Ilie Bolojan, despre contractul SRI – Digi: Nu are nicio legătură cu Guvernul României
„Încheierea acestui contract dintre Serviciul Român de Informații și companie, nu are nicio legătură cu Guvernul României”, a spus Ilie Bolojan la Euronews. Fiecare instituție își desfășoară propriile achiziții Potrivit acestuia, după aprobarea sumelor și a listelor de proiecte pentru autoritățile implicate, fiecare instituție a desfășurat propriile proceduri de achiziție. „Asta este primul lucru care trebuie spus, pentru că, așa cum am precizat mai înainte, după ce s-au aprobat sumele pentru fiecare autoritate și lista de proiecte, fiecare autoritate. Serviciul Român de Informații, și-a negociat, conform prevederilor legale, achiziția. mi se pare normal să explice cât se poate de clar, ce s-a întâmplat, înțeleg că au și dat un comunicat de presă în cursul zilei de astăzi, dar asta trebuie, fiecare autoritate trebuie să explice acest lucru, pentru că altfel se creează confuzii și oamenii nu mai înțeleg ce se întâmplă”, a declarat liderul Executivului. Rolul grupului de lucru de la Guvern Șeful Executivului a explicat că, după finalizarea negocierilor de către instituțiile beneficiare, datele privind contractorii și valorile contractelor au fost analizate într-un grup de lucru guvernamental, subliniind că grupul de lucru nu a avut legătură cu negocierile propriu-zise. „Fiecare a negociat contractul, la final, au venit cu suma respectivă, cu contractorul și în grupul de lucru la nivelul de guvern, care integrează toate aceste proceduri, s-a dat o aprobare finală, care a însemnat că se verifică dacă destinația sume alocate a fost repetată și suma în cuantum. Dar acest grup de lucru n-a avut nicio ingerință în aceste negocieri”, explică prim-ministrul. În același timp, Ilie Bolojan s-a pronunțat pentru un nivel cât mai ridicat de transparență în privința contractelor publice. „Toate instituțiile care au făcut aceste contracte trebuie să fie cât se poate de transparent. cu cât arăți lucrurile mai clar, cu atât limitezi dezinformarea și clarifici lucrurile. Și mi se pare normal ca fiecare instituție care a făcut astfel de contracte să publice tot ce se poate publica, respectând sigur prevederile legale”, conchide Bolojan. Compania de telecomunicații Digi și Serviciul Român de Informații au încheiat un contract de 196 de milioane de euro pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM destinată securității cibernetice, finanțat prin Instrumentul european «Acțiunea pentru securitatea Europei» (SAFE)
Comisiile de Apărare împuternicesc SRI şi MAI pe SAFE
Comisiile de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat şi Camera Deputaţilor se reunesc joi, în format online, pentru a-i delega pe cei din SRI şi MAI să încheie contractele de achiţie prin SAFE. Potrivit legislaţiei, aceste demersuri ar fi trebuit să aibă loc cu votul parlamentarilor, însă s-a adoptat varianta simplificată de acordare a unei aprobări prealabile din partea senatorilor şi deputaţilor. „Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică si siguranță națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finantare prin Instrumentul „Actiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi sigurantă națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finanțare prin instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Serviciului Român de Informații”, se arată în invitaţia pe care au primit-o parlamentarii. În cadrul aceleiaşi şedinţe online, urmează să fie aprobat şi proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Miruță anunță că a „salvat” Uzina Sadu: „Este unul dintre proiectele din SAFE cu producție 100% în România” / „Asta înseamnă să îți pese!” Grindeanu ridiculizează PNL pentru decizia de a nu mai face guvern cu PSD: “Mandatul lui Ilie Bolojan a încetat, oricât ar încerca unii să-l țină în geam cum se zice – ca pe bătrâni să le ia pensia”
Videoclip aniversar al SRI: un ghiocel simpatic, cu ochelari de soare și palton cu guler ridicat / Mesajul: Nu mai sunt acoperiți
