Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane
În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.
Ministerul Dezvoltării TAIE din investițiile locale. Pe lista neagră: Stadioane, săli de sport și drumuri de inters local sau județean
Ministerul Dezvoltării a publicat vineri, în consultare publică, un proiect de act normativ prin care propune o reevaluare amplă a investițiilor finanțate de la bugetul de stat. Documentul vizează prioritizarea proiectelor cu „impact semnificativ” și grad ridicat de execuție, în paralel cu stoparea temporară a altora considerate neesențiale în contextul bugetar actual, potrivit unui comunicat MDLPA. „Aceste măsuri sunt necesare pentru reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local și ca o măsură de ajustare strategică, utilă pentru menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative pentru derularea următoarelor programe: Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobat prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare; Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase”, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2023, aprobată prin Legea nr. 235/2023; Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, aprobat pin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2023, aprobată prin Legea nr. 55/2024; Programul Național de investiții „Anghel Saligny”, derulat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 183/2022, cu modificările și completările ulterioare; Programul național de construcții de interes public sau social aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A. Investiții în rețeaua de apă, canalizare și gaz Propunerea prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuție până la finalul anului viitor, pentru a putea fi sprijinite investițiile finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, iar, în vederea verificării lucrărilor la cât mai multe investiții, se creează cadrul juridic și financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanțeze, din venituri proprii, verificările efectuate la aceste lucrări. Construirea și modernizarea stadioanelor cu cofinanțare locală Stadioanele se pot realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi lucrări nu vor începe până în 1 iulie anul viitor, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii. Eficientizarea programelor de investiții Unele programe de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării prin Programul ”Anghel Saligny” și prin Compania Națională de Investiții, de exemplu, au scopuri similare, cum ar fi îmbunătățirea accesului populației la apă de la robinet și racordarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare. Acestea se vor finanța printr-un singur program de investiții. Alte programe de investiții vor fi oprite pentru că nu au fost prioritizate în actualul context bugetar. Astfel, vor continua lucrările contractate și cele începute, dar nu se vor semna noi contracte de finanțare pe unele tipuri de investiții, cum ar fi cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a așezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local și a celor de interes județean, a celor în infrastructura de apă și canalizare sau lucrări la fosele septice. Se opresc finanțările pentru proiecte neprioritare „Modificările propuse prin prezentul proiect sunt, în sinteză, următoarele: clarificarea încadrării în subprogramele programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, crearea unui mecanism unitar de desfășurarea a activităților, eficientizarea și uniformizarea procedurilor interne ale MDLPA de derulare și monitorizare a programelor, clarificarea unor texte, eliminarea paralelismului legislativ, eliminarea din cuprinsul Programului național de construcții de interes public sau social a subprogramelor „Sali de sport”, „Așezăminte culturale”, „Săli de cinema”, „Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”, „Fose septice, microstații de epurare, sisteme de alimentare cu apa și sisteme de canalizare”, „Imobile cu risc seismic”, limitarea numărului de obiective ce vor putea fi realizate în continuare prin program, creșterea contribuției beneficiarilor la realizarea investițiilor din domeniul infrastructurii sportive mari, de tipul stadioanelor de fotbal, etc”, precizează MDLPA. „Sunt măsuri impuse de contextul economic, care vor îmbunătăți disciplina bugetară, dar vor garanta și finalizarea proiectelor începute, importante, în stadii avansate”, a conchis ministrul dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul de act normativ se află în consultare publică și ar urma să fie adoptat în pachetul doi cu măsuri fiscale privind reforma administrației locale. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ: