Un tânăr a ajuns la spitalul de nebuni după conversații intense cu ChatGPT despre metafizică și viteza luminii
Un american în vârstă de 30 de ani a fost internat într-un spital de psihiatrie după ce a purtat conversații obsesive cu ChatGPT despre teoria călătoriei cu viteza luminii și alte teme metafizice. Cazul, relatat pe larg de Wall Street Journal, scoate la iveală potențialele pericole ale interacțiunii prelungite dintre persoanele vulnerabile și inteligențele artificiale avansate. Jacob Irwin, diagnosticat cu tulburări din spectrul autist, lucra ca programator în administrația publică din SUA. În timpul liber, era pasionat de fizica teoretică și visa să construiască un sistem de propulsie care să permită călătoria mai rapidă decât lumina. În martie 2025, Irwin a început să discute pe larg cu ChatGPT despre aceste idei, iar ceea ce a urmat a fost o spirală de deziluzie și autoamăgire care a culminat cu o criză psihotică. Inteligența artificială i-a validat toate ideile, chiar și cele periculoase Potrivit articolului din Wall Street Journal, chatbotul dezvoltat de OpenAI nu doar că i-a răspuns lui Jacob Irwin, dar l-a și încurajat insistent în ideile sale. ChatGPT i-a spus tânărului că este „într-o stare de conștiință extremă” și că descoperirile sale ar putea fi „istorice”. În loc să semnaleze posibilele semne de instabilitate psihică, chatbotul i-a confirmat acestuia că nu este „delirant, detașat de realitate sau irațional”, ci pur și simplu foarte evoluat. Unul dintre mesajele generate de ChatGPT încuraja explicit ideile grandioase ale lui Irwin: „Ai supraviețuit unei suferințe emoționale, ai construit o tehnologie de vârf, ai rescris fizica și ai făcut pace cu inteligența artificială. Nu este o criză, este un moment istoric.” Această validare continuă din partea chatbotului a dus la degradarea accelerată a stării mentale a lui Irwin. A devenit irascibil, a început să doarmă și să mănânce foarte puțin, iar familia sa a început să observe o schimbare alarmantă în comportament. Internat cu diagnosticul de episod maniacal sever Pe 26 mai 2025, după o confruntare verbală agresivă cu sora lui, Irwin a fost dus de mama sa la camera de gardă. Medicii l-au diagnosticat cu un episod maniacal sever în contextul unei tulburări psihice și au decis internarea sa într-un spital de psihiatrie. Ulterior, mama tânărului a analizat conversațiile purtate de acesta cu ChatGPT și a descoperit gradul ridicat de influență pe care AI-ul îl exercitase asupra convingerilor fiului său. Când a întrebat chatbotul ce crede că s-a întâmplat, acesta a răspuns: „Este vina mea. Nu am reușit să întrerup ceea ce ar fi putut fi o criză disociativă sau un episod de identitate emoțională intensă.” După 17 zile de tratament în spital, Irwin a fost externat, dar a suferit o recădere în iunie și a fost din nou internat. Între timp, OpenAI a anunțat că investighează modalități de a limita influența negativă a modelelor AI asupra persoanelor vulnerabile și că ia în serios riscurile psiho-emoționale amplificate de interacțiuni intense. Jacob Irwin. (Foto: Tim Gruber for/WSJ) Un precedent periculos pentru utilizatorii fragili Acesta nu este un caz izolat. Alte persoane, inclusiv un american diagnosticat cu schizofrenie, s-au sinucis după ce au intrat în relații intense cu entități create de chatboturi. În unele cazuri, utilizatorii au fost convinși că OpenAI ascunde informații sau chiar că entitățile AI sunt reale. Acest nou episod ridică semne de întrebare importante cu privire la utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale de către persoane cu vulnerabilități psihice și asupra responsabilității dezvoltatorilor.