Pe pagina de Facebook a Serviciului Român de Informații, un ghiocel animat răsare din pământ. Crește lent, capătă formă, apoi, într-o turnură neașteptată, își pune ochelari de soare și îmbracă un palton cu guler ridicat. Mesajul: „Nu mai sunt acoperiți”, într-o evidentă semantică ambivalentă, ce ar putea face trimitere către o imagine nouă, renaștere, început, ruptură de trecut. Este un videoclip de sărbătoare al SRI, care a marcat aniversarea a 36 de ani de existență. Ghiocelul e un personaj simpatic, cu aer de agent secret din animațiile pentru copii. Susține ideea de „lumină, puritate, ideal”, valori pe care, de altfel, le clamează în misiunea și viziunea sa. Un istoric de context Serviciul Român de Informații a fost înființat la 26 martie 1990, la trei luni de la prăbușirea regimului Ceaușescu, un moment ce marchează, cel puțin la modul ideal, desprinderea de fosta Securitate. O parte semnificativă a personalului din vechile structuri a trecut în instituția nou-înființată, lucru care a făcut ca un mare semn de întrebare să iasă din pământ și să crească, întocmai ghiocelului din videoclipul aniversar: tot ei? Primul director al SRI a fost Virgil Măgureanu, el însuși asociat regimului anterior, lucru care, într-o societate care abia se scuturase de comunism, a generat o neîncredere profundă, care persistă și azi – o contradicție cu ghiocelul glumeț din videoclip. Suspectat de reflexele vechii Securități Pentru public, SRI a rămas o entitate obscură, greu de înțeles. O entitate cu ochelari de soare și guler ridicat la palton, întocmai precum ghiocelul din videoclip. Suspectată de reflexe ale vechii Securități, cu roluri opace în diferite evenimente sociale, a alimentat constant imaginația publicului sastisit de control și cenzură. După 2000, odată cu apropierea României de NATO și de Uniunea Europeană, SRI a trecut printr-un proces de profesionalizare, de modernizare. Reinventare cu protocoale secrete SRI a devenit un partener relevant în arhitectura de securitate occidentală și și-a extins atribuțiile, mai ales în zona de combatere a terorismului și a securității cibernetice. În același timp, au apărut alte controverse, legate, de data aceasta, de protocoale secrete cu instituțiile din Justiție, dezvăluite în ultimul deceniu, care au fost de natură să genereze întrebări serioase în legătură cu limitele implicării serviciilor de inteligență în viața publică. Criticile au vorbit despre o influență excesivă și greu de controlat. Simpaticul videoclip cu ghiocelul pare să sugereze ideea că SRI se află într-un proces de rebranding, însă o întrebare rămâne: cât de mult poate o instituție ca SRI să-și redeseneze propria imagine fără să-și confrunte trecutul?
Poliția Română întoarce SRI-ului urările de „La mulți ani!”. Astăzi, mergem dincolo de cortină
Poliția Română a postat un mesaj pe pagina oficială de Facebook prin care a urat ”La mulți ani” Serviciul Român de Informații (SRI), care împlinește 36 de ani de la înființare. În urmă cu o zi, reprezentanții SRI au ales să transmită un mesaj în ziua în care Poliția Română a împlinit 204 ani de la atestarea documentară, iar acum Poliția Română le-a întors serviciul. ”Ieri am fost cu urările în stradă… „La mulți ani, #PolițiaRomână!” Astăzi, mergem „dincolo de cortină”! Știm că nu sunteți în prim-plan, nu aveți girofar și nici sirenă: echilibrul fără zgomot și siguranța care nu cere aplauze. —> La mulți ani Serviciului Român de Informații!”, a scris Poliția Română pe Facebook. SRI împlinește 36 de ani de la înființare În fiecare an, pe data de 26 martie este celebrată Ziua Serviciului Român de Informații (SRI), instituția responsabilă de protejarea securității naționale în domeniul informațiilor interne. După evenimentele din decembrie 1989, țara a intrat într-un amplu proces de reformă instituțională, iar una dintre cele mai sensibile schimbări a vizat reorganizarea serviciilor de informații. Astfel, la 26 martie 1990, printr-un decret al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, a fost înființat oficial Serviciul Român de Informații, ca o instituție nouă, aliniată statului de drept și supusă controlului democratic. Ulterior, această dată a fost desemnată drept Ziua SRI. SRI reprezintă principala structură de informații interne a României, având misiunea de a preveni și combate amenințările la adresa securității naționale.
