Trump spune că minerii americani vor să sape în mine, nu să facă telefoane și gadgeturi inutile
Într-un nou gest de susținere față de industria cărbunelui, președintele Donald Trump a semnat marți patru ordine executive prin care prelungește viața centralelor pe cărbune din Statele Unite. Evenimentul a fost organizat la Casa Albă, în fața unui grup de mineri, iar discursul președintelui a stârnit controverse, fiind marcat de remarci nostalgice și ironii la adresa industriei tech. Potrivit lui Trump, „americanul de rând” nu-și dorește un birou confortabil, nici un apartament de lux pe Fifth Avenue, ci vrea să sape în minele de cărbune — meseria „pe care o iubește cu adevărat”. Atacuri la Clinton și industria tehnologică În același discurs, Trump a reluat o temă mai veche, ironizând-o pe Hillary Clinton, rivala sa din alegerile prezidențiale din 2016. El a acuzat-o că ar fi vrut să transforme minerii în muncitori pe linia de producție a telefoanelor și a „gadgeturilor” moderne. „Ea voia să-i pună în industrii high-tech, să construiască telefoane și tot felul de lucruri mici… gidgeturi, widgeturi și wadgeturi”, a spus președintele, folosind intenționat termeni confuzi pentru a sugera că astfel de ocupații sunt absurde pentru muncitorii americani. Președintele a reiterat această viziune și la un dineu organizat de Comitetul Republican pentru Congres, afirmând din nou că americanii nu vor „să înșurubeze bucățele de plastic în fabrici sterile”, ci să lucreze cu mâinile lor, în subteran. Trump: „One thing I learned about the coal miners – that’s what they want to do. You could give them a penthouse on 5th Avenue and a different kind of a job and they’d be unhappy. They want to mine coal. She was gonna put them in a high tech industry where you make little cell phones and things.” [image or embed] — Aaron Rupar (@atrupar.com) 8 aprilie 2025 la 23:15 Realitatea economică, în contrast cu retorica Declarațiile lui Trump intră în contradicție directă cu propriul său cabinet. Secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a afirmat recent la CBS că milioane de americani ar putea lucra în fabrici care asamblează produse electronice precum iPhone-uri, într-un efort de repatriere a producției din Asia. De asemenea, Lutnick a menționat că aceste fabrici ar fi în mare parte automatizate, sugerând că locurile de muncă ar fi limitate chiar și acolo unde se produc „gadgeturi”. În același timp, economia reală contrazice optimismul președintelui în privința viitorului cărbunelui. SUA mai are doar aproximativ 140 de centrale pe cărbune funcționale, iar majoritatea sunt în proces de dezafectare. Energiea regenerabilă — eoliană și solară — a devenit mai eficientă și mai ieftină, fără a mai menționa impactul de mediu net superior. „They love to dig coal, that’s what they want to do. They don’t want to do gidgets and widgets and wadgets.” [image or embed] — Matt Novak (@paleofuture.bsky.social) 9 aprilie 2025 la 03:54 Ordinele executive și planul pentru AI pe cărbune Noile măsuri semnate de Trump includ prelungirea licențelor pentru centralele pe cărbune și permisiunea acordată agențiilor federale de a încheia noi contracte de exploatare minieră pe terenuri publice. Într-un comentariu bizar, președintele a susținut că aceste centrale sunt necesare pentru a alimenta viitoarele rețele de inteligență artificială. Cu toate acestea, experții în energie și climat avertizează că planul lui Trump nu doar că este retrograd, dar poate afecta grav economia și mediul. Tarifele impuse de administrația sa — care ajung până la 104% pentru China — sunt deja resimțite de consumatori și afectează serios piața de tehnologie. Lutnick: „The army of millions and millions of human beings screwing in little screws to make iPhones – that kind of thing is going to come to America.” [image or embed] — Aaron Rupar (@atrupar.com) 6 aprilie 2025 la 17:52 Viziunea despre American Dream În final, abordarea lui Trump pare să reconfigureze ideea de „vis american” într-un sens nostalgic, aproape arhaic: muncă fizică grea, industrii muribunde și o economie protecționistă. În realitate, visul american modern înseamnă inovație, echilibru între viața personală și profesională, salarii decente și acces la bunuri la prețuri accesibile. Prin revenirea la o retorică de secol XIX și prin promovarea unor politici care favorizează industrii pe cale de dispariție, Trump pare hotărât să ignore tendințele globale — chiar dacă asta înseamnă costuri mai mari și oportunități mai puține pentru americanii pe care susține că îi reprezintă.