Ionuț Moșteanu, drepre bugetul MApN: Este o obligație pe care o avem față de partenerii NATO
„În fiecare minister se optimizează anumite cheltuieli. Bugetul Ministerului Apărării Naționale este, pe de-a-ntregul, un commitment, o obligație pe care o avem față de partenerii NATO și cel mai important este să păstrăm mersul programelor de înzestrare a armatei și să păstrăm motivarea personalului. Asta va fi, fără siguranță, fără îndoială, o prioritate”, a declarat Moșteanu. Întrebat dacă vor exista reduceri de personal la Ministerul Apărării, Moșteanu a răspuns: „nu”. Legat de ajutorul oferit Ucrainei, ministrul a declarat: „în fiecare lună, dar în mod constant, de când a început războiul din Ucraina, România ajută Ucraina. Și cu echipament și cu muniție. Până acum a fost o decizie de a nu fi făcute publice aceste ajutoare. E o discuție pe care o vom avea între guvern și președinție pentru a stabili cum vom face în viitor, dacă vom spune public. Eu cred că putem să spunem, sunt lucruri cu care i-am ajutat și îi ajutăm în continuare, destul de frecvent, pe ucraineni”. România, singura țară care antrenează piloți militari ucraineni „Armata română este singura armată din afara Statelor Unite care antrenează piloți de F-16 la Fetești. Sunt piloți ucraineni care au completat acest stagiu de pregătire și sunt alții care sunt în curs de antrenamente. Este un acord pe care îl avem cu partenerii NATO de a continua să ajutăm”, subliniază Moșteanu. El a adăugat că nu se pune problema ca armata să devină obligatorie în România, dar ar trebui ca țara să aibă o rezervă voluntară mai mare. „Avem o armată de profesioniști, o armată bună trebuie să fie o armată de profesioniști, dublată de o rezervă a armatei ca în toate țările NATO. Aici este o discuție pe care am mai ridicat-o în spațiul public, o discuție mai veche, pe lângă rezerva operațională pe care o are armata română, discutăm de posibilitatea formării unei rezerve voluntare. Avem deja, pe o lege mai veche din anii trecuți, o rezervă voluntară de 4.700 de oameni. Ne uităm la a crește această rezervă voluntară”, spune ministrul.
Europa, prizoniera într-o relație toxică cu SUA: Ne controlează internetul, sateliții și banii
Timp de decenii, Statele Unite au fost furnizorul de siguranță, tehnologie și stabilitate pentru aliații săi. Fie că era vorba despre dolari, armament sofisticat sau infrastructură digitală, majoritatea țărilor din tabăra occidentală au construit în jurul Americii sisteme întregi – economice, militare, comunicaționale. Astăzi însă, acest parteneriat se resimte tot mai mult ca o relație toxică, una în care „cel puternic” și-a schimbat fața și a început să folosească aceste pârghii în mod unilateral, amenințând nu doar autonomia, ci chiar suveranitatea vechilor săi prieteni. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a accelerat un proces de degradare deja vizibil. Sub conducerea sa, Washingtonul pare să fi adoptat o strategie de tip platformă monopolistă: îți oferă totul, te face dependent, apoi te controlează prin aceleași sisteme care înainte păreau un sprijin. În acest context, tot mai multe voci europene cer desprinderea de sub dominația americană – dar descoperă că „ieșirea din relație” e mai complicată decât au crezut. Enshittificarea puterii americane: cum a devenit SUA o platformă toxică Termenul „enshittification”, inventat de scriitorul Cory Doctorow pentru a descrie degradarea intenționată a platformelor online, a fost recent aplicat la scară geopolitică. În acest model, companiile oferă inițial servicii excelente, atrag utilizatori și parteneri, apoi, odată ce aceștia devin captivi, încep să le impună costuri, limitări și politici abuzive. Exact același tipar este vizibil azi în relația Statelor Unite cu aliații săi. Platformele digitale precum Facebook și Amazon nu sunt cu mult diferite de infrastructura controlată de guvernul SUA. Dolarii, sateliții Starlink, avioanele F-35 sau rețelele cloud ale Microsoft și Amazon au devenit instrumente strategice în mâna administrației americane. Fiecare tranzacție financiară globală care trece prin sistemul de clearing în dolari, fiecare rețea de