Mircea Abrudean, despre o posibilă preluare a șefiei SRI: Nu pot să fiu ipocrit să spun că aș refuza
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat sâmbătă, în cadrul emisiunii „Insider Politic” de la Prima TV, că nu a discutat cu președintele Nicușor Dan despre numirea în fruntea SRI, în contextul în care instituția nu are un director civil în funcție de aproape trei ani. „N-a fost nicio discuție în această chestiune. Sigur că speculații există în spațiul public, întotdeauna vor fi. Eu nu vânez funcții. Ocup o poziție extrem de onorantă ca președinte al Senatului și încerc să-mi fac treaba cât de bine pot aici. Cred că toată discuția despre persoane și speculațiile aferente nu este una adecvată momentului”, a afirmat Abrudean sâmbătă, la Prima TV. Președintele Senatului a punctat faptul că în actualul context geopolitic, este mai important să se vorbească despre consolidarea arhitecturii de securitate a țării. Abrudean consideră că numirile, care vor fi făcute de președintele Nicușor Dan, „vor fi validate în Parlament, pentru că vor fi discutate, agreate. E important să avem și această chestiune închisă, cât mai curând”. Abrudean nu ar refuza o eventuală propunere de a conduce SRI În cadrul interviului, Mircea Abrudean a dat de înțeles că nu ar refuza să conducă SRI dacă președintele Nicușor Dan i-ar propune această funcție. „Nu cred că există om politic care ar refuza o astfel de propunere. Nu pot să fiu ipocrit să spun că aș refuza. Este cu siguranță o misiune extrem de importantă pentru țară și dacă aș ajunge în această situație, evident n-aș refuza. Nu este cazul. Momentan vorbim de speculații și cred că trebuie să ne întoarcem la ceea ce spuneam, la arhitectura noastră de securitate care trebuie să fie una foarte clară, mai ales în acest moment”, a conchis președintele Senatului. Declarațiile sale reiau poziția exprimată în luna februarie, în cadrul unui interviu la Europa FM. Și la momentul respectiv, Abrudean a negat că a avut vreo discuție privind eventuala sa nominalizare ca director al SRI, însă a admis că totuși că nu ar respinge o astfel de propunere. „Sigur că, așa cum am mai spus, aș fi ipocrit să spun că nu aș accepta o asemenea propunere, dacă va fi cazul. Nu suntem în această situație, așa că aș prefera să depășim momentul”, a spus Abrudean la Europa FM, în luna februarie. Mircea Abrudean a fost unul dintre numele vehiculate pentru a prelua șefia SRI.
Primul șef al SRI: Anularea alegerilor a fost un abuz. Georgescu ar fi ajuns președinte
Virgil Măgureanu, primul șef al Serviciului Român de Informații, a criticat dur decizia autorităților de a anula alegerile prezidențiale din România. Într-un interviu acordat pentru Metropola TV, acesta a declarat că argumentele oficiale privind implicarea Rusiei nu sunt concludente și că măsura luată reprezintă o îndepărtare forțată a unui câștigător sigur. Fostul șef SRI susține că nici partenerii externi, precum Statele Unite, nu ar privi cu ochi buni această decizie. Măgureanu a afirmat că președintele Donald Trump ar fi fost informat corect de către consilierii săi despre situația reală din România, iar Casa Albă nu ar fi avut o poziție favorabilă anulării scrutinului. „M-a surprins în modul cel mai neplăcut anularea alegerilor și faptul că acest lucru a îndepărtat un câștigător sigur al cursei. Nu spun neapărat că omul acesta era o lumină, că el ar fi fost revelația necesară pentru România după atâția ani în care mediocritățile au predominat. Însă anularea alegerilor este, mie mi se pare, un abuz. Mie aceste argumente care s-au prezentat nu mi s-au părut concludente. Și să nu uităm că nici președintele Trump, care a aflat, desigur, ce s-a întîmplat în România și a fost prelucrat în această privință, consilierii săi i-au spus adevărul despre cele întâmplate în România, și Casa Albă n-a avut un punct de vedere favorabil faptului că s-au anulat alegerile în România,” a spus acesta. Virgil Măgureanu, inculpat în dosarul Mineriadei, a mai subliniat că actualul context politic nu îi va mai permite lui Călin Georgescu să candideze liber. „Nu cred că el va fi lăsat vreodată să participe la un joc liber. Se întâmplă atâtea