O cină de un milion de dolari cu Trump ar fi scăpat Nvidia de interdicțiile pentru exportul de cipuri în China
Nvidia, gigantul american al producției de cipuri, pare să fi evitat în ultimul moment o serie de restricții comerciale impuse de administrația Trump privind exportul de tehnologii sensibile către China. Potrivit postului public de radio american NPR, această schimbare de direcție a avut loc la scurt timp după ce CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a participat la o cină privată organizată de fostul și actualul președinte Donald Trump, în clubul său Mar-a-Lago din Florida. Prețul de participare? Un milion de dolari. Cipul H20, în centrul tensiunilor dintre SUA și China În ultimele luni, administrația Trump a analizat impunerea unor restricții suplimentare asupra exporturilor de cipuri de înaltă performanță produse de Nvidia, în special modelul H20 – unul dintre cele mai avansate disponibile pe piață. Acest model este optimizat pentru rularea sistemelor de inteligență artificială și este deja folosit în China de companii precum DeepSeek, într-un context de concurență tehnologică intensificată între Beijing și Washington. Deși exporturile de cipuri performante către China sunt deja limitate din 2022, modelul H20 rămăsese până acum o excepție. Asta, în ciuda faptului că oficialii americani și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca avansul tehnologic al SUA să fie exploatat de rivalii geopolitici. Suspendarea surprinzătoare a interdicțiilor Potrivit surselor citate de NPR, o decizie oficială privind interzicerea exporturilor cipului H20 era așteptată chiar în această săptămână. Însă, pe fondul participării lui Jensen Huang la dineul de la Mar-a-Lago, măsurile planificate au fost brusc suspendate. Deși nu există o legătură confirmată oficial între cele două evenimente, momentul ridică semne de întrebare cu privire la influența economică și politică a marilor companii tech în cercurile decizionale de la Washington. Între ianuarie și martie 2025, companiile din China au achiziționat cipuri H20 în valoare de aproximativ 16 miliarde de dolari, anticipând o eventuală blocare a exporturilor. Tensiuni între interesele comerciale și politica externă Pentru Nvidia, piața chineză rămâne una crucială. Pe de altă parte, strategia administrației Trump este de a limita accesul Chinei la tehnologii de ultimă generație, pentru a preveni transferul de know-how strategic. În acest context, menținerea accesului Nvidia la piața chineză ridică întrebări despre coerența politicilor de securitate economică și despre influența relațiilor personale în luarea deciziilor de stat. Cina cu prețul de un milion de dolari ar putea deveni un simbol al modului în care interesele comerciale ale marilor companii americane se intersectează cu politica externă a SUA – uneori, în detrimentul unei strategii clare și transparente.
Washington Post: Elon Musk i-a cerut în mod direct lui Donald Trump să renunțe la noile taxe vamale
În acest weekend, miliardarul Elon Musk, văzut de multe persoane ca fiind „numărul doi de la Casa Albă”, a lansat o serie de critici pe rețelele sociale la adresa consilierilor președintelui Donald Trump în ceea ce privește taxele vamale uriașe anunțate de Washington și chiar a făcut o serie de apeluri personale în legătură cu acestea către Trump. Potrivit The Washington Post, care citează două surse apropiate discuțiilor, tentativa lui Musk de a-l convinge pe Trump să renunțe la tarife nu a avut succes până acum. Mai mult, luni, Trump a amenințat că va adăuga noi taxe, de 50%, pentru importurile din China, dacă Beijingul nu va renunța la taxele anunțate recent, ca răspuns la decizia SUA. Între timp, Musk a postat un videoclip pe X în care regretatul economist conservator Milton Friedman a prezentat beneficiile cooperării comerciale internaționale, arată sursa citată. Dezacordul lui Musk față de decizia lui Trump cu privire la acest subiect este dezacordul cel mai mare dintre cei doi de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Elon Musk a investit aproape 290 de milioane de dolari pentru a-l sprijini pe Trump în alegerile de anul trecut și a fost numit la conducerea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), instituția însărcinată cu reducerea cheltuielilor publice. De asemenea, Musk nu a fost de acord cu alți membri ai Administrației Trump cu privire la chestiuni precum vizele H1-B pentru imigranții calificați și cu privire la abordarea DOGE privind cheltuielile guvernamentale. Sâmbătă, Musk l-a vizat consilierul pentru probleme comerciale al lui Trump, Peter Navarro, lansând un mesaj subtil la adresa acestuia prin care i-a criticat activitatea. „Un doctor în economie de la Harvard este un lucru rău, nu un lucru bun”, a scris Musk. Navarro nu i-a adresat niciun răspuns fondatorului Tesla. Elon Musk nu pare a fi de acord cu războiul comercial spre care s-ar putea îndrepta Statele Unite În replică, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, i-a luat apărarea lui Navarro, subliniind că actuala Administrație a înregistrat progrese remarcabile de la preluarea mandatului de către Donald Trump. „Președintele a alcătuit o echipă remarcabilă de indivizi foarte talentați și experimentați, care aduc idei diferite la masă, știind că președintele Trump este cel mai important factor de decizie. Când el ia o decizie, toți vorbesc în aceeași direcție pentru a o executa. De aceea această Administrație a făcut mai mult în două luni decât a făcut cea anterioară în patru ani”, a transmis aceasta într-un comunicat de presă. Între timp, într-un interviu cu vicepremierul italian Matteo Salvini în weekend, Musk a spus că și-ar dori să vadă o „zonă de liber schimb” între Europa și Statele Unite „În final, sper că este de acord că atât Europa, cât și Statele Unite, ar trebui să treacă în mod ideal, în în opinia mea, la o situație cu tarife zero”, a declarat el. Musk a mai spus că și-ar dori mai multă libertate de mișcare pentru cetățenii europeni și cei ai Statelor Unite și a adăugat că oamenii ar trebui să lucreze în orice țară (din UE sau în SUA, n. red.) „dacă își doresc acest lucru”, mai arată sursa citată. CITEȘTE ȘI: Donald Trump a semnalat că Elon Musk ar putea DEMISIONA de la conducerea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală Elon Musk atribuie „stângii radicale” excluderea lui Marine Le Pen din cursa prezidențială /Un fost oficial SUA compară situația cu cea din ROMÂNIA Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Trump amână din nou interzicerea TikTok după ce noile tarife pentru China blochează acordul
Cu doar o zi înainte ca interdicția asupra TikTok să intre în vigoare, președintele Donald Trump a anunțat că va amâna din nou aplicarea legii care obligă vânzarea aplicației către un investitor american. Decizia vine în contextul în care un acord finalizat săptămâna aceasta a fost dat peste cap de noile tarife comerciale impuse Chinei, care au determinat Beijingul să se retragă temporar de la masa negocierilor. Noua amânare, de 75 de zile, prelungește incertitudinea care planează asupra viitorului TikTok în Statele Unite. Deși Trump susține că „se lucrează intens pentru a salva TikTok” și că s-au înregistrat „progrese remarcabile”, introducerea unei taxe suplimentare de 34% asupra produselor chinezești a pus pe pauză un acord agreat deja de toate părțile – inclusiv de compania-mamă ByteDance și de investitorii americani. Acordul era pregătit, dar tarifele au schimbat totul Planul era ca TikTok să devină o companie controlată în majoritate de investitori americani – fonduri de capital de risc, firme de private equity și giganți din tech – cu ByteDance păstrând doar o participație de 20%. În plus, legislația cere ca operațiunile din SUA ale TikTok să funcționeze complet independent de algoritmii și datele administrate de compania din China. Acordul părea finalizat miercuri, iar Trump urma să semneze un ordin executiv pentru declanșarea unei perioade de 120 de zile destinată finalizării tranzacției. Însă anunțul neașteptat al noilor tarife impuse Chinei a dus la un blocaj. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, guvernul chinez a transmis Casei Albe că nu va continua discuțiile până când nu sunt clarificate condițiile comerciale. În acest context, Trump și echipa sa – inclusiv vicepreședintele JD Vance, responsabil direct de negocieri – au decis să mai acorde un termen de 75 de zile, invocând nevoia de „mai mult timp pentru finalizarea acordului”. TikTok, care numără aproximativ 170 de milioane de utilizatori în SUA, va rămâne astfel activă cel puțin până la sfârșitul lunii iunie. Un joc de putere geopolitic cu miză digitală Pe rețeaua Truth Social, Trump a afirmat că nu dorește ca TikTok să „dispară” și că speră să continue „lucrul de bună-credință cu China”, chiar dacă „nu sunt foarte încântați de tarifele reciproce”. De altfel, analiștii politici văd această evoluție ca pe o mișcare clasică din „manualul Trump”: tragerea de timp pentru a obține avantaje suplimentare în negocierile comerciale. „Cât timp TikTok rămâne în suspans, Trump poate folosi aplicația ca monedă de schimb în confruntarea economică mai largă cu China”, a comentat Jeremy Goldman, analist principal la Emarketer. Pe de altă parte, poziția Congresului este mai rigidă. Legea adoptată anul trecut prevede clar că vânzarea TikTok trebuie finalizată, altfel aplicația va fi interzisă. Deși o singură amânare era permisă legal – pentru 90 de zile, cu condiția ca președintele să dovedească „progrese semnificative” – Trump forțează acum limitele juridice, stârnind critici din partea unor experți în drept constituțional. „Această a doua amânare ridică semne de întrebare serioase privind respectarea voinței Congresului”, spune profesorul Carl Tobias de la Universitatea din Richmond. „Prima extensie a fost deja la limită, dar a doua riscă să fie văzută drept sfidare.” TikTok, între speranță și incertitudine Reacțiile din partea companiei ByteDance au fost rezervate, dar confirmă că discuțiile continuă: „Există chestiuni-cheie care trebuie rezolvate. Orice acord va fi supus aprobării conform legislației chineze”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al companiei. La rândul său, TikTok nu a oferit un comentariu oficial imediat, însă anterior își exprimase deschiderea de a colabora cu administrația Trump pentru „o soluție pe termen lung care să mențină aplicația în SUA”. În mod simbolic, CEO-ul TikTok, Shou Chew, a participat la inaugurarea oficială a președintelui Trump, fiind prezent pe scenă alături de miniștri și alți lideri din industria tech – un gest care subliniază cât de adânc s-a implicat compania în eforturile de a-și asigura supraviețuirea pe piața americană. Concluzie: Interzicerea TikTok în SUA rămâne un subiect fierbinte, aflat la intersecția dintre securitatea națională, interesele comerciale și jocurile de influență geopolitică. În timp ce Trump promite „să salveze TikTok”, realitatea este că aplicația a devenit o piesă importantă pe tabla de șah a negocierilor dintre Washington și Beijing. Iar pentru cei 170 de milioane de americani care scrollează zilnic pe TikTok, viitorul rămâne, în continuare, nesigur.
Cu cât au sărăcit cei mai bogați 10 oameni din lume după tarifele impuse de Trump
Noile tarife comerciale anunțate de președintele Donald Trump la începutul lunii aprilie au generat un val de panică pe piețele financiare americane, cu efecte imediate asupra marilor burse și, implicit, asupra averilor celor mai bogați oameni ai planetei. În doar 48 de ore, indicii bursieri au suferit cele mai mari scăderi din ultimii cinci ani. Nasdaq a pierdut 6%, S&P 500 a scăzut cu aproape 5%, iar Dow Jones a căzut cu 1.679 de puncte. Această volatilitate extremă a șters, la nivel teoretic, 74 de miliarde de dolari din averile combinate ale celor mai bogați 10 miliardari ai lumii. Potrivit Bloomberg Billionaires Index, cei mai afectați au fost liderii marilor companii de tehnologie – în special Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg – ale căror averi sunt strâns legate de performanța bursieră a companiilor pe care le conduc sau le-au fondat. Elon Musk – pierdere de 11 miliarde de dolari (-2,5%) Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a pierdut 11 miliarde de dolari în doar câteva zile, ca urmare a scăderii acțiunilor Tesla. Parte din această depreciere este alimentată și de criticile recente privind implicarea sa politică