Prima reacție pe bursă a acțiunilor Tesla, după ce Elon Musk a promis că revine 24/7 la afaceri
Acţiunile Tesla au crescut semnificativ marți, după ce Elon Musk, CEO-ul companiei, a anunțat că intenționează să se concentreze exclusiv pe conducerea afacerilor sale și să revină la un program de lucru intens, descris chiar de el drept „24/7”. Anunțul vine într-un moment crucial pentru companiile sale – Tesla, SpaceX și xAI – care se confruntă cu provocări operaționale și tehnologice majore. Anunțul făcut pe platforma socială X, cunoscută anterior drept Twitter, a stârnit rapid interesul investitorilor. În urma promisiunii lui Musk, acțiunile Tesla au crescut marți cu aproape 6%, ceea ce reflectă încrederea piețelor că implicarea sa activă și directă va avea un efect pozitiv asupra performanțelor financiare și tehnologice ale companiei. De la politică, înapoi în biroul CEO-ului Decizia lui Elon Musk de a reveni activ la conducerea operațiunilor vine după o perioadă în care atenția sa a fost parțial absorbită de implicarea politică. În ciclul electoral precedent, miliardarul a investit timp și miliarde de dolari în susținerea unor proiecte politice și în campania electorală a fostului președinte Donald Trump, pentru alegerile din 2024. Recent, Musk s-a arătat însă dezamăgit de politică și a anunțat că va reduce considerabil contribuțiile financiare pentru aceste cauze. La Forumul Economic din Qatar, Musk a precizat că intenționează să cheltuiască „mult mai puțin” pe donații politice și că prioritatea sa absolută devine gestionarea directă a afacerilor. Potrivit Washington Post, miliardarul este determinat să acorde o atenție sporită dezvoltării tehnologiilor cheie și să se distanțeze treptat de sfera politică. Problemele recente care l-au determinat pe Musk să facă acest anunț includ și dificultățile tehnice recente ale platformei X, care s-a confruntat în weekend cu o pană majoră, ce a afectat mii de utilizatori. Musk a recunoscut că platforma sa are nevoie de îmbunătățiri operaționale majore, întrucât sistemele de siguranță și redundanță nu au funcționat corespunzător. Miza uriașă a lansării Starship și presiunea asupra Tesla Această revenire în forță a lui Musk coincide și cu un moment sensibil pentru compania sa de explorare spațială, SpaceX. Musk și echipa sa se pregătesc să lanseze racheta Starship, un proiect extrem de important, mai ales după eșecurile spectaculoase din ianuarie și martie, când două rachete similare au explodat. Lansarea programată inițial pentru marți seară era așteptată cu interes maxim, iar Musk intenționa să o transmită în direct printr-un livestream pe X, dar a amânat ulterior transmisia până după efectuarea zborului Starship Flight 9. În același timp, Tesla încearcă să se recupereze după ce vânzările din Europa au scăzut dramatic. În aprilie, compania a vândut doar 7.261 de vehicule în Europa, cu 49% mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut, conform datelor publicate de Asociația Constructorilor de Automobile din Europa. Această scădere este pusă pe seama controverselor legate de implicarea politică a lui Musk, care au generat proteste în showroomurile Tesla și au produs daune imaginii companiei. Musk revine, piața reacționează pozitiv Anunțul CEO-ului Tesla de a se dedica total companiilor sale pare să fi fost exact ceea ce investitorii voiau să audă. Promisiunea lui Musk că va fi „super concentrat” și că se va întoarce la „munca 24/7” transmite un mesaj puternic și clar: miliardarul este hotărât să readucă Tesla și SpaceX în centrul preocupărilor sale. În următoarele luni, va fi interesant de urmărit cum se va traduce efectiv această promisiune în rezultate palpabile, atât în performanța Tesla pe piața globală a vehiculelor electrice, cât și în succesul viitoarelor misiuni SpaceX. Indiferent de rezultate, un lucru este sigur: Elon Musk a reușit din nou să atragă atenția lumii și să genereze un val de optimism în jurul proiectelor sale ambițioase.