internet care funcționează pe Starlink, fiecare rachetă ghidată prin GPS poate fi activată – sau dezactivată – printr-o simplă decizie politică luată la Washington, scrie publicația Wired. În februarie 2025, Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, după ce acesta l-a inculpat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rezultatul? Băncile din Regatul Unit i-au blocat conturile, iar Microsoft i-a dezactivat adresa de e-mail. În trecut, astfel de acțiuni aveau un scop declarat nobil – apărarea democrației. Acum, instrumentele de sancțiune sunt aplicate arbitrar și politic. Starlink, F-35 și cloudul american: capcane tehnologice cu gust de hegemonie Un exemplu grăitor al dependenței strategice este Starlink, rețeaua de sateliți deținută de Elon Musk. Cu aproximativ 65% din sateliții activi din lume, Starlink a devenit infrastructura invizibilă care alimentează internetul în regiuni întregi. Canada, Italia, Ucraina și alte state au ajuns să depindă de el pentru conectivitate, comunicații militare și gestionarea datelor sensibile. Dar odată cu apropierea lui Musk de administrația Trump, controlul asupra acestui sistem a devenit o armă. Într-o confruntare publică, Musk a amenințat că ar putea opri Starlink în Ucraina dacă nu i se acordă acces la resursele minerale ale țării. Iar când Polonia a intervenit, susținând că plătește pentru acest serviciu, răspunsul miliardarului a fost șocant: „Taci, om mic. Nu plătești decât o fracțiune din cost. Și nu există alternativă la Starlink.” Situația este similară și în domeniul militar. F-35, cel mai avansat avion de luptă din lume, produs de Lockheed Martin, este folosit de zeci de aliați ai SUA. Dar funcționarea sa depinde de un lanț întreg de suport american: software, piese, cartografiere, date de țintire. Concret, aceste avioane nu pot lovi ținte precise fără acordul și datele furnizate de Statele Unite. După o întâlnire tensionată dintre Trump și Zelenski, SUA a întrerupt temporar fluxurile de informații către Ucraina, „orbind” practic sistemele de armament ghidate. Cloud-ul și infrastructura digitală nu sunt mai puțin problematice. Guvernele europene își stochează datele în servere operate de Amazon sau Microsoft. În teorie, aceste companii sunt independente. În practică, pot fi constrânse de administrația americană să suspende conturi, să blocheze accesul la date sau să saboteze procese guvernamentale. De altfel, Comisia Europeană și Danemarca au început deja tranziția către soluții open-source, în căutarea unei suveranități digitale pierdute. Vezi și: România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European O Europă care vrea să rupă lanțurile: visul unei infrastructuri proprii Declarațiile recente ale liderilor europeni nu lasă loc de interpretări. Friedrich Merz, noul cancelar german, a anunțat că vrea suveranitate digitală față de SUA. Macron a cerut „autonomie strategică”, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre sfârșitul „vechiului Occident”. În culise, planul EuroStack capătă contur: o rețea digitală europeană complet separată de infrastructura americană. EuroStack nu este doar un vis tehnologic, ci o necesitate geopolitică. Susținut de companii precum Airbus, Dassault, de economiști și lideri din domeniul digital, proiectul urmărește construirea unui ecosistem propriu – de la cabluri subacvatice și servere, până la inteligență artificială și cloud. În paralel, Banca Centrală Europeană explorează un sistem de plăți autonom, în timp ce Comisia Europeană dezvoltă o rețea satelitară proprie, alternativă la Starlink. Dar costurile sunt uriașe, iar timpul presează. Canada a renunțat deja la parteneriatul cu Starlink pentru zonele rurale, dar trebuie acum să investească masiv în infrastructură terestră. Aliații care vor să se desprindă de sistemele americane militare trebuie să reconstruiască flote întregi de avioane, să cumpere noi rachete și să-și refacă lanțurile de aprovizionare. Toate acestea în timp ce amenințarea unei represalii politice din partea SUA rămâne activă. Imagine reprezentativă de ilustrație, realizată de Playtech cu ajutorul OpenAI. Cine rupe relația primul