în noul mandat Trump, inclusiv prin controversatul „DOGE Office”. Averea sa, estimată acum la 322 miliarde de dolari, rămâne însă cea mai mare la nivel global. Musk deține și funcții de conducere în companii precum X/Twitter, Neuralink, Boring Company și SpaceX – dar grosul averii sale vine din Tesla, unde reacțiile publicului și ale investitorilor se reflectă imediat în valoarea acțiunilor. Jeff Bezos – pierdere de 15,9 miliarde de dolari (-6,7%) Fondatorul Amazon a fost lovit de o scădere importantă a acțiunilor companiei, ceea ce a dus la o pierdere de aproape 16 miliarde de dolari. Bezos, care deși a renunțat la funcția de CEO în 2021, rămâne extrem de implicat în direcțiile strategice ale gigantului e-commerce și controlează încă un pachet consistent de acțiuni. Bezos are și interese mediatice importante – este proprietarul The Washington Post – iar averea sa totală este acum estimată la 201 miliarde de dolari. Mark Zuckerberg – pierdere de 17,9 miliarde de dolari (-8,6%) Zuckerberg este, de departe, cel mai afectat miliardar din clasament, cu o pierdere de aproape 18 miliarde de dolari, echivalentul a 8,6% din averea sa. În contextul scăderii încrederii investitorilor în Meta și a controverselor privind eliminarea programelor de fact-checking de pe Facebook și Instagram, acțiunile companiei au scăzut accelerat. Zuckerberg controlează Meta (Facebook, Instagram, Threads, WhatsApp) și se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea autorităților de reglementare. Warren Buffett – pierdere de 2,57 miliarde de dolari (-1,8%) Veteranul investițiilor a fost afectat indirect, mai ales prin deținerile companiei Berkshire Hathaway în Apple, care reprezintă 20% din portofoliul grupului. Buffett, în vârstă de 94 de ani, continuă să conducă imperiul Berkshire și are o avere estimată la 165 de miliarde de dolari. Bernard Arnault – pierdere de 6,22 miliarde de dolari (-3,5%) Liderul LVMH, cel mai mare conglomerat de lux din lume, a pierdut peste 6 miliarde în contextul încetinirii consumului global. Arnault controlează branduri precum Louis Vuitton, Dior, Moët & Chandon și Hublot. Scăderea încrederii consumatorilor în piețele cheie din Asia și Europa, amplificată de incertitudinile legate de noile tarife, a tras în jos și acțiunile LVMH. Bill Gates – pierdere de 291 milioane de dolari (-0,2%) Co-fondatorul Microsoft a fost relativ ferit de furtună. Deși averea sa a scăzut ușor, el are un portofoliu diversificat gestionat prin Cascade Investment și este mai puțin expus direct la mișcările speculative ale pieței. Cu o avere estimată la 162 de miliarde, Bill Gates rămâne activ în domeniul filantropic prin Fundația Bill & Melinda Gates. Larry Ellison – pierdere de 8,1 miliarde de dolari (-4,2%) Fondatorul Oracle a resimțit impactul prin expunerea sa la acțiunile Tesla, dar și prin scăderile din sectorul tehnologic în general. Cu o avere de 160 de miliarde, Ellison este implicat și în proiecte masive de infrastructură AI, precum Stargate – un plan de 500 de miliarde de dolari susținut de administrația Trump. Larry Page – pierdere de 4,79 miliarde de dolari (-2,9%) Fostul CEO al Google și acționar major la Alphabet a pierdut aproape 5 miliarde, în special pe fondul scăderilor în sectorul Big Tech. Page rămâne un pion important în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv vehicule electrice zburătoare prin startup-uri precum Kitty Hawk. Steve Ballmer – pierdere de 2,85 miliarde de dolari (-1,9%) Fostul CEO Microsoft, cu o avere de 131 de miliarde, a fost afectat de declinul general al acțiunilor Microsoft. Ballmer este în prezent și proprietarul echipei de baschet Los Angeles Clippers, achiziționată în 2014. Sergey Brin – pierdere de 4,46 miliarde de dolari (-2,8%) Co-fondatorul Google și fost președinte al Alphabet a pierdut aproape 4,5 miliarde. Deși nu mai deține o funcție executivă, influența lui în companie rămâne semnificativă datorită acțiunilor cu drepturi speciale pe care le controlează. Concluzie Chiar dacă pierderile nu sunt definitive, iar miliardarii își pot recupera rapid sumele odată ce piețele se stabilizează, episodul confirmă cât de expusă este economia globală la politicile comerciale. Tarifele impuse de Trump nu au afectat doar relațiile comerciale dintre SUA și China, ci și averile celor mai influenți oameni ai planetei – un semnal clar că economia mondială a intrat într-o nouă etapă de volatilitate și negociere agresivă.
Americanii, ca românii în anii 2000: doar cei cu bani vor mai avea iPhone, din cauza tarifelor nebune ale lui Trump pentru China
Într-o mișcare economică ce pare desprinsă dintr-un film distopic, președintele Donald Trump a reactivat armele tarifare împotriva Chinei, iar primele victime sunt telefoanele iPhone. Noile taxe impuse pentru produsele electronice fabricate în Asia ar putea face ca un iPhone 16 Pro Max să coste peste 2.000 de dolari – transformând un gadget omniprezent într-un obiect de lux. Analistul Dan Ives avertizează chiar că, în scenariul cel mai sumbru, prețul unui iPhone produs integral în SUA ar putea ajunge la 3.500 de dolari. Pe acest fundal tensionat, americanii încep să trăiască un déjà vu economic cunoscut de români în anii 2000: doar cei cu bani își vor mai permite telefoanele de top. Situația amintește de România acelor ani, când iPhone-ul era inaccesibil pentru majoritatea, într-o societate cu salarii medii de 500-700 de dolari și prețuri la telefoane de peste 1.500 de euro. Abia în ultimii ani, odată cu creșterea veniturilor medii spre 1.000 1.500 de euro lunar, iPhone-ul a devenit un produs mai accesibil, dar în SUA trendul pare să meargă invers. Tarifele lui Trump pun Apple pe jar Până nu demult, un iPhone era aproape un drept neoficial în SUA – un simbol al egalității digitale într-o societate care respiră tehnologie. Dar odată cu anunțul că telefoanele produse în China vor fi taxate suplimentar cu până la 50%, acest echilibru este în pericol. Concret, cel mai accesibil model nou – iPhone 16e – costă în prezent 599 de dolari. Sub efectul tarifelor, ar putea ajunge la 856 de dolari, o creștere de 43%. Însă cea mai spectaculoasă scumpire o vizează vârful de gamă iPhone 16 Pro Max cu 1TB de stocare, care ar putea sări de la 1.599 