Japonia oferă 14,7 milioane de dolari pentru sprijinirea Ucrainei prin programul NATO PURL
Japonia a anunțat o contribuție de 14,7 milioane de dolari la inițiativa NATO „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), în demersul lor de a sprijni Kievul, scrie Kyiv Post. Potrivit Ministerului de Externe al Japoniei, suma se ridică la 2,2 miliarde de yeni și provine din bugetul suplimentar al Japoniei pentru anul fiscal 2025. Reprezentanții politici din Tokyo au precizat că banii vor fi folosiți exclusiv pentru echipamente neletale, iar detaliile pachetului vor fi stabilite împreună cu NATO. Autoritățile japoneze au transmis că echipamentele finanțate vor fi în conformitate cu sprijinul anterior oferit prin Fondul fiduciar NATO pentru Pachetul de asistență cuprinzător pentru Ucraina, care a inclus tot ajutor neletal. Ministerul japonez de Externe a mai transmis că Japonia „va continua să sprijine Ucraina pentru a realiza o pace justă și durabilă” și că își dorește să întărească în continuare cooperarea cu NATO. Reacțiile au venit rapid din partea Kievului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat decizia și a spus că „sprijinul principial și consecvent al Japoniei transmite un mesaj puternic de solidaritate”. Și președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Japoniei pentru contribuție, adăugând că țara asiatică sprijină Ucraina încă de la începutul invaziei rusești la scară largă. „Mulțumesc Japoniei pentru contribuția sa la inițiativa PURL”, a scris Zelenski pe X. „Încă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, Japonia a ajutat foarte mult Ucraina și poporul nostru. Și apreciem profund tot sprijinul pe care l-am primit.” Tot el a transmis mulțumiri și altor state care au contribuit la program în acest an, inclusiv Norvegia, Olanda, Canada, Bulgaria, Belgia, Regatul Unit, Spania, Suedia, Lituania, Estonia, Letonia și Islanda. Președintele a mai precizat că unele contribuții nu au fost făcute publice, doar că totalul ajutorului din acest an a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Sunt 28 de țări implicate în inițiativa PURL până acum.
Miruță, despre contribuția României la mecanismul PURL pentru Ucraina: Banii sunt deja prinși în buget. Este în interesul securității naționale
„În primul rând, banii sunt deja prinși în buget. Nu a fost o alocare în afara bugetului pe care Ministerul Apărării îl primise la începutul anului. În al doilea rând, este un sprijin pe care România l-a făcut cam printre ultimele țări”, a spus Miruță. „Unele țări au făcut sprijinul într-un mod secret” Ministrul a arătat că România a ales să acorde sprijinul într-un mod transparent. „Unele țări au decis să facă acest sprijin într-un mod secret, într-un mod clasificat. Noi am decis să fie într-un mod transparent, pentru că există în spațiul public o discuție despre sprijinul și valoarea sprijinului pe care România l-a acordat până acum Ucrainei. Și este o decizie asumată, dar nu se fac publice aceste lucruri, pentru că e o chestiune de strategie, dacă vreți, militară”, a afirmat ministrul Apărării, vineri seara, la Antena 3 CNN. PURL, diferit față de altă forme de ajutor militar Miruță a explicat că, în acest caz, mecanismul de sprijin funcționează diferit față de alte forme de ajutor militar. „Nu putem pune pe ecranul televizorului ce capacități a avut Armata Română și ce cantități din capacitățile acelea au fost date. Însă aici e o chestiune un pic diferită, pentru că există un mecanism propus de Statele Unite, prin care țările care vor să sprijine Ucraina pun la comun o sumă de bani, care va intra în bugetul NATO, iar din bugetul NATO se achiziționează produse din Statele Unite, care sunt transmise, centralizate și coordonate pentru a sprijini Ucraina”, a explicat el. Ministrul Apărării a subliniat că sprijinirea Ucrainei este legată direct de securitatea României. „Eu cred că, dincolo de faptul că e bine să ajutăm, este în interesul României. Nu putem discuta nici despre școli, nici despre spitale, nici despre mediul economic, despre dezvoltarea afacerilor, dacă nu avem securitate”, a declarat Miruță. Acesta a adăugat că menținerea războiului dincolo de granițele României reprezintă un avantaj strategic. „Să-și imagineze cei care critică această decizie cam ce s-ar întâmpla în România dacă ar fi rușii pe la Galați și cam cum s-ar mai mișca mediul economic și cum ne-am mai întreba noi ce să facem. Cât timp războiul este ținut dincolo de granița României, pentru România zona asta tampon este un câștig fantastic și, da, trebuie să ajutăm și vom ajuta în continuare, în limitele pe care România le are”, a mai spus ministrul Apărării. România s-a alăturat mecanismului „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), propus de Statele Unite ale Americii, cu o contribuție de 50 de milioane de euro.