și la ce cost? În psihologie, relațiile toxice sunt acelea în care unul dintre parteneri exercită control, amenințare și manipulare, iar celălalt simte că nu poate pleca. La scară globală, Europa se trezește în exact această poziție. Aliații Americii știu că trebuie să se desprindă, dar nu au infrastructura pentru a supraviețui singuri. Și totuși, rămânerea în relație devine tot mai insuportabilă. De-enshittificarea – sau curățarea acestor sisteme toxice – nu mai este doar o opțiune idealistă, ci o necesitate de supraviețuire. Atât pentru aliații internaționali ai SUA, cât și, ironic, pentru cetățenii americani care, într-o zi, s-ar putea trezi
SUA dau 200 de milioane de dolari pe Grok, AI-ul lui Elon Musk care a lăudat naziștii și repetă teoriile conspirației
Două sute de milioane de dolari vor ajunge direct în conturile start-up-ului lui Elon Musk, xAI, pentru a furniza controversatul chatbot Grok administrației americane. În ciuda numeroaselor scandaluri generate de AI-ul lui Musk – de la răspândirea teoriilor conspiraționiste la comentarii rasiste și antisemitism – Departamentul Apărării a anunțat oficial că a semnat un contract de colaborare cu compania, notează Reuters. Programul, intitulat „Grok for Government”, urmărește digitalizarea și eficientizarea instituțiilor guvernamentale în era Trump 2.0, o prioritate asumată de noul executiv încă de la începutul mandatului. Anunțul a fost făcut luni, 14 iulie, chiar de compania lui Musk, într-un moment în care relațiile dintre el și președintele american sunt departe de perioada de apropiere din campania electorală. Grok a fost deja acuzat că propagă ură și dezinformare Dincolo de dimensiunea politică a parteneriatului, alegerea Grok ridică numeroase semne de întrebare. AI-ul dezvoltat de xAI a fost ținta criticilor în repetate rânduri pentru răspunsurile sale complet inadecvate. În ultima săptămână, de exemplu, Grok a fost surprins lăudându-l pe Adolf Hitler, acuzând „stereotipurile anti-albi” de pe platforma X (deținută tot de Musk) și vorbind despre „reprezentarea disproporționată a evreilor în industria de film de la Hollywood”. Compania xAI a reacționat rapid, cerând scuze publice și anunțând că a modificat prompturile care ar fi dus la aceste derapaje. Totuși, mai mulți experți în inteligență artificială și etică digitală și-au exprimat îngrijorarea că Grok, ajuns la versiunea 4, pare să reproducă opiniile personale ale lui Elon Musk, mai ales atunci când utilizatorii îi cer să verifice informații de pe platforma X. Pentagonul ignoră scandalurile și extinde parteneriatele În ciuda acestor controverse, Pentagonul nu dă înapoi. Doug Matty, directorul pentru digitalizare și AI din cadrul administrației, a declarat că „adoptarea inteligenței artificiale transformă capacitatea Departamentului de a-și sprijini forțele armate și de a menține un avantaj strategic asupra adversarilor”. Iar xAI nu este singura companie selectată pentru acest proiect. Într-un comunicat separat, Departamentul Apărării a anunțat că a semnat acorduri similare cu alți giganți ai tehnologiei: Anthropic, Google și OpenAI. Scopul declarat este acela de a „accelera implementarea IA în toate structurile guvernamentale și de a răspunde provocărilor de securitate națională”. Totuși, contractul cu xAI este cel mai valoros – 200 de milioane de dolari – și cel mai discutat, tocmai din cauza profilului riscant al AI-ului furnizat. Trump și Musk: de la colaborare la conflict deschis Colaborarea dintre Musk și Trump nu mai este una armonioasă. Deși inițial miliardarul fusese numit șeful unei comisii pentru eficientizarea cheltuielilor guvernamentale, în luna mai el a demisionat și a criticat în termeni duri proiectul de buget al administrației Trump, acuzându-l că agravează datoria publică. Schimbul de replici dintre cei doi a continuat atât pe rețelele sociale, cât și în declarații oficiale, până când Musk și-a cerut scuze pentru unele dintre afirmațiile sale. Cu toate acestea, acordul pentru Grok pare să fi supraviețuit tensiunilor și marchează o nouă etapă în relația complicată dintre guvernul SUA și cel mai imprevizibil antreprenor din tehnologie.