de dolari la 2.300 de dolari sau chiar mai mult. Dan Ives, analistul de la Wedbush cunoscut pentru prognozele sale în domeniul tehnologiei, susține că dacă telefoanele ar fi produse în totalitate în SUA, costul ar urca la 3.500 de dolari. „Nu e vorba de un adaos de 3-5% în lanțul de aprovizionare. E un șoc de 50%, pe care companiile nu îl pot absorbi”, a explicat el într-un interviu acordat Yahoo Finance. Un iPhone, cât o chirie lunară Această explozie a prețurilor deschide o rană veche în societatea americană: polarizarea economică. Dacă în trecut toată lumea avea șansa de a pune mâna pe un iPhone – fie prin rate, fie prin oferte de la operatori – acum, prețurile par să rezerve acest privilegiu unei elite. Diferența este că, în cazul de față, nu doar iPhone-urile vor fi afectate. Analistul Ives avertizează că toate electronicele ar putea deveni cu 40-50% mai scumpe, în cazul în care tarifele se mențin și nu sunt negociate. Exemplul lui Apple este relevant și pentru că lanțul său de aprovizionare este globalizat și fin reglat. Orice dezechilibru, precum cel produs de taxele suplimentare pe importuri, poate avea efecte în lanț: întârzieri, scumpiri și chiar reduceri de producție. Scenariul sumbru poate fi evitat? Desigur, există și opinii mai optimiste. Angelo Zino, analist la CFRA Research, consideră că Apple va absorbi o parte din costuri și nu va transfera integral scumpirea către consumatori. „Probabil că vom vedea o majorare de doar 5-10%, iar Apple ar putea amâna orice creștere majoră de preț până la toamnă, când va lansa iPhone 17”, spune el pentru Reuters. Totuși, speculațiile privind ziua de Memorial Day (26 mai) ca posibil moment al declanșării efectelor tarifelor reflectă o teamă reală: Apple ar putea rămâne fără stocuri actuale, iar prețurile noi – majorate – să devină inevitabile pentru modelele fabricate ulterior. Americanii, puși la coadă la „second hand”? Pe măsură ce prețul unui iPhone nou atinge sume astronomice, este de așteptat ca piața telefoanelor recondiționate și second-hand să explodeze. Americanii, obișnuiți cu upgrade-ul anual, ar putea fi nevoiți să păstreze același telefon timp de mai mulți ani – o practică tot mai comună și în România în ultimul deceniu. În plus, operatorii de telefonie mobilă vor fi forțați să-și reinventeze strategiile de fidelizare. Pachetele cu telefoane incluse vor deveni rare sau mult mai scumpe, iar creditul pentru dispozitive ar putea însemna angajamente contractuale mai lungi, chiar de 3-4 ani. Concluzie: Dacă tarifele impuse de administrația Trump vor rămâne în vigoare, americanii s-ar putea trezi într-un scenariu cunoscut românilor: un viitor în care tehnologia de top nu mai este un drept, ci un lux. Iar iPhone-ul – simbolul digitalizării globale – riscă să devină un vis rezervat doar celor cu buzunarele foarte adânci.
TikTok, aproape de interdicție în SUA: Amazon și fondatorul OnlyFans, în cursa pentru achiziție
Într-un peisaj digital tot mai tensionat, TikTok se află la un pas de a fi interzis în Statele Unite, cu doar câteva zile înainte de termenul-limită impus de autorități. Până pe 5 aprilie, compania-mamă ByteDance trebuie să găsească un cumpărător american sau riscă excluderea completă de pe piața americană. Între timp, noi oferte se adună în ultima clipă, iar doi jucători surpriză au intrat în cursă: Amazon și fondatorul OnlyFans, Tim Stokely. Licitație pe muchie de cuțit Gigantul Amazon a trimis o ofertă oficială administrației americane pentru achiziționarea integrală a TikTok, potrivit unor surse citate de Reuters. Scrisoarea ar fi fost adresată vicepreședintelui JD Vance și secretarului pentru Comerț, Howard Lutnick. De cealaltă parte, Tim Stokely, prin intermediul startup-ului Zoop, a prezentat o ofertă proprie, în parteneriat cu o fundație din domeniul criptomonedelor. Chiar dacă nici Amazon, nici ByteDance nu au comentat oficial informațiile, acțiunile Amazon au crescut cu 2% imediat după ce zvonul a fost făcut public. Tensiuni politice și suspiciuni de spionaj Criza TikTok a fost declanșată de o lege americană adoptată în 2024, care obligă ByteDance să-și vândă operațiunile din SUA până la 5 aprilie 2025. Autoritățile de la Washington susțin că deținerea TikTok de către o companie chineză ar putea permite Beijingului să desfășoare operațiuni de influență sau să colecteze date despre cetățenii americani. Deși TikTok și ByteDance neagă ferm aceste acuzații, presiunea politică este tot mai mare. Administrația Trump a reluat discuțiile pentru a forța o soluție. Printre variantele analizate: crearea unei entități americane distincte pentru TikTok, cu o reducere a deținerii chineze la sub 20%, conform cerințelor legale. Interes crescut și de la alți investitori Pe lângă Amazon și Zoop, și alte nume mari din lumea investițiilor sunt interesate de TikTok. Fondul de investiții Andreessen Horowitz se află în discuții pentru a participa la un efort de răscumpărare a investitorilor chinezi, alături de Oracle și alți parteneri americani. De asemenea, compania Blackstone ar putea contribui cu capital proaspăt pentru susținerea unui nou consorțiu format din acționari non-chinezi ai ByteDance. Amazon, vis vechi de social media Pentru Amazon, achiziția TikTok ar însemna mai mult decât o investiție strategică. Compania și-a exprimat de mai multă vreme interesul pentru o rețea socială proprie. A cumpărat Twitch în 2014 și Goodreads în 2013, dar niciuna dintre acestea nu a reușit să rivalizeze cu platforme precum Instagram sau TikTok. Recent, Amazon a lansat și o funcție de tip TikTok numită „Inspire”, dar a fost închisă după o perioadă scurtă de testare. Ce urmează Soarta TikTok în SUA se va decide în următoarele zile. Dacă nu va fi găsit un cumpărător acceptat de autoritățile americane, platforma ar putea fi interzisă pentru cei peste 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite. Acest context tensionat a transformat TikTok într-un pion geopolitic, iar cumpărarea sa a devenit una dintre cele mai urmărite tranzacții din tech-ul mondial. Deocamdată, Amazon și fondatorul OnlyFans sunt în joc. Dar întrebarea rămâne: va reuși TikTok să evite interdicția sau va deveni următoarea victimă a războiului digital dintre Washington și Beijing?