Melania Trump își lansează cartea audio narată de o clonă vocală AI și spune că acesta e viitorul cărților
Primă Doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, a surprins lumea editorială cu lansarea unui audiobook în care vocea narativă nu îi aparține direct, ci este generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Anunțul a fost făcut public pe platforma X (fostul Twitter), unde Melania a scris: „Sunt onorată să vă prezint Melania – The AI Audiobook, narată integral cu inteligență artificială, în vocea mea. Să înceapă viitorul publicațiilor!” Această inițiativă o poziționează pe Melania Trump în prima linie a personalităților publice care adoptă tehnologia AI pentru a crea produse media, stârnind discuții despre rolul tot mai mare al acestei tehnologii în industria cărților, jurnalismului și divertismentului, notează CNN. Vocea AI: clonată, autorizată și controlată Cartea audio este narată de o versiune digitală a vocii Melaniei, creată cu ajutorul tehnologiei ElevenLabs, o companie specializată în inteligență artificială pentru voce. Potrivit descrierii de pe site-ul oficial al fostei Prime Doamne, clonarea vocii s-a făcut sub supravegherea și la cererea acesteia, ceea ce arată că Melania a fost implicată direct în procesul de generare și validare a rezultatului final. Specialiștii în tehnologie spun că astfel de aplicații AI devin din ce în ce mai populare, permițând transformarea rapidă a unui text în conținut audio realist, fără a mai apela la înregistrări tradiționale. Deși folosirea AI pentru voice-over nu este o noutate, faptul că un personaj atât de vizibil precum Melania Trump apelează la această soluție ridică întrebări legate de viitorul muncii în industriile creative. AI-ul schimbă regulile jocului în media și publishing Experții sunt de acord că lansarea acestui audiobook marchează un moment important în tranziția către conținut generat automat. Clay Shirky, profesor la New York University, a declarat pentru CNN că, deși tranziția va fi treptată, acesta este „un reper semnificativ”. Odată cu dezvoltarea accelerată a unor instrumente ca Sora (pentru video) sau DALL·E (pentru imagini), inteligența artificială devine o unealtă tot mai frecventă în mâinile creatorilor. Între timp, marile companii media și studiourile TV caută metode de a integra AI în producțiile lor, inclusiv prin dezvoltarea de „duble” digitale pentru prezentatori sau actori. Este o evoluție care, spun analiștii, vine din presiunea tot mai mare de a concura cu creatorii de conținut online și de a reduce costurile. O amenințare pentru joburile din media? Odată cu extinderea tehnologiilor AI, apar și temerile privind înlocuirea unor categorii de angajați. Potrivit raportului Future of Jobs publicat de World Economic Forum, 41% dintre angajatori iau în calcul restructurări în contextul adoptării inteligenței artificiale. Melania Trump, fără să o afirme direct, pare să susțină această direcție, prezentând clonarea vocală drept o soluție de viitor pentru industria editorială. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că meseriile care implică empatie, investigație sau judecată complexă — precum jurnaliștii de investigație sau editorii — vor rămâne greu de înlocuit.
Declinul și căderea lui Elon Musk de la dreapta tătucului Trump: din figură revoluționară MAGA în personaj izolat și ignorat
A intrat în administrația Trump cu lanțul de drujbă în mână, promițând să reteze birocrația federală și să salveze 2.000 de miliarde de dolari din banii contribuabililor. S-a autointitulat reformatorul suprem, disruptorul Silicon Valley în inima Washingtonului, cu misiunea de a pune „guvernul leneș” pe steroizi tehnologici. Dar după doar patru luni, Elon Musk – liderul Tesla, SpaceX și X – a devenit simbolul unui eșec politic spectaculos, pierzând sprijinul agențiilor federale, respectul colegilor din administrație și, treptat, chiar și influența de care se bucura în cercul restrâns al președintelui Trump. Acum, Musk se retrage discret de pe scena guvernamentală, cu reputația zdruncinată și planurile sale ambițioase reduse la glume interne și eșecuri