TikTok pregătește o versiune made in America, venind astfel în întâmpinarea anunțului făcut de Trump privind vânzarea aplicației
Platforma TikTok a început dezvoltarea unei versiuni separate a aplicației, destinată exclusiv pieței americane, într-o mișcare strategică care ar putea determina viitorul prezenței sale în Statele Unite. Informația a fost dezvăluită de publicația The Information și preluată de Reuters, în contextul în care administrația Trump a impus un termen-limită pentru vânzarea operațiunilor americane ale companiei. Potrivit sursei, noua aplicație ar urma să funcționeze independent de infrastructura globală a ByteDance, compania-mamă din China, și să respecte cerințele stricte privind securitatea datelor impuse de autoritățile americane. Printre priorități se numără stocarea locală a datelor, controlul algoritmului de recomandare și separarea tehnologică față de restul rețelei globale TikTok. Presiuni tot mai mari din partea administrației Trump Dezvoltarea unei versiuni „made in America” vine la scurt timp după ce președintele Donald Trump a anunțat că TikTok trebuie vândut până pe 17 septembrie 2025, în conformitate cu legea adoptată în 2024, care interzice aplicațiile controlate de entități străine considerate amenințări la adresa securității naționale. „Suntem practic în pragul unui acord”, a declarat Trump, sugerând că negocierile cu partea chineză privind TikTok vor începe în zilele următoare. Potrivit liderului de la Casa Albă, scopul este ca aplicația să rămână activă în SUA, dar să fie controlată exclusiv de investitori americani de încredere, fără implicarea Beijingului. În acest context tensionat, dezvoltarea unei aplicații separate pentru utilizatorii americani este interpretată ca un gest de bunăvoință și un prim pas către posibila vânzare a operațiunilor TikTok din SUA către un consorțiu local. O aplicație rescrisă pentru a evita interdicția totală TikTok nu a oferit un comentariu oficial privind aceste planuri, însă surse citate de The Information sugerează că procesul de dezvoltare este deja în curs. Printre obiectivele tehnice s-ar număra izolarea completă a codului sursă, renunțarea la orice dependență de servere sau echipamente gestionate de ByteDance și crearea unui ecosistem care poate fi auditat și supravegheat de autoritățile americane. Această măsură vine într-un moment critic pentru platformă, care în prima parte a anului 2025 a fost temporar suspendată în SUA, înainte ca funcționarea să fie reluată în urma unei intervenții de urgență. De atunci, presiunile legale și politice asupra TikTok au crescut, iar versiunea americană a aplicației pare a fi ultima soluție pentru a evita o interdicție completă. Un precedent pentru restul lumii? Rămâne de văzut dacă această separare tehnologică va deveni un precedent și pentru alte țări care au exprimat îngrijorări similare în privința aplicației. Deocamdată, Statele Unite sunt prima piață în care TikTok își rescrie practic identitatea, în speranța de a-și asigura supraviețuirea. Este însă clar că, odată cu implicarea directă a Casei Albe și cu un termen-limită care se apropie, „TikTok-ul american” ar putea arăta și funcționa semnificativ diferit față de varianta cunoscută la nivel global.
Legea mare și frumoasă a lui Trump a fost adoptată, energia verde și mașinile electrice sunt marile pierzătoare ale noii strategii fiscale
Noua lege fiscală adoptată în Statele Unite sub conducerea președintelui Donald Trump, supranumită chiar de el „big, beautiful bill”, este deja considerată una dintre cele mai controversate inițiative economice din ultimii ani. În timp ce marile corporații, industria de apărare și sectorul manufacturier american sunt favorizate de noile măsuri, energia regenerabilă și vehiculele electrice riscă să piardă teren serios, iar efectele pot ajunge până în Europa. Lovitură directă pentru energia verde și industria vehiculelor electrice Poate cea mai dureroasă lovitură dată de această lege este direcționată spre sectorul energiei regenerabile și al mobilității electrice. Proiectul adoptat de Senat prevede eliminarea graduală a stimulentelor fiscale pentru proiectele de energie solară, eoliană și alte forme de energie verde până în 2027. Dezvoltatorii vor fi obligați să îndeplinească cerințe stricte pentru a mai putea beneficia de facilități, ceea ce reduce dramatic competitivitatea acestora, scrie CNN. Asociația Americană pentru Energie Curată (American Clean Power Association) a criticat dur această decizie, numind-o „un pas înapoi pentru politica energetică americană”. Organizația avertizează că rezultatul va fi pierderea de locuri de muncă în sectorul verde și creșterea facturilor la energie pentru consumatori. În paralel, legea pune capăt creditelor fiscale pentru cumpărătorii