Lista lui Trump de „Ziua Eliberării” și efectele războiului comercial tranșat de America. Analist: „Toată lume va pierde din acest exercițiu de scamatorie financiară”
Analistul financiar Adrian Negrescu a făcut pentru Gândul o analiză completă cu privire la noul plan fiscal al lui Donald Trump – care vine la pachet cu taxe vamale pe care Statele Unite le vor impune partenerilor comerciali – și repercusiunile acestuia asupra Europei și implicit asupra României. Expertul financiar susține că Donald Trump pornește de la o situație corectă, ținând cont că Statele Unite au un deficit comercial de 1,2 trilioane de dolari, însă pune sub semnul întrebării felul în care noul președinte de la Casa Albă pune în aplicare acest „bullying economic.” Adrian Negrescu spune că, pe tot acest fond de nesiguranță mondială, în care America devine un partener imprevizibil în relațiile economice, Europa trebuie să-și ia măsuri de avarie, pentru a evita o posibilă contagiune economică, generată de o eventuală recesiune din Statele Unite, pe fondul acestor decizii. Oamenii președintelui au lucrat în ultimele săptămâni la planul tarifar asupra importurilor în SUA, iar liderul de la Washington urmează să-l prezinte într-un eveniment programat în Grădina de trandafiri a Casei Albe. Evenimentul a fost promovat de administrația americană drept „Ziua Eliberării”, în vreme ce criticii politicilor lui Trump l-au etichetat drept „Ziua Demolării.” Trump versus Europa. Măsuri de avarie pentru UE Este important de precizat că Donald Trump și-a rezervat unele dintre cele mai dure critici pentru aliații istorici și principalii parteneri comerciali, precum Canada și UE. „Prietenul s-a dovedit, de multe ori, mult mai rău decât dușmanul”, spunea Trump săptămâna trecută. Administrația Trump urmează să anunțe miercuri seara introducerea de „tarife reciproce” care vizează țările care aplică tarife la produsele americane. Anunțul de miercuri va veni după ce Washingtonul a impus noi tarife la produsele din Mexic, China și Canada, principalii parteneri comerciali ai SUA, precum și tarife la produse precum oțelul și aluminiul. Uniunea Europeană pregătește o ripostă rapidă la tarifele comerciale impuse de președintele american, Donald Trump, avertizează Comisia Europeană, în contextul măsurilor aplicate de Administrația de la Washington. „Acest exercițiu de scamatorie financiară s-ar putea să fie un fel de alba-neagra, din care va pierde toată lumea” Dacă Donald Trump numește ziua prezentării noului plan fiscal ca fiind una a „eliberării” Americii, cei afectați direct o cataloghează ca fiind una a demolării și a unei viitoare posbile recesiuni. Președintele american susține însă că aceste tarife sunt o modalitate de a proteja economia țării de concurența neloială, dar și pentru a aduce sume mari la buget. Adrian Negrescu consideră că, în ciuda prezentării nemiloase de către administrația Trump a noului plan fiscal, acest moment nu va face decât să ducă economia americană, dar și pe cea mondială către o potențială recesiune. „Trebuie să înțelegem că acest bullying economic practicat de Donald Trump este doar un instrument, prin care noul președinte al Statelor Unite încearcă să-și promoveze interesele economice, politice, administrative și de securitate. Este doar o stratagemă menită să-i ofere un avantaj în discuțiile cu Uniunea Europeană, cu China, cu Rusia, cu toate celelalte țări cu care are legături comerciale, cu care le are legături de afaceri. Trump pornește de la o situație corectă. Faptul că Statele Unite au un deficit comercial de 1,2 trilioane de dolari este o problemă uriașă. Gândiți-vă că, numai în relația cu China, are 295 de miliarde deficit comercial. Până și în relația cu România are un deficit comercial de 2,4 miliarde de dolari. Altfel spus, încearcă să câștige ceva mai mult decât câștiga până acum de pe urma acestui comerț internațional. Problema este cum o face. Din punctul meu de vedere, acest exercițiu de «scamatorie» financiară, practicat de Trump, s-ar putea să fie un fel de alba-neagra din care va pierde toată lumea, inclusiv cei care joacă, în condițiile în care orice taxă în plus în economia mondială și așa fragilă nu va face altceva decât să ducă economia americană, în primul rând, și apoi economia mondială către o potențială recesiune”, spune analistul financiar. „Este o mare problemă legată de efectele taxelor lui Trump în industria auto” Adrian Negrescu a vorbit și despre efectele economice asupra României, după intrarea în vigoare a noilor planuri fiscale impuse de Donald Trump. Analistul financiar crede că exporturile de aluminiu și de fier ale României ar putea fi afectate de decizia SUA. Totodată, Adrian Negrescu a semnalat o mare problemă legată și de efectele taxelor lui Trump în industria auto, România fiind un exportator de piese auto către Germania, care este principalul furnizor de mașini pentru piața americană. „Sunt sunt două elemente care ridică semne de întrebare, în ceea ce privește efectele economice asupra României. În primul rând, exporturile noastre de fier și de aluminiu ar putea fi afectate. Noi exportam undeva la nivel de 70 de milioane de dolari anual în Statele Unite, astfel că va trebui să găsim o altă piață de desfacere, unde să ducem aceste materii prime care sunt esențiale pentru zona economică. Pe de altă parte, este o mare problemă legată de efectele taxelor lui Trump în industria auto. Noi nu exportăm mașini în Statele Unite, dar exportăm foarte multe piese auto către Germania, în primul