birocratice, scrie The Atlantic. Musk, co-președintele informal și reformatorul haotic Elon Musk a fost numit în funcția special creată de Trump în 2025: șef al noului „Department of Government Efficiency” – DOGE. Misiunea? Tăierea cheltuielilor, concedierea angajaților neperformanți, eliminarea risipei și „distrugerea virusului woke din interiorul guvernului federal”. Cu un ton populist, pălării DOGE și apariții teatrale, Musk a devenit rapid una dintre cele mai vizibile figuri din administrația republicană. Pentru o vreme, părea că are mână liberă. A descins prin agenții federale cu echipa sa de „DOGE bros”, cerând acces la date sensibile, restructurând departamente și lăsând în urma sa cutii de snacks-uri pe birourile angajaților. A forțat numiri controversate, precum cea a comisarului IRS, fără acordul Departamentului Trezoreriei. Și exact de acolo a început ruptura. Scandalul cu șeful Trezoreriei și pierderea sprijinului intern Într-un episod devenit viral în cercurile administrației, Musk a fost înjurat cu furie de Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, chiar pe holurile Casei Albe. Motivul: Musk a impus un nume pentru conducerea IRS fără consultare, iar Bessent a considerat gestul o sfidare intolerabilă. A câștigat confruntarea – omul lui Musk a fost înlocuit după trei zile. Aceasta a fost prima fisură serioasă. Apoi au urmat tot mai multe: secretari de stat care refuzau să implementeze tăierile propuse de DOGE, proiecte blocate în instanță, eforturi de economisire care s-au prăbușit în fața realităților birocratice. Musk a recunoscut chiar el, într-o întâlnire cu presa: „Este foarte, foarte dificil. Este un mod sigur de a-ți face mai mulți dușmani decât prieteni.” De la glorie la ridicol: izolat, ignorat, ironizat Izolarea lui Musk s-a accentuat pe măsură ce miniștrii și liderii de agenții s-au plâns direct lui Trump că „inovațiile” DOGE creează haos. Într-o întâlnire tensionată, Musk a fost pus la zid de nume grele din administrație, inclusiv Marco Rubio, care l-a acuzat că i-a „dizolvat” USAID fără consultare. Sean Duffy, Doug Collins și alți lideri au refuzat directivele DOGE, considerându-le lipsite de realism. Cu toate acestea, Musk a continuat să se afișeze public. La o reuniune de Cabinet, a purtat două șepci – una DOGE și una „Gulf of America” – glumind că „poartă multe pălării”, o referință la multiplele sale roluri. Gluma a fost primită cu râsete, dar atmosfera devenise una de sarcasm, nu de admirație. Obstacole legale, conflicte de interese și haos în agenții DOGE a susținut că a economisit 170 de miliarde de dolari, dar majoritatea sumelor au fost revizuite în jos, iar instanțele au blocat multe dintre concedieri. Angajații concediați au fost în unele cazuri reangajați. La FAA, interferența lui Musk a generat haos printre controlorii de trafic deja copleșiți. Cel mai controversat moment a fost afirmația lui Musk că Social Security este „cel mai mare joc Ponzi din toate timpurile”, într-un podcast cu Joe Rogan. Declarația a stârnit un scandal public și a pus administrația Trump în poziție defensivă, mai ales că președintele promisese să nu atingă sistemul. Din umbră, spre ieșire: o influență care dispare Musk și-a anunțat recent retragerea treptată din activitatea guvernamentală. Inițial spunea că va petrece „una-două zile pe săptămână” în Washington, apoi a corectat: „O dată la două săptămâni”. Într-un interviu video la Forumul Economic din Qatar, a declarat chiar că „nu mai vede rostul de a cheltui bani pe politică”. DOGE va continua, afirmă Casa Albă, dar fără Musk ca motor. Unele persoane din echipa sa au fost preluate oficial în diferite departamente, însă retorica tăioasă și metodele de forță au lăsat un gust amar în rândul birocrației. După luni de haos, promisiuni de miliarde economisite și confruntări interne, Elon Musk a devenit, în esență, o piesă de decor în administrația pe care voia să o transforme. A venit cu idei din Silicon Valley și s-a lovit de realitatea dură a Washingtonului. Unul dintre consilierii lui Trump a rezumat sec: „N-a înțeles că nu mai e în compania lui, unde poate face ce vrea.”