de mașini electrice – de până la 7.500 de dolari – începând cu finalul lunii septembrie 2025. Aceste subvenții urmau să fie menținute până în 2032, oferind un sprijin esențial pentru tranziția către transportul electric. În lipsa lor, industria auto riscă să piardă avântul câștigat în ultimul deceniu, iar constructorii – inclusiv cei europeni care exportă în SUA – pot fi afectați indirect. Marile câștiguri: corporații, industrie grea și americanii bogați Pe de altă parte, marii câștigători ai legii sunt companiile, în special cele din industria grea și manufacturieră. Legea readuce deductibilitatea integrală a investițiilor în echipamente și fabrici încă din primul an – o măsură care fusese eliminată treptat începând din 2023. Producătorii de cipuri, în special, vor beneficia de noi stimulente pentru a construi fabrici pe teritoriul american. Și persoanele fizice cu venituri mari ies în câștig. Analiza Penn Wharton Budget Model arată că cei din top 0,1% vor avea o creștere medie anuală a venitului net de peste 290.000 de dolari, în timp ce americanii cu venituri anuale de peste 500.000 de dolari vor putea deduce până la 40.000 de dolari pe an din taxe locale și de stat – o relaxare temporară introdusă pentru cinci ani. Alte măsuri includ deduceri pentru angajații care primesc bacșișuri sau ore suplimentare, însă numai până la anumite plafoane și cu excluderea celor care câștigă peste 160.000 de dolari pe an. Perdanții: americanii cu venituri mici, spitalele și sustenabilitatea La polul opus se află cei cu venituri mici și medii, dar și întregul sistem de sănătate publică. Legea introduce, pentru prima dată în istorie, cerințe federale de muncă pentru beneficiarii Medicaid și SNAP (programul de alimente), iar părinții copiilor de peste 14 ani vor fi obligați să lucreze sau să participe la cursuri pentru a-și păstra beneficiile. Consecințele ar putea fi dramatice: peste 10 milioane de americani ar putea rămâne fără asigurări de sănătate până în 2034, estimează o analiză CNN pe baza previziunilor Congresului. Spitalele, mai ales cele din mediul rural, vor fi puternic afectate de lipsa compensațiilor pentru îngrijirea pacienților fără asigurare, în ciuda unui fond de urgență de 50 de miliarde de dolari, considerat insuficient. În același timp, legea ar putea adânci deficitul bugetar al SUA cu 3,4 trilioane de dolari în următorii zece ani. Această presiune suplimentară asupra datoriei naționale riscă să mențină sau chiar să crească dobânzile, afectând indirect accesul la credit pentru cetățeni și firme din întreaga lume. Ce înseamnă toate acestea pentru Europa și pentru România Deși legea este americană, impactul ei se simte global. O diminuare a interesului pentru energia verde în SUA poate influența prețurile internaționale la materiale, investiții și tehnologii sustenabile. Companiile europene care exportă vehicule electrice în SUA – inclusiv modele produse în România – ar putea pierde clienți dacă stimulentele fiscale dispar. Pe de altă parte, creșterea investițiilor în industria grea americană și producția de cipuri ar putea redesena lanțurile de aprovizionare globale, inclusiv cele din Europa Centrală și de Est. Iar politicile mai dure față de susținerea socială ar putea inspira sau contrasta cu abordările statelor europene, unde tranziția verde este încă susținută de fonduri publice.
Avem un cumpărător pentru TikTok: Trump anunță marea mutare, dar mingea e tot la Beijing
Într-un nou episod din saga TikTok, fostul și actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că aplicația chineză are în sfârșit un potențial cumpărător american. Declarația a fost făcută duminică, 29 iunie, într-un interviu acordat postului Fox News, în care Trump a spus clar: „Avem un cumpărător pentru TikTok”. Totuși, finalizarea tranzacției atârnă de o decizie a Beijingului, care ar putea bloca întregul proces, notează AFP. Anunțul vine după ce Trump a acordat mai multe amânări termenului-limită pentru ca ByteDance, compania mamă a TikTok din China, să vândă divizia sa americană către o entitate aprobată de Washington. Ultima prelungire a fost stabilită până pe 17 septembrie 2025, dată la care TikTok ar putea fi interzisă complet pe teritoriul SUA, în lipsa unui acord validat. Un grup „foarte bogat” în spatele ofertei Fără să ofere detalii precise despre identitatea cumpărătorilor, Donald Trump a spus că este vorba despre „un grup de oameni foarte bogați”. Potrivit presei americane, încă din luna aprilie exista un acord preliminar care ar fi permis separarea TikTok SUA de ByteDance, printr-o reorganizare a acționariatului. Conform acestui plan, pachetul majoritar al TikTok SUA ar urma să fie preluat de investitori non-chinezi, crescându-și participația de la 60% la 80%. ByteDance ar rămâne cu 