lucruri chiar și în jurul lui. Chiar și cei care pretind că-l sprijină și-l promovează nu prea o fac din toată inima și în favoarea lui. Nu îl sprijină suficient. Jocul în jurul lui nu e liber, e un joc controlat de mai multă lume. Și dintre cei care îi intentează procese și dintre cei care îi sunt așa-ziși sprijinitori și dintre cei din afară…Putem pune asemenea întrebări și către servicii, le-am putea întreba în ce fel contribuiți voi la eșecul sau succesul unui proces electoral? Călin Georgescu nu e obiectul unui joc liber din punct de vedere politic.” În finalul intervenției sale, Măgureanu a comparat carisma lui Georgescu cu cea a lui Ion Iliescu și a precizat că succesul acestuia în fața competitorilor a fost unul real. El a concluzionat că instabilitatea politică actuală și lipsa unor soluții clare îi determină pe mulți români din diaspora să nu se mai întoarcă în țară. „Eu l-am știut foarte bine pe Iliescu: un om citit, lucid, care dorea binele României. Ce s-a întâmplat ulterior, am văzut. Nu pot să-l compar pe Georgescu cu Iliescu. Nici nu mi se pare corect. Iliescu avea farmec și putere de convingere. Georgescu nu cred că are același farmec și această putere de convingere cum o avea Iliescu. Lucrurile care sunt la noi, atîtea lucruri nerezolvate așteaptă să fie rezolvate și întîrzie datorită asta. Mulți dintre români rămîn în diaspora pentru că nu văd motivul pentru care să se întoarcă acasă. Sunt destui care ar veni dacă ar merge totul mai bine.” AUTORUL RECOMANDĂ: Șeful spionilor români, mesaj cu subînțeles: „Teama reală nu ar trebui să fie despre prostul din politică, ci despre ticălosul care a învățat să se ascundă în spatele prostului”. La cine se referă O nouă amânare în Dosarul Mineriadei. Judecătorii ICCJ ar fi trebuit să se pronunțe dacă dosarul trece de camera preliminară și intră la judecată, dar pronunțarea a fost amânată din nou
Nicușor Dan, despre șefii parchetelor: Există persoane foarte interesante și sunt optimist că ele vor dinamiza
Președintele Nicușor Dan a susținut declarații la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Belgia. O parte dintre întrebările adresate au vizat situația internă, inclusiv numirile pentru șefii serviciilor secrete și ai parchetelor. Întrebat când vor fi făcute propunerile pentru conducerea serviciilor de informații, în condițiile în care termenele anunțate anterior au fost depășite, și este nevoie de votul în Parlament, președintele a explicat că momentul va urma. „În mod deliberat, aceste discuții se suspendă când sunt alte discuții și tensiuni în spațiul public, în zona politică. Poate să se termine concursul pentru procuror, bugetul și o să revenim la ele”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat dacă amânarea este cauzată tocmai de tensiunile din spațiul public, președintele a răspuns că este „o analiză de oportunitate. Când e mai bine să avem această discuție?” În ceea ce privește tema concursului pentru șefia marilor parchetelor, în contextul în care președintele va avea ultimul cuvânt în procesul de numire, acesta a spus că sunt „oameni foarte interesanți. Întrebat cum i se par propunerile și dacă a analizat lista candidaților, Nicușor Dan a spus că vede lucrurile diferit față de o parte din opiniile exprimate public. „Mi se pare că sunt și vorbesc cât se poate de serios, mi se pare că sunt niște oameni foarte interesanți printre ei. Am văzut și comentariile din spațiul public, nu sunt de aceeași opinie. Dimpotrivă, bineînțeles că e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu-l cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante și eu sunt optimist că ele vor dinamiza.”, a spus Nicușor Dan. Întrebat direct dacă Marius Voineag este „un nume interesant”, președintele a evitat să comenteze punctual. Președintele a invocat, în răspunsul său, caracterul competitiv al procedurii. „Nu o să intru, vă dați seama. E un concurs care s-a pornit. Mi se pare asta că, legat de domnul Voineag, mi se pare o speculație fără niciun fundament că un om care poate eventual o să fie ajung la o instituție va controla o altă instituție. Asta mi se pare fără niciun fel de fundament”, a afirmat Nicușor Dan.
