și „Dating Wrapped”, un mod de a rezuma viața sentimentală din ultimul an: întâlniri, despărțiri, momente bune sau dezamăgiri. Wrapped în politică și activism Formatul a fost adoptat și în comunicarea politică și civică. Partide, instituții și organizații non-guvernamentale folosesc estetica recognoscibilă pentru a transmite mesaje. În Italia, Partidul Democrat publică anual un „Wrapped” al guvernului, cu promisiuni neîndeplinite. Casa Albă l-a folosit pentru a ironiza presa critică, iar guvernul Israelului pentru a răspunde contestatarilor. În paralel, ONG-uri precum Antigone au utilizat formatul pentru a evidenția problemele grave din penitenciarele italiene. Wrapped a devenit un limbaj vizual al erei digitale: rapid, ușor de recunoscut și adaptabil. Reușita depinde însă de relevanța și sinceritatea mesajului. Atunci când datele surprind ceva semnificativ pentru utilizator sau pentru societate, formatul are impact. Când este folosit doar ca mască pentru reclamă sau propagandă, își pierde atractivitatea.
Spotify se aliază cu casele de discuri pentru producții muzicale AI, realizate cu vocea și imaginea unor artiști cunoscuți
După ce în trecut a tatonat cu ideea populării catalogului muzical cu producții generate exclusiv de inteligența artificială, Spotify anunță în mod formal semnarea mai multor acorduri cu case de discuri importante, vizând dezvoltarea de noi produse bazate pe inteligență artificială. Potrivit companiei, inițiativa este menită să asigure o compensație echitabilă, totodată asigurând că artiștii și compozitorii rămân în centrul experienței muzicale. În parteneriat cu Sony, Universal, Warner și Merlin, gigantul serviciilor de streaming muzical a declarat că va dezvolta produse „responsabile bazate pe inteligență artificială” care respectă drepturile de autor, dar le permit și artiștilor să aleagă dacă doresc sau nu să permită utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. Citind printre rânduri, oferta este cât se poate de simplă: dacă te numeri printre artiștii veterani, sau ai acumulat deja un anumit nivel de notorietate ca și artist emergent, Spotify te-ar putea aborda pentru semnarea unei colaborări vizând folosirea sub licență a vocii și imaginii tale. Viitoarele producții muzicale ar putea să-ți aparțină puțin, spre deloc, dar atât timp cât ai ultimul cuvânt de spus în ce privește publicarea unei melodii care folosește vocea/imaginea ta și ești remunerat corespunzător, fără să fi depus în mod real vreun efort în studioul de înregistrare, toată lumea e fericită. Deocamdată, Spotify nu a aprofundat detaliile modului în care ar funcționa noile instrumente, dar compania oferă deja experiențe generative de inteligență artificială pentru utilizatori, inclusiv prin intermediul DJ-ului său cu inteligență artificială, care redă o selecție personalizată de melodii și permite utilizatorilor să solicite playlist-uri personalizate, generate de AI pornind de la simple solicitări rostite sau descrise în formă text. Privind către viitor, opțiunea licențierii vocii pentru producții muzicale AI ridică perspective îngrijorătoare, înlesnind accesul pentru tot felul de pseudo-vedete fără mare talent, dar cu prestație scenică și conexiuni la nivelul caselor de discuri, simultan funcționând ca o barieră împotriva artiștilor cu talent autentic, care dedică mult timp și efort pentru a produce muzică de calitate, doar pentru ca aceasta să se piardă în oceanul de melodii și albume generate algoritmic. Spotify a fost recent criticată pentru că a permis ca muzica unei trupe generate de inteligență artificială să devină virală pe serviciul său, ridicând semne de întrebare dacă viitorul muzicii va lăsa arta umană complet în urmă. Luna trecută, compania și -a revizuit politica privind inteligența artificială pentru a reduce spamul, în special utilizatorii care încarcă conținut bazat pe inteligență artificială la scară largă, creează duplicate și manipulează sistemele de căutare și recomandări. Spotify a declarat, de asemenea, că va adopta sistemul de etichetare muzicală DDEX pentru a eticheta atunci când inteligența artificială va fi utilizată ca parte a procesului de creație muzicală.