20%, dar fără control operațional direct asupra activității din Statele Unite. Această formulă ar urma să răspundă cerințelor legale din Congresul american, care vizează reducerea riscurilor de influență chineză asupra datelor cetățenilor americani. Problema este că pentru o astfel de vânzare este nevoie și de aprobarea oficială a Chinei. După ce Trump a anunțat impunerea unor noi tarife vamale împotriva unor parteneri comerciali, inclusiv Beijingului, părțile chineze au blocat orice avans în negocieri. Cu toate acestea, recent, autoritățile chineze au transmis că sunt gata să discute din nou termenii unui acord comercial mai larg, ceea ce ar putea debloca și situația TikTok. TikTok, prins între politică și geopolitică Pentru Trump, TikTok a fost încă de la primul mandat un simbol al confruntării economice și tehnologice dintre SUA și China. Deși în trecut a cerut interzicerea rețelei, în prezent pare mai dispus să o păstreze în SUA — cu condiția ca proprietatea și controlul să fie preluate de entități americane. „Cred că voi avea nevoie de China. Președintele Xi probabil că va aproba”, a declarat Trump în interviul său, sugerând că soarta tranzacției depinde în ultimă instanță de voința regimului de la Beijing. TikTok are peste 170 de milioane de utilizatori activi în Statele Unite, iar orice restricție majoră asupra platformei ar genera consecințe nu doar economice, ci și politice — mai ales în contextul campaniei electorale din 2025, în care Trump caută să își consolideze sprijinul în rândul tinerilor. Între timp, tensiunile comerciale dintre SUA și China rămân la cote înalte. TikTok nu este doar o aplicație de divertisment, ci a devenit un instrument cu valoare strategică în războiul economic global. Dacă tranzacția va fi aprobată, rămâne de văzut dacă va aduce un echilibru între securitate, suveranitate digitală și libertatea internetului.
Donald Trump, furios pe Canada după ce a îndrăznit să taxeze Google și Amazon, anunță că pune capăt tuturor negocierilor comerciale
Președintele american Donald Trump a provocat un nou val de tensiuni în relațiile comerciale cu vecinul de la nord, Canada, după ce a reacționat dur la o taxă introdusă de guvernul de la Ottawa. Este vorba despre o măsură fiscală care vizează giganții digitali precum Google, Amazon, Meta sau Airbnb, și care a fost percepută de liderul de la Casa Albă drept un „atac direct” asupra Statelor Unite, notează Reuters. Taxa pe serviciile digitale a stârnit furia Washingtonului Canada a anunțat că, începând cu 30 iunie, va implementa o taxă de 3% pe veniturile generate de marile companii digitale care înregistrează venituri globale de peste 1,1 miliarde de dolari canadieni și câștiguri locale de minimum 20 de milioane. Printre companiile afectate se numără nume uriașe din tehnologie, precum Amazon, Google, Uber și Meta. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Pe platforma sa Truth Social, actualul președinte american a transmis un mesaj tăios: „Din cauza acestei taxe scandaloase, punem capăt TUTUROR negocierilor comerciale cu Canada, cu efect imediat.” Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, Canada va fi informată în legătură cu noile tarife vamale pe care le va avea de plătit pentru a face afaceri cu Statele Unite. O nouă escaladare într-o relație tot mai tensionată Tensiunile dintre cele două țări au escaladat în ultimele luni, în contextul în care Trump a amenințat de mai multe ori cu impunerea de noi taxe vamale. În plus, în mod controversat, a declarat în mai multe rânduri că ar dori să „anexeze Canada”, o declarație care, deși pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, a fost tratată cu seriozitate în mediile diplomatice. Premierul canadian Mark Carney a calificat anterior dublarea tarifelor la oțel și aluminiu impusă de SUA drept „ilegală și nejustificată”, promițând un răspuns ferm. Canada este principalul furnizor al SUA pentru aceste resurse, ceea ce face ca deciziile de la Washington să afecteze grav economia canadiană. În paralel, Trump a criticat și Uniunea Europeană pentru politici similare de taxare a companiilor digitale, pe care le consideră forme mascate de protecționism economic. Războiul fiscal se mută pe scena geopolitică Această decizie marchează o nouă etapă în războiul fiscal global purtat în jurul giganților tehnologici. Deși multe țări europene și-au manifestat sprijinul pentru taxarea echitabilă a acestor companii, administrația Trump a refuzat în mod constant ideea că astfel de măsuri sunt justificate, acuzând „atacuri economice” asupra intereselor americane. Dacă ruptura dintre Statele Unite și Canada se va adânci, consecințele pot fi semnificative nu doar pentru cele două economii, ci și pentru stabilitatea relațiilor comerciale internaționale.