Microsoft se opune planului lui Trump de a opri serviciile cloud în Europa din cauza conflictului comercial cu UE
Pe fondul tensiunilor comerciale tot mai accentuate dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, Microsoft a anunțat miercuri că va contesta în instanță orice ordin prezidențial al administrației Trump care ar obliga compania să suspende serviciile sale cloud în Europa. Decizia vine pe fondul temerilor crescânde că infrastructura digitală europeană ar putea deveni o monedă de schimb în disputele transatlantice, în special în contextul noilor reglementări europene privind giganții tech. Declarația a fost făcută la Bruxelles de Brad Smith, președintele Microsoft, în cadrul unui eveniment dedicat viitorului tehnologic european. Smith a recunoscut că un asemenea scenariu este „extrem de improbabil”, dar a subliniat că îngrijorarea este reală în rândul guvernelor și instituțiilor din Europa. Clauză contractuală specială pentru protejarea clienților europeni Pentru a liniști partenerii europeni, Microsoft a anunțat că va introduce o clauză juridică obligatorie în contractele încheiate cu guvernele din UE și cu Comisia Europeană. Această clauză le oferă garanția că, în cazul în care autoritățile americane vor impune suspendarea serviciilor cloud către clienții europeni, compania va avea libertatea de a contesta ordinul în instanță. „Oamenii vor mai mult decât promisiuni — de aceea suntem pregătiți să susținem aceste angajamente prin clauze contractuale ferme”, a declarat Smith, într-o postare pe blogul oficial Microsoft, citat de Politico. El a subliniat că Microsoft recunoaște suveranitatea legislativă a UE și se angajează să respecte reglementările europene, inclusiv legislația în domeniul concurenței și noul Digital Markets Act. Investiții masive în infrastructura digitală europeană Microsoft nu s-a limitat doar la promisiuni legale. Compania a anunțat o extindere majoră a capacității sale de centre de date pe teritoriul Europei, cu o creștere estimată de 40% în următorii doi ani. Extinderea va acoperi 16 țări europene și este în concordanță cu planul Comisiei Europene de a tripla capacitatea de stocare de date la nivelul blocului comunitar în următorii cinci până la șapte ani — un obiectiv-cheie în cursa globală pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale. Aceste investiții sunt considerate de oficialii europeni drept o confirmare a angajamentului Microsoft față de piața din UE și un răspuns direct la apelurile tot mai vocale privind nevoia de „suveranitate digitală” în Europa. Risc de coliziune cu planurile SUA și apeluri pentru un cloud european Deși Microsoft adoptă o poziție conciliantă față de reglementările europene, poziționarea sa intră în contradicție cu retorica tot mai agresivă a administrației Trump și a altor giganți tech americani, care contestă intens legislația UE în materie de concurență și protecție a datelor. În același timp, se intensifică și apelurile din partea unor guverne europene pentru construirea unei infrastructuri digitale proprii — un „cloud suveran” european, care să reducă dependența de serviciile oferite de companii americane. Planurile Microsoft de extindere a centrelor de date pe continent pot fi interpretate ca o încercare de a menține un echilibru între cerințele reglementatorilor europeni și interesele comerciale proprii. „Înțelegem că legile europene se aplică practicilor noastre comerciale din Europa, la fel cum legile locale se aplică în Statele Unite”, a declarat Smith. Într-un climat geopolitic tot mai tensionat, Microsoft încearcă să se impună drept „o voce a rațiunii”, promițând stabilitate și continuitate în relațiile transatlantice — chiar și în contextul unei posibile escaladări comerciale. Prin aceste măsuri, Microsoft speră să-și consolideze statutul de partener de încredere pentru Europa, chiar în fața unui posibil ordin prezidențial american care ar putea pune în pericol însăși funcționarea infrastructurii cloud pe continent.
Apple, între ciocanul UE și nicovala lui Trump: fitilul războiului digital transatlantic a fost reaprins, scrie Politico
Comisia Europeană a dat din nou cu bâta-n baltă – cel puțin așa ar spune Apple. Gigantul american a fost sancționat cu o amendă de 500 de milioane de euro pentru modul în care operează App Store-ul în Europa, o decizie care tensionează și mai mult firava relație transatlantică dintre UE și SUA. În spatele sancțiunii nu se află doar un conflict tehnic sau comercial, ci și o filosofie profund diferită despre cine controlează lumea digitală – și cum. UE strânge șurubul, Apple răspunde acuzând Amenda de miercuri, impusă în baza Regulamentului privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), este doar ultimul episod dintr-un conflict care durează de ani de zile. Anul trecut, Comisia Europeană a mai aplicat Apple o sancțiune de 1,8 miliarde de euro pentru aceeași conduită, iar într-un alt caz notoriu, i-a cerut să returneze Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neplătite. Apple, de partea sa, acuză Comisia că își schimbă constant regulile jocului. „În ciuda nenumăratelor întâlniri, Comisia continuă să mute porțile la fiecare pas”, a declarat purtătoarea de cuvânt a companiei, Emma Wilson. Aceasta a subliniat că Apple se simte vizată în mod nedrept, în contextul în care aproape toate marile companii vizate de DMA sunt americane. Zach Meyers, cercetător la Centre on Regulation in Europe (CERRE), spune pentru Politico că la mijloc este o diferență de viziune: „Apple și Comisia Europeană se află într-un dezacord profund, care face aproape imposibilă o soluție de compromis.” Compania vede ecosistemul său