rând, care este principalul furnizor de mașini pentru piața americană. Dacă nemții nu vor mai îmi vinde mașini în Europa, la nivelul la care o făceau până acum, bineînțeles că și comenzile către fabricile românești vor fi din ce în ce mai mici și vom avea de pierdut. Gândiți-vă că Europa vindea anual undeva la nivel de 750.000 de mașini în Statele Unite, aproape 39 de miliarde de euro, adică efectele se vor simți până în firmele românești, care produc în momentul de față piese pentru industria auto”, a explicat analistul financiar. „Să ne dezvoltăm mai mult prin noi înșine, aici în țară, cu capitalul românesc” Adrian Negrescu a mai punctat că, în acest context nesigur, România trebuie să-și învețe lecția și să-și stimuleze mai mult consumul intern și business-urile locale. Analistul financiar vine și cu un sfat aplicat pentru guvernanții noștri, și anume „să venim cu o taxare zero pentru produsele americane, în așa fel încât să-i dăm lui Donald
Europa pregătește riposta împotriva giganților tech și băncilor americane în războiul tarifelor lui Trump
Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai complexe provocări comerciale din ultimii ani, pe măsură ce administrația Donald Trump anunță impunerea de „tarife reciproce” asupra tuturor partenerilor săi comerciali. Această escaladare, denumită de președintele american „Liberation Day”, marchează un nou capitol al războiului comercial declanșat inițial împotriva Canadei, Mexicului și Chinei, imediat după învestirea sa. Dacă până acum conflictul s-a purtat mai ales pe teritoriul bunurilor, țintind importurile de oțel, aluminiu sau automobile, recentele declarații de la Casa Albă indică extinderea taxelor și asupra segmentului serviciilor, acolo unde giganții financiari și tehnologici americani dețin o pondere considerabilă, scrie Politico. Bruxelles-ul a respectat până acum regulile clasice ale războiului comercial: a răspuns măsurilor americane prin tarife echivalente asupra unor branduri emblematice, precum motocicletele Harley-Davidson ori whiskey-ul bourbon. Totuși, amenințările actuale ale Washingtonului, care consideră că reglementările digitale și barierele non-tarifare europene îi prejudiciază companiile, obligă Uniunea Europeană să treacă la o etapă superioară. „Vom aborda aceste negocieri dintr-o poziție de forță”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, subliniind că toate instrumentele disponibile sunt pe masă. Noul front al războiului comercial Înainte ca Trump să instituie tarifele universale, tensiunile dintre Bruxelles și Washington au vizat bunuri tradiționale precum metalele și automobilele. Europa a combătut loviturile anterioare printr-o abordare de tip „blow for blow”, răspunzând cu taxe similare la fiecare nou set de măsuri americane. Această metodă a funcționat până acum, însă noile planuri ale administrației Trump, care vizează în special serviciile, au capacitatea de a schimba regulile jocului. Uniunea Europeană este o mare exportatoare de produse finite (autoturisme, produse farmaceutice, echipamente industriale), dar este în egală măsură și un importator de servicii americane, fie că este vorba de sectorul financiar, de consultanță sau de servicii digitale. Oficialii europeni și-au îndreptat atenția către vulnerabilitățile pe care SUA le pot avea în domeniul serviciilor. În această categorie intră bănci de calibru precum J.P. Morgan sau Bank of America, dar și companii de tehnologie de talie mondială, precum Amazon (cel mai mare retailer online din lume), Google (liderul global al căutărilor pe internet) sau X, rețeaua socială deținută de Elon Musk. Bruxelles-ul consideră că, dacă Washingtonul își intensifică presiunile, ar putea impune măsuri precum taxe pe tranzacțiile financiare, restricții la acordarea licențelor în sectorul bancar ori chiar impunerea unor reguli fiscale mai stricte pentru marile platforme digitale. Instrumentele de presiune și riscurile escaladării În vederea contracarării planurilor americane, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a recurge la instrumentele de reglementare deja existente: Digital Markets Act, destinat să limiteze abuzurile de putere ale giganților tech, ori Instrumentul Internațional de Achiziții Publice, care ar putea bloca accesul companiilor americane la contracte finanțate din fonduri publice europene. Mai mult, Bruxelles-ul nu exclude ideea de a lovi companiile americane prin impunerea unor taxe digitale suplimentare, limitând sursele lor majore de profit pe piața UE. Există totuși îngrijorări că un pas prea agresiv ar putea alimenta și mai mult reacția Washingtonului. Analiștii subliniază că economia globală este puternic interconectată și că orice măsură radicală ar putea afecta companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului. În acest sens, reprezentanții mediului de afaceri din Europa avertizează că instituirea unor taxe pe servicii ar putea determina un efect de domino, prin care americanii să răspundă cu noi restricții, inclusiv asupra exporturilor europene de produse high-tech sau farmaceutice. Totodată, rămâne în discuție „bazooka” legislativă a UE: Instrumentul Anti-Coerciție. Acesta oferă Comisiei Europene posibilitatea de a reacționa pe scară largă, printr-un set de contramăsuri care pot merge de la restrângerea drepturilor de proprietate intelectuală pentru companiile americane, până la interzicerea lor în blocul comunitar. Pentru a utiliza această armă de ultimă instanță, însă, e nevoie de un consens puternic la nivelul statelor membre, iar mulți diplomați europeni ezită să recurgă la o escaladare necontrolată a conflictului. Echilibrul între negociere și fermitate În pofida determinării de a se apăra, Bruxelles-ul speră încă să păstreze canalele de dialog cu Washingtonul. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și-a exprimat dorința de a stabili un „term sheet” cu partea americană, pentru a structura potențialele negocieri privind reducerea reciprocă a taxelor și pentru a se evita agravarea disputei. Printre scenariile discutate se numără investiții europene mai consistente în sectorul american al apărării sau facilități pentru importul de gaze naturale lichefiate din SUA. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă administrația Trump este dispusă să dea înapoi de la obiectivul său declarat de a reechilibra balanța comercială prin impunerea de tarife. Uniunea Europeană insistă asupra faptului că relațiile transatlantice sunt mult mai complexe decât simpla statistică a deficitului sau surplusului comercial și subliniază importanța menținerii unor legături economice stabile și diversificate. Pe măsură ce „Liberation Day” se apropie, Europa se vede nevoită să-și apere interesele economice prin măsuri concrete, dar și să țină cont de consecințele pe termen lung ale unui conflict amplificat. În contextul în care ambele părți dețin „arme” economice puternice, mingea rămâne în terenul diplomației. Dacă negocierile nu vor duce la un compromis, Bruxelles-ul pare pregătit să pună în practică strategii avansate pentru a-și proteja companiile și piețele, chiar cu riscul de a inflama și mai mult relațiile cu Statele Unite.
Viața dublă a unui IT-ist care lucrează de acasă: două joburi, bani mai mulți și riscul de burnout. Fenomenul din SUA care tinde să ia amploare în întreaga lume
Concedierile repetate și lipsa de stabilitate profesională i-au schimbat complet viața unui tânăr din New York. După ce a fost dat afară de patru ori în doar patru ani, Reed (nume schimbat pentru a-și proteja identitatea) a decis să adopte o strategie neconvențională: să lucreze simultan la două joburi remote cu normă întreagă. Astăzi, este pe cale să câștige 280.000 de dolari într-un an, dar admite că stilul de viață nu este sustenabil pe termen lung, scrie publicația Business Insider. De la nesiguranță la suprasolicitare Totul a încēput în 2020, când Reed a fost concediat dintr-un post într-o companie tech. A urmat o perioadă de șase luni fără venituri, apoi un nou loc de muncă care a durat mai puțin de o lună din cauza problemelor financiare ale angajatorului. La finalul lui 2023, pierduse deja al patrulea job. „Era ușor să obțin un job, dar greu să-l păstrez”, spune el. A avut atunci o revelație: „Singura soluție pentru a evita să fiu din nou șomer a fost să am două joburi în paralel”. Câștiguri mari, efort pe măsură Cele două locuri de muncă încă se desfășoară remote, fiecare cu salarii de aproximativ 150.000 și 175.000 de dolari pe an. Cu această sumă cumulativă, Reed nu doar înține pasul cu cheltuielile personale, dar îlesusține financiar partenera (aflată fără job de trei ani), plătește ipoteca părinților și contribuie la taxele de școlarizare ale nepoților. Totuși, el recunoaște că jonglatul cu două cariere nu este un maraton pe care îlay să-l ducă până la capăt: „Epuizarea e reală. Momentan, mi-am dat un orizont de 3-5 ani pentru acest stil de viață.” Cum reușește să gestioneze ritmul Reed lucrează aproximativ 60 de ore pe săptămână, cu sesiuni de lucru care se prelungesc seara și în weekend. A învățat, între timp, să-și planifice eficient ziua, astfel încât să nu suprapună ședințele celor două companii. Blochează intervale orare pe ambele calendare și face pauze programate, pentru a nu-și suprasolicita atenția. Somnul și organizarea clară a sarcinilor sunt cele două unelte care îl ajută să rămână eficient. „Este mult mai gestionabil decât am crezut la început”, spune el. „Dacă înveți să intri într-un ritm clar, poate fi realizabil.” Realitățile muncii remote în SUA Fenomenul „overemployment” a devenit tot mai răspândit în rândul americanilor, pe fondul pandemiei și al creșterii costurilor de trai. Tot mai mulți oameni aleg să lucreze la două (sau chiar mai multe) joburi remote, uneori fără să anunțe angajatorii. Această strategie vine în sprijinul stabilității financiare, dar are riscuri majore: epuizare psihică, suprasolicitare și consecințe contractuale dacă este descoperită. Reed este conștient de pericole: „Am noroc că nu am ținut niciodată două ședințe în același timp, dar dacă s-ar întâmpla, aș avea o problemă serioasă”. Când merita dublul efort? Pentru moment, Reed spune că nu are de ales. Până când partenera sa va avea un loc de muncă stabil, iar cheltuielile familiale se vor mai reduce, el va continua să muncească dublu. „E singura metodă să avem siguranță și să economisim în același timp.” Povestea lui Reed este emblematică pentru o generație prinsă între instabilitatea economică și dorința de echilibru personal. Un fenomen care prinde contur în toată lumea Fenomenul „overemployment” nu mai este limitat la Statele Unite. Tendința de a lucra la mai multe locuri de muncă remote se observă tot mai des și în Europa, inclusiv în România. Salariile mici, nemulțumirile legate de mediul de lucru, lipsa stabilității și nevoia acută de venituri suplimentare determină tot mai mulți angajați să adopte același model. Deși aparent o soluție salvatoare, această abordare aduce cu sine un risc real de epuizare fizică și psihică pe termen lung.