Uniunea Europeană va suporta anual costuri mari pentru împrumutul destinat sprijinirii Ucrainei
Uniunea Europeană va plăti aproximativ 3 miliarde de euro pe an doar sub formă de dobânzi pentru un împrumut comun destinat sprijinirii apărării Ucrainei în războiul cu Rusia. Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, aceste costuri vor fi acoperite din bugetul Uniunii, alimentat de contribuțiile statelor membre, scrie POLITICO. În primele ore ale zilei de vineri, liderii europeni au ajuns la un acord pentru atragerea a 90 de miliarde de euro în următorii doi ani. Scopul este evitarea epuizării fondurilor Ucrainei încă din luna aprilie. Bugetul comunitar va garanta aceste sume. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul viitor și are nevoie urgentă de sprijin financiar pentru a continua să funcționeze ca stat. Situația rămâne critică după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că va continua conflictul. Cehia, Ungaria și Slovacia nu vor contribui la datoria comună, însă au acceptat să nu blocheze finanțarea necesară Ucrainei. Pentru acest aranjament, Comisia Europeană va propune o formă de cooperare consolidată, care va permite celorlalte 24 de state să contracteze datoria în mod legal. Noul plan va prelua multe elemente din pachetul anterior de sprijin, în valoare de 210 miliarde de euro. Acestea includ plăți în tranșe și stabilirea exactă a sumelor alocate armatei ucrainene și cheltuielilor bugetare. Guvernele europene au ales această soluție după eșecul negocierilor privind folosirea activelor rusești înghețate. Lipsa unui consens a blocat această variantă. Prin noul mecanism, Ucraina ar urma să primească 45 de miliarde de euro anul viitor, ceea ce îi oferă un sprijin major în acest moment. Restul fondurilor vor ajunge la Kiev în anul 2027. Costurile acestui împrumut vor deveni semnificative începând cu 2028, când dobânzile vor ajunge la 3 miliarde de euro pe an. În 2027, suma va fi mai mică, de aproximativ 1 miliard de euro, conform oficialilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului va reveni Ucrainei doar după încheierea războiului și după plata despăgubirilor de către Rusia. În lipsa acestui scenariu, Uniunea ar putea prelungi datoria sau ar putea apela la activele rusești blocate, opțiune care necesită un nou acord politic.
Nicușor Dan, la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est: Sunt destul de pesimist privind intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediat următoare
„După cum știți, există atât în cadrul NATO, cât mai ales în cadrul Uniunii Europene, mai multe programe pentru flancul estic. Și scopul acestei întâlniri este de a operaționaliza între țările din flancul estic aceste programe și, în special, programul european dedicat flancul estic. Ce este important pentru noi este să oferim Ucrainei posibilitățile pentru a avea un spate în negocirile pe care le desfășoară”. Președintele a explicat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să includă resurse financiare pentru continuarea efortului de război, dar și garanții de securitate pentru perioada imediat următoare unui eventual armistițiu. „Asta înseamnă posibilitatea financiară de a desfășura războiul mai departe și înseamnă garanții de securitate pentru perioada imediate după război. Eu personal sunt destul de pesimist privind la intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediată următoare, dar de partea noastră trebuie să fim pregătiți să oferim Ucrainei toate mecanismele necesare pentru a negocia asta”. Șeful statului a precizat că România ia în calcul toate scenariile posibile, acestea fiind deja incluse în planificările NATO și în documentele aprobate la nivel național. „Numai că ce este important pentru noi acum este, pe de o parte, să sprijinim Ucraina pentru ca să păstreze linia frontului și în tot acest timp, ani care urmează, să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potențială agresiune viitoare”, a conchis președintele. Nicușor Dan participă marți, la Helsinki, la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est. El va ajunge seara la Londra, unde se va întâlni cu românii din Regatul Unit. Miercuri, tot la Londra, președintele se va întâlni cu reprezentanți români ai mediului de afaceri din Regatul Unit, cu reprezentanți ai companiilor britanice și va participa la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest la Bruxelles, în Belgia.
Ionuț Moșteanu la NATO: Trebuie să ne mișcăm mai repede și mai bine pe flancul estic
Înaintea reuniunii miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles, ministrul român al apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că Alianța trebuie să acționeze „mai eficient și mai rapid” pe flancul de est și a anunțat sprijinul față de inițiativa Santinela Estică. „Sunt aici astăzi (n.r. miercuri) împreună cu alți colegi, alți aliați pentru a discuta despre cum putem acționa mai bine, mai rapid, în special pe flancul estic. Am văzut provocările din ultimele săptămâni, ultimele luni și am înțeles că trebuie să ne mișcăm mai repede, mai bine și susțin, susținem inițiativa Secretarului General și al SACEUR atunci când au anunțat Santinela Estică, iar asta înseamnă mai multe capabilități, o apărare aeriană mai bună pentru flancul estic”, a spus Moșteanu la sosirea sa la reuniune. Ministrul Moșteanu a menționat și progresele și inițiativele legislative din România privind apărarea națională, declarând: „Am actualizat legislația privind intervențiile de apărare aeriană și acum putem doborî tot ce zboară fără autorizație în spațiul nostru aerian. De asemenea, am trimis Parlamentului o nouă lege pentru recrutarea voluntară. În noiembrie, președintele va prezenta Parlamentului o nouă strategie pentru apărarea României”. Ministrul a mai subliniat că sprijinirea Ucrainei trebuie să rămână prioritatea „numărul unu”. „Ucraina este în război, nu noi. Dar trebuie să-i sprijinim, i-am sprijinit din prima zi și vom continua să o facem. Ei trebuie să câștige acest război, iar noi trebuie să rămânem puternici, mai ales în zona Mării Negre, care va rămâne o zonă de provocări”, a mai comunicat Moșteanu. Întrebat dacă România se simte susținută de Alianță, oficialul român a declarat: „Da, suntem sprijiniți. Avem trupe aliate, iar acest lucru este liniștitor pentru societatea noastră. Avem echipamente, dar avem nevoie de mai multe”.