digital ca pe un sistem închis, cu beneficii în ceea ce privește securitatea și experiența utilizatorului. UE, în schimb, acuză practici anticoncurențiale care limitează libertatea dezvoltatorilor și afectează consumatorii. Tensiuni dincolo de tech: Trump, tarifele și miza geopolitică Contextul general complică și mai mult lucrurile. Amenda vine la doar câteva săptămâni după ce administrația Trump a suspendat pentru 90 de zile impunerea unor tarife „reciprocitare” împotriva Uniunii Europene. Mulți văd decizia Comisiei Europene ca fiind cel puțin influențată de aceste fricțiuni comerciale. Într-un climat geopolitic în care „suveranitatea digitală” a devenit o temă majoră în Europa, acțiunile împotriva Apple sunt privite nu doar ca măsuri de reglementare, ci ca gesturi de autonomie strategică. Potrivit lui Dirk Auer, de la International Center for Law & Economics, DMA este exact genul de inițiativă pe care Trump o vede ca o barieră netarifară împotriva intereselor americane. Apple nu este singura vizată. În aceeași zi, Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – a fost amendată cu 200 de milioane de euro. În plus, Comisia Europeană a emis noi concluzii preliminare privind condițiile contractuale impuse de Apple pentru distribuirea alternativă de aplicații – un potențial nou front de conflict. Ce urmează: presiuni, apeluri și amenințări cu sancțiuni zilnice Apple are termen până pe 22 iunie să se conformeze deciziei. După această dată, Comisia poate începe să aplice amenzi zilnice. Totuși, compania a anunțat că va contesta decizia, la fel ca în cazurile anterioare. Pe fond, disputa rămâne una emblematică: un colos american de aproape 4 trilioane de dolari, care controlează un ecosistem digital global, confruntat cu o Europă care încearcă să-și recâștige controlul asupra spațiului digital propriu. Pentru Apple, App Store-ul este una dintre „bijuteriile coroanei”, aducând anul trecut venituri de aproape 100 de miliarde de dolari, în mare parte din taxe percepute dezvoltatorilor. Pentru UE, însă, aceste taxe sunt expresia unei dominații inacceptabile și a unei piețe sufocate de lipsa alternativelor. Alba Ribera Martínez, profesor de drept la Universitatea Villanueva din Madrid, rezumă miza: „Comisia vrea ca Apple să reducă drastic comisioanele. Dar Apple nu pare dispusă să cedeze.” Așadar, departe de a fi un caz izolat, lupta dintre Apple și UE este reflexul unei confruntări mai ample: cine stabilește regulile în economia digitală globală – și în ce condiții? Iar răspunsul, deocamdată, nu pare să vină prea curând.
Tăierea fondurilor de ajutor de către Elon Musk lasă copii fără hrană în zone de criză. ONU avertizează: Pentru milioane, poate fi o sentință la moarte
O decizie cu efecte devastatoare a fost luată recent de administrația americană, sub influența directă a miliardarului Elon Musk. Reducerile masive ale fondurilor destinate ajutorului umanitar internațional au dus la închiderea a sute de cantine sociale în Sudan, iar efectele nu au întârziat să apară: copii mor de foame în capitala Khartoum, deja afectată grav de război. Sute de cantine închise, milioane în pericol Potrivit unui material publicat de The New York Times, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a fost practic dezmembrată, personalul fiind redus de la aproximativ 10.000 de angajați la doar 15. Elon Musk, implicat în acest proces prin structura DOGE, a catalogat agenția drept o „organizație criminală”, acuzând-o că ar urmări interese obscure, fără a aduce dovezi clare. În februarie, Musk a declarat că a „alimentat USAID în tocător”, iar consecințele au fost resimțite direct în regiunile cele mai vulnerabile ale lumii. În Sudan, una dintre cele mai afectate zone de criză umanitară la nivel mondial, sute de familii nu mai au acces la hrană de bază, iar echipele de salvare de pe teren se confruntă cu lipsuri critice. ONU trage un semnal de alarmă global Deși oficiali ai administrației Trump au declarat că ajutoarele „vitale” nu ar fi fost afectate de aceste tăieri, realitatea din teren arată cu totul altceva. Potrivit ONU, lipsa sprijinului financiar american a creat un gol de miliarde de dolari în bugetul umanitar global, pe care alte state dezvoltate nu au reușit să-l acopere. „Este o sentință la moarte pentru milioane de oameni aflați înfometați”, a transmis recent Programul Alimentar Mondial. Într-un raport alarmant, instituția avertizează că reducerea ajutoarelor pentru 14 ȑări ar putea duce la colapsuri umanitare ireversibile. Conform surselor citate de Futurism și The Lever, decizia ar putea avea și ramificații personale pentru Elon Musk, având în vedere că inspectorul general al USAID investiga în trecut modul în care SpaceX a livrat mii de terminale Starlink în Ucraina. Coincidența temporară ridică semne de întrebare privind potențiale conflicte de interese. Ajutoare blocate și copii înfometați Încercările recente ale administrației americane de a relua unele dintre programele de ajutor alimentar se lovesc de birocrație și lipsa infrastructurii. Un e-mail intern al USAID, obținut de Reuters, menționează doar șase programe ce ar putea fi reactivate – insuficient pentru a face față unei crize globale. În timp ce deciziile de la Washington se iau în cercuri restrânse, pe teren realitatea este tragică: copii slăbiți, malnutriți, familii care mănâncă o singură masă pe zi și centre de distribuție a alimentelor care închid obloanele unul câte unul. Elon Musk, recunoscut pentru politicile sale de austeritate radicale în companiile pe care le conduce, pare să-și fi extins viziunea asupra unui domeniu vital: supraviețuirea celor mai vulnerabili oameni de pe planetă.