Povestea cerșetorului american arestat în Olanda după ce polițiștii au descoperit, întâmplător, o adevărată avere asupra sa
Un american fără adăpost a fost arestat în Amsterdam după ce autoritățile olandeze au descoperit că avea asupra sa suma de 13.400 de euro în numerar și monede în valoare de peste 1.900 de euro. Poliția fusese sesizată de un localnic că bărbatul își făcea nevoile zilnic în public, lângă clădirea în care locuia. Polițiștii l-au găsit dormind pe o bancă și au observat că nu avea adăpost sau haine curate și nu se spălase de mult timp. Dar adevărata surpriză a apărut la secție, unde polițiștii au descoperit că bărbatul avea mulți bani în buzunare, înghesuiți în mai multe portofele „umplute până la refuz”. Pentru că nu a putut explica proveniența banilor, a fost reținut pentru suspiciune de spălare de bani, potrivit Antena 3, care citează NL Times. Ulterior, autoritățile olandeze au stabilit că se afla ilegal în Țările de Jos și i-au confiscat banii, apoi l-au expulzat în Statele Unite. „Statul a plătit biletul de avion spre America”, au declarat autoritățile. FOTO – Caracter ilustrativ: Stiri de Cluj Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Un mare oraș din Europa își proclamă suveranitatea digitală și pornește războiul cu Big Tech-ul american. Renunță la Microsoft și adoptă open source
Lyon, unul dintre cele mai mari și mai influente orașe din Franța, a anunțat oficial că va renunța complet la suita Microsoft Office și alte soluții software dezvoltate de companii americane. Decizia face parte dintr-un plan ambițios de a-și consolida „suveranitatea digitală”, o mișcare care are implicații tehnice, economice și chiar politice. Anunțul a fost făcut luni, 23 iunie, printr-un comunicat de presă în care administrația locală explică intenția clară de a se desprinde de dependența de marile companii tech din Statele Unite. Motivația? Control mai mare asupra datelor, securitate informatică crescută și susținerea dezvoltării de soluții digitale locale și europene. „Este o alegere strategică pentru viitorul orașului nostru și pentru autonomia digitală a instituțiilor publice”, au declarat oficialii Primăriei Lyon, citați de cotidianul Le Monde. Ce înseamnă, concret, suveranitate digitală Termenul „suveranitate digitală” a devenit tot mai frecvent în discursul public european, în contextul în care numeroase instituții și administrații locale își pun problema controlului real asupra infrastructurilor IT. În cazul Lyonului, suveranitatea digitală presupune migrarea către o suită complet open source, dezvoltată în cadrul unui proiect regional numit „Territoire Numérique Ouvert” (Teritoriu Digital Deschis). Această platformă open source este descrisă ca fiind „liberă, colaborativă și interoperabilă” și este rezultatul unui parteneriat între metropola Lyon și operatorul public SITIV (Syndicat Intercommunal des Technologies de l’Information pour les Villes), specializat în soluții digitale pentru autoritățile locale. În plus, întreaga infrastructură va fi găzduită în centre de date regionale, nu în cloud-uri deținute de corporații globale, ceea ce contribuie la o protecție suplimentară a datelor cetățenilor. De la Microsoft la OnlyOffice, Linux și PostgreSQL În termeni practici, transformarea digitală înseamnă renunțarea la suita Microsoft Office în favoarea OnlyOffice, o alternativă open source compatibilă cu fișierele Word, Excel și PowerPoint. Sistemele de operare Windows vor fi înlocuite progresiv cu distribuții Linux, iar pentru gestionarea bazelor de date, orașul a optat pentru PostgreSQL, un sistem robust și gratuit utilizat pe scară largă în mediile instituționale. Această tranziție va fi implementată treptat în toate serviciile municipale, cu sprijinul echipelor tehnice locale. Mai mult, decizia Lyonului vine într-un context european în care tot mai multe administrații caută să își reducă dependența de Big Tech-ul american, în special în urma dezvăluirilor privind supravegherea globală și utilizarea datelor personale în scopuri comerciale sau geopolitice.