Taylor Swift doboară recordul Spotify. The Fate of Ophelia, cel mai ascultat cântec într-o săptămână
Taylor Swift continuă seria impresionantă de succese cu noul ei album, „The Life of a Showgirl”. Cântecul principal, „The Fate of Ophelia”, a devenit piesa cu cele mai multe ascultări într-o singură săptămână în istoria Spotify, depășind recordul stabilit anterior de Miley Cyrus cu hitul „Flowers”. Lansată pe 3 octombrie 2025, piesa a strâns peste 101,8 milioane de ascultări în primele șapte zile, depășind performanța lui Cyrus din ianuarie 2024, anunță joi reprezentanții platformei de muzică. La acea vreme, „Flowers” devenise prima melodie din istoria platformei care a trecut pragul de 100 de milioane de redări într-o săptămână, un record care acum îi aparține lui Swift. Anterior, recordul fusese deținut de trupa sud-coreeană BTS cu piesa „Butter”, care acumulase 99,37 milioane de ascultări în prima săptămână. „The Fate of Ophelia” a debutat spectaculos, stabilind și recordul pentru cele mai multe ascultări într-o singură zi pe Spotify. Cântăreața și-a depășit propriul record din aprilie 2024, deținut cu piesa „Fortnight”, care adunase atunci peste 25 de milioane de redări într-o zi. Înaintea ei, Adele deținea recordul cu „Easy on Me” (aproape 20 de milioane de redări în octombrie 2021). Albumul „The Life of a Showgirl” a devenit, la rândul său, cel mai ascultat album într-o singură zi din 2025, atingând acest prag la mai puțin de 12 ore după lansare. Discul a stabilit și un nou record pentru cele mai multe pre-salvări ale unui album, cu peste cinci milioane de utilizatori care l-au adăugat înainte de apariție.
Instagram dă sunet poveștilor tale: acum poți asculta direct piesele de pe Spotify în Stories
Instagram a făcut în sfârșit o mișcare așteptată de ani de zile de utilizatorii săi: poveștile care conțin piese de pe Spotify nu mai sunt mute. Începând cu 30 iunie 2025, poți să adaugi melodii preferate în Stories, iar urmăritorii tăi vor putea asculta un preview audio direct din aplicație, fără să mai părăsească platforma. Până acum, integrarea dintre Spotify și Instagram era, sincer, superficială. Puteai distribui o melodie, dar tot ce vedeau prietenii era coperta albumului și un link către Spotify. Nu exista niciun sunet, ceea ce făcea ca experiența să fie mai degrabă statică și lipsită de impact. Noua actualizare aduce însă viață în feed și transformă distribuirea muzicii într-o experiență reală de sharing — una care implică nu doar vizualul, ci și simțul auditiv. Dacă obișnuiai să trimiți linkuri din Spotify pe WhatsApp sau prin mesaje private doar pentru a le împărtăși altora ce asculți, acum poți face asta direct printr-un Story cu preview sonor. E o schimbare mică în teorie, dar cu efecte mari în practică: muzica devine mai accesibilă, mai interactivă și mai prezentă în comunitatea ta digitală. Instagram își face upgrade la muzică și stil Această funcție nu vine singură. Instagram a lansat recent și o integrare similară pentru Instagram Notes, permițând utilizatorilor să afișeze piesele pe care le ascultă în timp real. Practic, dacă postezi o notă, poți include și o melodie care să reflecte starea ta de moment, playlistul preferat sau pur și simplu vibe-ul zilei. E o modalitate subtilă, dar eficientă, de a comunica prin muzică și de a-ți exprima personalitatea. Totodată, platforma investește și în zona vizuală, anunțând o serie de fonturi noi pentru Stories și Reels. Primul experiment vine cu o notă artistică: un font temporar inspirat de scrisul de mână al artistei Rosalía. În plus, atunci când folosești caractere speciale ca „
Spotify vs YouTube Music: Cine are cel mai bun creator AI de playlisturi?