Cei care călătoresc în SUA sunt sfătuiți să folosească telefoane cu butoane, precum vechile Nokia. De ce Franța, Germania și Canada trag un semnal de alarmă
Într-un context global tot mai tensionat privind protecția datelor personale și supravegherea digitală, mai multe guverne europene, alături de Canada, lansează un avertisment în premieră pentru cetățenii lor care călătoresc în Statele Unite: renunțați la smartphone-uri și folosiți telefoane cu butoane, de tip „burner phone”. Motivul? Riscuri majore de confiscare, inspecții ale dispozitivelor digitale și chiar supraveghere agresivă la granițele americane. Avertismente oficiale și recomandări discrete pentru telefoane simple Potrivit Forbes și Financial Times, guvernele din Franța, Germania, Danemarca, Irlanda și Canada au transmis avertismente de călătorie actualizate, avertizând călătorii și oficialii să fie extrem de prudenți la frontierele SUA. Tot mai mulți cetățeni s-au plâns că dispozitivele lor electronice au fost inspectate, parolele cerute în mod insistent, iar uneori datele au fost copiate fără acord explicit. Comisia Europeană a mers chiar mai departe, punând la dispoziția angajaților săi telefoane și laptopuri „burner”, adică dispozitive de unică folosință, pentru a reduce riscul scurgerilor de informații sensibile. Astfel de măsuri sunt deja folosite de către diplomați, angajați UE și oficiali guvernamentali aflați în vizită în Statele Unite. Supraveghere digitală, reținerea datelor și încredere tot mai scăzută Decizia mai multor state de a emite aceste alerte vine în contextul în care autoritățile vamale americane au primit în ultimii ani competențe sporite. Agenții de la frontieră pot accesa telefoane, laptopuri și chiar conturi personale de pe rețelele sociale, fără mandat judecătoresc. În acest context, recomandarea de a folosi un telefon simplu, fără acces la conturi sensibile, devine o măsură de protecție logică. Potrivit experților în securitate, vechile telefoane cu butoane, cum ar fi clasicul Nokia 3310, au un risc aproape inexistent de compromitere digitală. În plus, acestea pot fi abandonate fără pierderi majore de date sau expunerea unor informații personale. Oficialii canadieni și europeni insistă în același timp ca cetățenii lor să evite conectarea automata la rețele Wi-Fi publice în aeroporturi sau hoteluri și să nu transporte dispozitive care conțin date sensibile sau informații de serviciu. Rămâne de văzut dacă Statele Unite vor răspunde acestor critici. Până atunci, tot mai mulți călători încep să și includă, alături de pașaport și biletul de avion, și un vechi telefon cu taste.
