Fizicianul Stephen Hawking apare într-o fotografie din noile dosare Epstein. Ce precizează familia
O fotografie cu fizicianul britanic Stephen Hawking alături de două femei în bikini a fost inclusă într-un nou set de documente legate de ancheta asupra lui Jeffrey Epstein, publicate de Departamentul de Justiție al SUA. Familia savantului precizează că imaginea a fost realizată în 2006, la un simpozion științific, iar cele două femei erau îngrijitoarele sale, arată People. Evenimentul, intitulat „Confronting Gravity”, a beneficiat de finanțare din partea lui Jeffrey Epstein. În cadrul conferinței, fizicianul britanic a prezentat o comunicare privind cosmologia cuantică. Stephen Hawking, diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), a decedat în anul 2018. Stephen Hawking, prezență frecventă în dosare Potrivit datelor examinate de jurnaliștii americani, numele celebrului om de știință apare în aproximativ 250 de referințe din arhiva Epstein. Cu toate acestea, simpla menționare în aceste documente nu constituie dovezi de vinovăție sau implicare în activități ilegale. Un email prezentat anterior, în contextul procesului intentat de Virginia Giuffre împotriva Ghislaine Maxwell, dezvăluie că Epstein oferea o recompensă pentru contracararea unei acuzații false potrivit căreia Hawking ar fi luat parte la o orgie implicând minori în Insulele Virgine Britanice. Afirmația respectivă nu este confirmată de nicio probă, iar omul de știință nu a fost inculpat pentru nicio infracțiune legată de Epstein. Ce mai apare în dosarele Epstein Documentele recent dezvăluite de instituțiile americane se înscriu într-un volum extensiv de materiale referitoare la investigația asupra lui Jeffrey Epstein, găsit decedat în 2019 într-un penitenciar din New York, caz clasificat oficial ca sinucidere, după ce a fost condamnat pentru crime sexuale. Simpozionul din 2006 nu reprezintă singura apariție a lui Hawking în evidențele miliardarului. Anterior, au fost difuzate și alte fotografii cu savantul participând la diverse evenimente împreună cu alte personalități, printre care și o plimbare cu submarinul în apropierea insulei private deținute de Epstein. Familia lui Hawking nu a dorit să adauge alte declarații pentru presa americană, însă a reconfirmat că imaginea recent redistribuită reflectă o situație profesională și că femeile prezente îndeplineau funcții de îngrijire medicală.
Profeția lui Stephen Hawking despre inteligența artificială – Ce spunea marele savant despre AI și pericolele care pândesc omenirea
În ultimele decenii, dezbaterile privind inteligența artificială au fost dominate de temeri legate de pericolele pe care le-ar putea reprezenta aceasta. Totuși, o întrebare mult mai relevantă este: cine controlează această tehnologie? Oamenii care o dezvoltă și o aplică, motivati de interese politice sau financiare, pot folosi AI într-un mod care pune în pericol întreaga societate. Pericolele AI în viziunea științifico-fantastică În 2014, renumitul fizician Stephen Hawking a atras atenția asupra riscurilor pe care le poate aduce inteligența artificială, dar nu neapărat din cauza unor intenții malefice, scrie The Conversation. Teama sa nu era legată de dorința AI de a dăuna, ci de ideea că ar putea ajunge să depășească inteligența umană, devenind astfel imprevizibilă și imposibil de controlat. Cu toate acestea, în loc să ne concentrăm pe tehnologia în sine, ar trebui să privim mai atent la modul în care este utilizată și de către cine. De-a lungul decadelor, literatura și cinematografia au reflectat frica de AI, începând cu opere precum „R.U.R.” de Karel Čapek și „Metropolis” de Fritz Lang, care înfățișau revolta roboților împotriva stăpânilor lor umani. Filme precum „2001: A Space Odyssey” și serii ca „The Matrix” sau „Blade Runner” au continuat această temă, aducând în prim-plan ideea unei lumi controlate de mașini care vor distruge umanitatea. Aceste povești demontrează, practic, fricile legate de posibila ascensiune a AI-ului, dar, în realitate, pericolele nu sunt doar tehnologice. Oamenii din spatele tehnologiei Într-o eră în care AI progresează rapid, întrebarea nu mai este dacă va deveni o amenințare, ci cine va folosi această putere și în ce scopuri. De-a lungul istoriei, multe dintre cele mai mari riscuri pentru umanitate au venit nu din tehnologie, ci din modul în care oamenii au folosit-o. La fel ca în cazul marilor corporații care folosesc AI pentru a-și spori puterea economică sau pentru a manipula opinia publică, pericolele reale vin din interesul celor care controlează aceste sisteme. Un exemplu relevant este utilizarea AI-ului în scopuri de supraveghere. În prezent, în școli și în alte instituții, AI-ul este folosit pentru a spiona activitatea indivizilor, iar tehnologiile precum roboții sexuali sau companionii virtuali pun în pericol relațiile interumane. Mai mult, se pune problema utilizării AI-ului în domeniul securității și în forțele de ordine, unde aceste tehnologii pot fi folosite pentru a supraveghea și controla populația. Așadar, în loc să ne temem de mașinile care ar putea ajunge să ne înlocuiască, ar trebui să fim preocupați de oamenii care le controlează și de motivele care stau la baza utilizării acestor tehnologii. Dacă nu există o reglementare corespunzătoare și o responsabilitate clară, riscurile pot deveni foarte mari, iar tehnologia ar putea deveni un instrument periculos pentru manipularea și subjugarea oamenilor. Evident, este esențial să înțelegem că adevărata problemă nu este AI-ul în sine, ci modul în care este folosită tehnologia de cei care o dezvoltă și o pun în practică.