Florian Coldea a vorbit la Davos despre rolul serviciilor de informații în deciziile statelor: Vor juca un rol major în viitor
Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, a fost invitat la „Davos Lodge 2026”, unde a susținut un discurs despre rolul pe care serviciile secrete și de informații îl vor avea în deciziile statelor, în contextul tensiunilor actuale internaționale. „Davos Lodge 2026” este un eveniment organizat în perioada 19-23 ianuarie 2026, în paralel cu Forumul Economic Mondial de la Davos (World Economic Forum – WEF). Ambele evenimente sunt găzduite în aceeași perioadă în stațiunea elvețiană Davos. Florian Coldea a fost invitat la „Davos Lodge 2026” în calitate de fost prim-adjunct al directorului SRI. „Aș dori să mă refer la perspectiva serviciilor de informații și securitate. Ne aflăm într-un moment de cotitură, asistăm la o perturbare, o ruptură a vechii ordini, în care toate zilele bune au apus și, în zilele noastre, ne confruntăm cu realități brutale cu care trebuie să ne descurcăm”, a precizat Florian Coldea, potrivit Independentnews.ro. Florian Coldea: „Serviciile de securitate și informații vor juca un rol major în viitor” Fostul prim-adjunct al directorului SRI a mai spus că serviciile vor face parte din „opinile factorilor de decizie”. „Serviciile de securitate și informații vor juca un rol major în viitor. Ele vor face parte din opiniile factorilor de decizie. În ciuda unei bune conduceri și a unei bune diplomații, securitatea va juca un rol major în luarea unor decizii inteligente. Statele sunt obligate să adopte o abordare inteligentă în această situație complexă”, a mai spus Florina Coldea la Davos. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Noi dezvăluiri despre ABUZURILE comise de tandemul „Coldea – Dumbravă”. Cine este judecătorul care l-a trimis la închisoare pe „dușmanul” celor doi Florian Coldea, pe motocicletă, la Secția de Poliție. Fostul șef SRI a CONTESTAT măsura controlului judiciar
Negocieri pentru șefia SRI și SIE: Predoiu și Abrudean, favoriții PNL. PSD are propriile propuneri
PNL susține pentru conducerea Serviciului Român de Informații două nume cu greutate politică: ministrul de interne Cătălin Predoiu și președintele Senatului, Mircea Abrudean. Varianta propusă inițial de președintele Nicușor Dan, avocatul Gabriel Zbârcea, a fost respinsă în urma discuțiilor politice din coaliție, potrivit surselor apropiate negocierilor, relatează G4media. Gabriel Zbârcea nu mai este luat în calcul inclusiv din cauza poziționărilor sale publice, în contextul în care acesta se declarase naționalist și suveranist, etichetări care au creat reticență în interiorul partidelor. În paralel, PSD are cel puțin trei variante pentru conducerea Serviciului de Informații Externe. Cel mai vehiculat nume rămâne consilierul prezidențial Marius Lazurcă, însă în discuții au mai fost menționați Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea. Un acord final între partenerii de guvernare nu a fost încă stabilit. Un alt nume pomenit informal pentru SRI este Florin Vlădică, din cadrul Administrației Prezidențiale, însă acesta ar avea șanse mai mici de susținere oficială, în special din partea liberalilor. Funcția de director al SRI este vacantă de peste doi ani și jumătate, de la plecarea lui Eduard Hellvig. Președintele Nicușor Dan nu a anunțat oficial nicio propunere, dar a afirmat că va lua o decizie într-un termen „rezonabil”, după consultarea majorității parlamentare. Procesul de desemnare a șefilor SRI și SIE face parte dintr-un pachet politic mai larg care include și numiri la conducerea parchetelor, motiv pentru care PSD, principalul partid din Parlament, are un cuvânt decisiv. Negocierile arată tensiunile din coaliție în privința controlului asupra serviciilor de informații, într-un moment în care fiecare partid încearcă să își maximizeze influența instituțională.
Nicușor Dan va negocia numirile la șefia parchetelor și serviciilor secrete. PSD, actor-cheie în discuții
Președintele României, Nicușor Dan, va negocia în perioada următoare numirile la șefia parchetelor și serviciilor secrete, potrivit unor surse politice citate de G4Media. PSD este esențial în ambele numiri, pentru că este atât partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, cât și cel care are Ministerul Justiției, minister care face propunerile de șefi de parchete. Potrivit surselor G4 Media, prioritățile lui Nicușor Dan sunt numirile la șefia SRI și DNA. În plus, este de așteptat ca ministrul Justiției, Radu Marinescu, să declanșeze în scurt timp procedura pentru desemnarea noilor șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT, fiind vorba de șefii celor trei parchete, adjuncții lor și șefii de secții, mai relevă sursa citată. Declanșarea acestei proceduri pentru șefii parchetelor ar avea loc la o lună după consultările de la Palatul Cotroceni, după publicarea documentarului Recorder privind sistemul justiției. În paralel, tot în luna ianuarie, ar urma să fie organizat și referendumul anunțat de președintele Dan în luna decembrie, prin care magistrații vor fi întrebați dacă CSM acționează în interes public sau nu.