Umbra lui Musk. La NASA
Influența lui Elon Musk asupra industriei spațiale americane este mai mare ca oricând. De altfel, titlul acestui articol face trimitere – în mod simbolic – la celebra expresie „Umbra lui Mircea. La Cozia” de Grigore Alexandrescu, pentru a sugera prezența dominantă, dar informală, pe care Musk o are în cosmosul politicii spațiale americane. Cu o linie directă către președintele Donald Trump și o poziție informală care se extinde în aproape toate colțurile administrației americane, Musk are acum mijloacele necesare pentru a modela politica spațială a SUA după propriile convingeri — și exact acest lucru pare că începe să se întâmple, scriu cei de la Politico. Musk, omul care controlează cerul Chiar și înainte de a deveni consilier de încredere al președintelui, influența lui Musk era deja colosală. În 2024, compania sa SpaceX a realizat 95% din toate lansările de rachete efectuate de Statele Unite, iar cei peste 7.000 de sateliți Starlink deținuți de firmă alcătuiesc cea mai mare constelație activă de sateliți din lume. Acum, cu acces direct la Casa Albă și o rețea de influență care se extinde în multiple direcții guvernamentale, miliardarul are la dispoziție toate pârghiile pentru a-și impune viziunea asupra modului în care ar trebui să arate viitorul Americii în spațiu. Controverse, contradicții și… Marte Oficial, Musk nu are nicio funcție în ceea ce privește NASA și susține că se va abține de la orice decizie legată de bugetul agenției. Dar, în realitate, comentariile sale publice — adesea făcute pe rețeaua X, pe care el însuși o deține — au stârnit controverse majore. După realegerea lui Trump, Musk a declarat că misiunea NASA către Lună este „o distragere inutilă” și a sugerat că administrația Biden ar fi „abandonat” doi astronauți pe Stația Spațială Internațională. Tot el a cerut ca ISS să fie scoasă mai devreme din orbită — o operațiune care, întâmplător sau nu, ar urma să fie realizată chiar de SpaceX. Tensiuni și temeri în industrie Declarațiile sale și poziția sa apropiată de putere provoacă o combinație de îngrijorare și entuziasm în rândul liderilor din industria spațială americană. La Space Symposium, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniu, reacțiile au fost împărțite. „Nu mă las influențat de fiecare postare a lui Elon Musk. Întrebarea e: ce politică concretă se naște de acolo?”, a spus Tim Crain, directorul tehnologic al Intuitive Machines, companie care construiește landere lunare pentru NASA. Alții, mai ales cei care concurează direct cu SpaceX pentru contracte guvernamentale, privesc cu atenție orice semn că Musk ar putea influența alocările. Peter Beck, CEO Rocket Lab, a declarat că „vor fi multe priviri asupra lui” și că va trebui „să respecte regulile”. Musk, între salvator și monopolist În ciuda controversei, un lucru este clar: Musk iubește spațiul. Ambiția de a duce omenirea pe Marte este una dintre constantele din discursul său public, iar mulți lideri din industrie recunosc că o astfel de viziune ar putea aduce beneficii majore. „Dacă vrei să trimiți sute de oameni pe Marte, ei trebuie să petreacă mai întâi timp în spațiu”, a declarat Max Haot, CEO al companiei Vast, care construiește stații spațiale private. O misiune umană spre Marte ar deschide oportunități uriașe pentru companii precum a sa. Însă poate cea mai interesantă întrebare rămâne: chiar are nevoie Musk de NASA? Cu o avere colosală și o flotă proprie de rachete, miliardarul ar putea deveni — în sens practic — propria agenție spațială a Americii. „Există un scenariu în care pleacă fără ajutor guvernamental”, a spus Haot. Iar dacă se va întâmpla așa, întreaga industrie spațială s-ar putea regăsi, în curând, pe orbită… în umbra lui Musk.
Miliardarii Big Tech au pariat pe Trump. Acum pierd miliarde și își blestemă zilele din cauza haosului economic provocat de tarife
Liderii din Silicon Valley s-au numărat printre cei mai generoși susținători financiari ai președintelui Donald Trump, contribuind cu milioane de dolari la campania și fondul inaugural al acestuia. Mulți dintre ei l-au vizitat la Mar-a-Lago și au stat în primul rând la ceremonia de învestire. Dar primele trei luni ale noului mandat Trump s-au dovedit a fi un coșmar financiar pentru industria tech, screie CNN. Companiile conduse sau fondate de giganți precum Mark Zuckerberg (Meta), Tim Cook (Apple), Sundar Pichai (Google), Elon Musk (Tesla) și Jeff Bezos (Amazon) au pierdut cumulativ aproape 1,8 trilioane de dolari din valoarea de piață doar în 2025. Chiar și după o redresare parțială a piețelor, prăbușirea este considerabilă, iar averile personale ale acestor magnați s-au redus dramatic. Tarifele vamale, catalizatorul dezastrului Politica agresivă de tarife adoptată de Trump a afectat grav lanțurile de aprovizionare ale industriei tech, dependente de componente produse în Asia. Chiar dacă Trump