În ultimii ani, funcțiile bazate pe inteligență artificială (AI) au devenit tot mai importante în aplicațiile de streaming muzical, oferind utilizatorilor recomandări personalizate și playlisturi adaptate gusturilor lor. Spotify și YouTube Music se află printre cele mai populare servicii de streaming, iar ambele au introdus instrumente AI care ajută la crearea rapidă și intuitivă de playlisturi. Cum funcționează creatorul AI de playlisturi de la Spotify? Spotify a lansat în fază beta funcția sa de playlist AI în urmă cu peste un an și continuă să o dezvolte, fiind apreciată pentru rapiditatea și ușurința utilizării. Practic, această facilitate permite utilizatorilor să genereze playlisturi personalizate pe baza unor indicații textuale, introduse într-un chat integrat în aplicație. Poți descrie atmosfera, genul muzical sau tema dorită, iar Spotify va crea instantaneu o listă de aproximativ 30 de melodii care să corespundă cerințelor tale. Un aspect deosebit de util este faptul că poți ajusta promptul în orice moment pentru a rafina selecția pieselor, iar dacă anumite melodii nu-ți convin, le poți elimina cu ușurință. Flexibilitatea face ca procesul de creare să fie foarte eficient, poți avea un playlist gata de ascultat în mai puțin de cinci minute. Funcția este accesibilă în aplicația mobilă Spotify, prin secțiunea „Bibliotecă”, unde trebuie să apeși butonul „+” sau „Creează”, apoi să selectezi opțiunea „Playlist AI”. De asemenea, Spotify oferă și sugestii predefinite de prompturi, precum „Lo-fi beats pentru studiu în momente triste” sau „Cele mai populare hituri disco”. În plus, funcția se completează cu AI DJ, o altă noutate Spotify care permite control vocal interactiv pentru muzică. Cum se compară YouTube Music în acest domeniu? Spre deosebire de Spotify, YouTube Music oferă funcția „Ask Music”, care folosește inteligența artificială pentru a recomanda muzică, însă modalitatea de creare a playlisturilor este mai puțin interactivă și personalizabilă în comparație cu Spotify, scrie publicația How To Geek. Utilizatorii pot solicita sugestii muzicale bazate pe un anumit gen, artist sau stare de spirit, dar procesul de generare nu este la fel de rapid sau detaliat în ceea ce privește rafinarea playlistului. YouTube Music are avantajul integrării cu vasta colecție de videoclipuri și conținut multimedia de pe platforma YouTube, ceea ce oferă o varietate mai mare de materiale pe care AI-ul le poate recomanda. Totuși, în ceea ce privește crearea rapidă și intuitivă a unui playlist adaptat exact după preferințele exprimate printr-un prompt text, Spotify pare să fie mai avansat. Concluzie: cine câștigă? Deși ambele platforme utilizează AI pentru a personaliza experiența de ascultare, funcția de playlist AI a Spotify iese în evidență prin viteza, ușurința în utilizare și posibilitatea de a rafina playlisturile în timp real. YouTube Music oferă recomandări utile, dar nu atinge încă nivelul de personalizare și interactivitate al Spotify. Pentru cei care doresc să-și creeze rapid playlisturi pe gustul lor, cu un control fin asupra selecției, Spotify reprezintă opțiunea cea mai completă. Cu toate acestea, ambele servicii vor continua probabil să îmbunătățească aceste funcții pe măsură ce tehnologia AI evoluează, iar competiția dintre ele va aduce utilizatorilor beneficii și mai mari în viitor.