a pus pauză unor tarife planificate pentru parteneri comerciali occidentali, tarifele impuse Chinei au fost majorate de la 104% la 125%. Această instabilitate economică a generat temeri în rândul investitorilor, ducând la scăderi abrupte ale acțiunilor. Potrivit UBS, câștigurile din domeniul tech ar putea scădea cu până la 25% dacă incertitudinea persistă. Dan Ives, analist la Wedbush Securities, a descris politica de tarife drept un „Armageddon” pentru industria tech, afirmând că peisajul investițional actual este cel mai dificil din ultimii 25 de ani. Musk, pierderi record în ciuda sprijinului financiar masiv Cel mai afectat este Elon Musk, care a donat cel puțin 290 de milioane de dolari pentru realegerea lui Trump. Averea lui a scăzut cu 143 de miliarde de dolari de la începutul anului, mai ales din cauza prăbușirii acțiunilor Tesla cu 28% și a unui declin de 376,6 miliarde dolari în capitalizarea de piață. Zuckerberg, care a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump, a pierdut 26,5 miliarde de dolari, iar Meta a scăzut cu 2,25% în 2025. Amazon, cu Jeff Bezos învârf, a pierdut 316,8 miliarde de dolari, iar averea lui Bezos s-a redus cu 47,2 miliarde. Cazul Apple și Google Apple a fost printre companiile care au făcut concesii simbolice: Tim Cook a donat 1 milion de dolari și a promis investiții de 500 miliarde în SUA. Totuși, Apple este printre cele mai vulnerabile la tarife, producând dispozitive în China, Vietnam și India. Acțiunile au scăzut cu 18,5%, iar valoarea bursieră a companiei s-a diminuat cu 684 miliarde dolari. Google, care a donat 1 milion și a transmis live inaugurarea pe YouTube, a pierdut 16,2% din valoare și 386,7 miliarde dolari din capitalizare. Modificările valorii de piață a companiilor sunt calculate în funcție de închiderea bursieră din 9 aprilie 2025. (Sursă Bloomberg/FactSet/Getty Images.Grafică: Alex Leeds Matthews/ CNN) Concluzie amară pentru cei din Big Tech În timp ce acești lideri din tehnologie sperau la reglementări mai blânde și susținere pentru AI, politica tarifară haotică a lui Trump le-a subminat planurile. Investițiile lor politice s-au întrors împotriva lor, într-un moment în care niciun subsector tech nu pare a fi ferit de consecințele acestei strategii comerciale.
SUA: Curtea Supremă îi cere Administrației Trump să aducă înapoi în țară un imigrant din El Salvador deportat din greșeală
Curtea Supremă a SUA a ordonat joi Administrației președintelui Donald Trump să faciliteze întoarcerea în Statele Unite a unui bărbat din El Salvador despre care autoritățile au recunoscut că a fost deportat din greșeală. Decizia instanței a venit după ce Departamentul de Justiție a cerut instanței să anuleze un ordin din 4 aprilie al judecătorului de district Paula Xinis, care cerea Administrației să „faciliteze și să realizeze” întoarcerea lui Kilmar Abrego Garcia în El Salvador. Judecătorul a emis ordinul ca răspuns la un proces intentat de Abrego Garcia, un migrant salvadorean care locuia în Maryland și care avea permis de muncă din 2019, contestând legalitatea deportării, notează Reuters. Kilmar Abrego Garcia, un imigrant salvadorian trăind în Maryland și căsătorit cu o americancă, a fost arestat pe 12 martie de agenții poliției pentru imigrație. El a făcut parte ulterior dintre cele peste 200 de persoane expulzate pe 15 martie de administrația Trump în El Salvador, majoritatea pentru presupusa apartenență la banda venezueleană Tren de Aragua, declarată organizație teroristă de Washington. Administrația Trump a recunoscut apoi în instanță că deportarea sa a fost rezultatul unei „erori administrative”, deoarece un ordin de deportare împotriva lui era anulat definitiv de un tribunal federal în 2019. Migrantul trebuie să fie readus în SUA din El Salvador Curtea, a spus că ordinul judecătorului „cere Guvernului să faciliteze eliberarea lui Abrego Garcia din arest în El Salvador și să se asigure că dosarul lui este tratat așa cum ar fi fost dacă nu ar fi fost trimis în mod necorespunzător în El Salvador”. Xinis a adăugat a spus că Statele Unite trebuie să „ia toate măsurile disponibile pentru a facilita întoarcerea lui Abrego Garcia în Statele Unite cât mai curând posibil”. Prin urmare, Curtea restabilește decizia judecătoarei de primă instanță, dar îi cere acesteia „să o clarifice cu considerația cuvenită puterii executive în conducerea afacerilor externe”. CITEȘTE ȘI: Secretarul american pentru Securitate Internă vizitează cea mai mare închisoare din El Salvador, unde se află migranți venezueleni expulzați de SUA Administrația Trump, acuzată că ar fi DEPORTAT mai mulți migranți în Venezuela, încălcând o hotărâre a instanței. Casa Albă neagă acuzațiile Judecător: Naziștii au fost tratați mai bine decât migranții din Venezuela deportați de Administrația Trump Sursa foto: Profimedia Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele