Toxinele de pe corpul nostru: perturbatorii endocrini pot fi prezenți și în hainele noastre
Ftalații, compușii perfluoroalchilici și polifluoroalchilici (PFAS) sau metalele grele, precum cromul, sunt câteva dintre substanțele care se pot găsi în anumite articole de îmbrăcăminte, care pe termen lung pot dăuna sănătății prin alterarea sistemului endocrin și generarea de patologii renale, tiroidiene și chiar tumorale. Daunele aduse sănătății Cercetătoarea Nuria Güil de la IS Global explică pentru EFE Salud că PFAS sunt o familie de peste 10.000 de compuși caracterizați printr-un lanț de carbon care îi face impermeabili. Aceștia sunt utilizați pe scară largă într-o „infinită” de materiale, inclusiv paltoane hidrofuge și îmbrăcăminte sport. Chiar și „țesăturile magice” care nu se pătează conțin adesea componente perfluorinate. „Se acumulează în sânge și în unele organe timp de mulți ani. Unele pot rămâne până la 20 de ani. Se leagă de albumina din sânge și transportă substanțe în tot corpul nostru, având tendința de a se acumula, în special în ficat, rinichi și tiroidă”, spune Güil. Și au fost asociate cu unele patologii precum hipertiroidismul sau hipotiroidismul, deoarece pătrund în mecanismele biologice ale reglării hormonale. „De asemenea, este legat de anumite tipuri de cancer, iar aceștia sunt compuși care, de exemplu, traversează placenta în timpul sarcinii și, prin urmare, există o expunere în timpul vieții fetale, ceea ce poate altera programarea fetală. A fost puternic asociat cu o greutate mică la naștere la nou-născuți”, explică cercetătorul ISGlobal. Și există studii care leagă aceste substanțe chimice de un răspuns mai slab al sistemului imunitar, reducând eficacitatea vaccinurilor, dar și de boli legate de steatoza hepatică, cu creșterea colesterolului și a tensiunii arteriale. Este adevărat, clarifică cercetătorul, că îmbrăcămintea nu este principala sau cea mai gravă sursă de expunere la toxine; aceasta se întâmplă prin alimente și aerul pe care îl respirăm. Contactul cu pielea este, de asemenea, un factor, dar o cremă care conține perturbatori endocrini nu este același lucru cu o jachetă care îi conține, de exemplu. Copilăria, cea mai vulnerabilă populație Copiii sunt cea mai vulnerabilă populație, avertizează Güil. În același sens, profesorul de cercetare onorific al Institutului de Sănătate Carlos III, Argelia Castaño, citează un studiu al Universității din Granada privind toxinele din hainele pentru bebeluși, în special șosetele, care conțin urme de bisfenol-A și parabeni. Ambele produse sunt toxice și perturbă activitatea hormonală, provocând boli grave atât în copilărie, cât și la vârsta adultă. Mai exact, studiul a constatat prezența componentei plastice bisfenol-A și a parabenilor, concentrații care în cele mai ieftine articole de îmbrăcăminte au fost de maximum 3.736 nanograme de bisfenol-A per gram de șosetă, o cantitate de aproape 25 de ori mai mare decât cea găsită în restul. Parabenii au fost găsiți în toate șosetele studiate, dar în concentrații medii mai mici decât bisfenolul-A. Acest conținut ridicat de toxine a făcut ca șosetele să conțină hormoni feminini și să antagonizeze hormonii masculini. Studiul a remarcat că spectrul bolilor asociate cu expunerea la perturbatori endocrini este larg: tulburare de deficit de atenție cu hiperactivitate, tulburări genito-urinare, dezvoltare sexuală secundară prematură și obezitate la copii; în timp ce la adulți, acesta variază de la hipotiroidism la infertilitate, diabet și cancer. Mai multe studii În plus, Greenpeace a publicat în noiembrie anul trecut un raport despre un gigant asiatic al comerțului online, în care a analizat 56 de articole de îmbrăcăminte din opt țări într-un laborator independent. Șapte jachete conțineau niveluri de PFAS de până la 3.300 de ori mai mari decât limita permisă pentru aceste substanțe chimice potențial cancerigene și dăunătoare. Paisprezece produse au depășit limitele pentru ftalați – care pot afecta fertilitatea și dezvoltarea copiilor – șase dintre acestea depășind limita cu un factor de 100 sau mai mult. Castaño afirmă că există multe produse care conțin un amestec de substanțe care pot fi inofensive individual, deoarece sunt utilizate sub dozele maxime, dar care împreună cu altele sunt toxice. „Comunitatea științifică avertizează că evaluările de risc nu pot fi făcute cu produse individuale, ci trebuie făcute cu amestecul de produse, care este ceea ce seamănă cel mai mult cu realitatea consumatorului”, subliniază profesorul de la ISCIII. Soluții posibile Güil subliniază, de asemenea, că este adevărat că UE are reglementări mai stricte decât restul lumii și că una dintre probleme o reprezintă bunurile care provin de pe alte piețe, mai puțin reglementate, cum este cazul alimentelor și pesticidelor. În opinia lor, este necesară îmbunătățirea etichetării și promovarea alternativelor fără substanțe chimice periculoase. Consumatorii, la rândul lor, își pot reduce expunerea la aceste tipuri de toxine din îmbrăcăminte și pot fi conștienți de situație „fără a recurge la alarmism”. Și mai presus de toate, subliniază faptul că hainele ar trebui spălate înainte de a fi purtate pentru prima dată, deoarece acest simplu act reduce riscul cu mai mult de jumătate prin eliminarea unora dintre acești contaminanți. Profesorul ISCIII este de acord : „Dacă ar trebui să dau vreun sfat cetățenilor care folosesc aceste tipuri de țesături, ar fi ca atunci când cumpără haine, indiferent de proveniența acestora, să le spele înainte de a le folosi; este o măsură de precauție fundamentală care trebuie luată.” Cu cât mai natural, cu atât mai bine. Dar ar trebui să încerce și să cumpere haine din materiale cât mai naturale, deoarece acest lucru reduce șansele ca acestea să fi fost supuse unor tratamente care ar putea fi toxice. „Bumbacul organic sau lâna naturală sunt evident mult mai puțin susceptibile de a conține reziduuri de la tratamente toxice”, adaugă Castaño. Totuși, clarifică ea, asta nu înseamnă că produsele lucrate manual sunt întotdeauna garantate a fi inofensive, mai ales din cauza coloranților pe care îi pot folosi.
Un studiu leagă un diagnostic de boală mintală gravă cu creșterea în greutate
Cercetarea, condusă de experți de la Institutul de Cercetare Biosanitară din Granada (ibs.GRANADA) și de la Universitatea din Oxford, a analizat modificările în greutate pe parcursul a cincisprezece ani la persoanele cu boli mintale și, prin intermediul rezultatelor, a subliniat necesitatea unei intervenții timpurii și coordonate pentru a preveni complicații precum diabetul de tip 2, scrie 20minutos. Studiul, condus de Carmen Piernas, cercetătoare la ibs.GRANADA, a examinat evoluția greutății a peste 113.000 de persoane tratate în sistemul public de sănătate britanic pe o perioadă de 15 ani, fiind cea mai amplă analiză de acest fel realizată până în prezent. Comparația dintre persoanele cu și fără boli mintale severe a relevat un model clar: cei care au primit acest diagnostic au avut tendința de a se îngrășa mai rapid și mai semnificativ, în special în primii cinci ani. Cele mai îngrijorătoare constatări ale studiului Această tendință a persistat în timp, demonstrând un impact de durată asupra sănătății lor fizice și, deși utilizarea antipsihoticelor a explicat o parte din această creștere în greutate, cercetătorii au observat că și cei care nu au luat aceste medicamente au luat mai mult în greutate decât populația generală. Aceste descoperiri indică influența altor factori, cum ar fi determinanții sociali, impactul funcțional al bolii în sine sau dificultățile în menținerea unui stil de viață sănătos. Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale studiului este deconectarea dintre riscul detectat și intervenția disponibilă, deoarece, în ciuda faptului că primesc puțin mai multe sfaturi privind pierderea în greutate în asistența medicală primară, persoanele cu boli mintale severe nu accesează mai frecvent programe specializate de control al greutății. „Perioada imediat următoare diagnosticului este o perioadă critică. Dacă vrem să reducem decalajul în materie de sănătate fizică care afectează persoanele cu boli mintale severe, trebuie să ne asigurăm că acestea au acces la intervenții specifice, bazate pe dovezi. Creșterea în greutate nu este inevitabilă ”, a explicat Piernas, care este și profesor la Universitatea din Granada (UGR). Această lucrare oferă informații cheie pentru îmbunătățirea strategiilor de prevenție și asistență medicală, în special într-un grup de populație a cărui speranță de viață este, în medie, cu 15 ani mai mică decât cea a populației generale, parțial din cauza complicațiilor cardiovasculare.
Un îndulcitor comun intră în atenția cercetătorilor după posibile efecte asupra ficatului
Cercetări recente au ridicat semne de întrebare privind sorbitolul, un înlocuitor de zahăr folosit pe scară largă, arătând că acesta poate acționa similar fructozei în organism și poate suprasolicita ficatul, conform SciTechDaily. Rolul neașteptat al sorbitolului în dereglările metabolice Un studiu publicat în Science Signaling evidențiază concluziile laboratorului condus de Gary Patti la Universitatea Washington, care studiază de ani buni modul în care fructoza influențează sănătatea metabolică. Patti a explicat că sorbitolul este „la un singur pas” de fructoză, ceea ce îi permite să declanșeze răspunsuri biologice similare, care ar putea fi legate de disfuncții hepatice. Echipa a demonstrat pe pești-zebră că sorbitolul, prezent în alimente „low-calorie” și în mod natural în fructe, poate fi produs în intestin și ulterior transformat în fructoză în ficat. Bacteriile intestinale decid dacă sorbitolul este inofensiv sau dăunător Cercetătorii au descoperit că anumite bacterii intestinale, inclusiv tulpini de Aeromonas, pot degrada sorbitolul în produse inofensive. Totuși, în absența lor, sorbitolul ajunge în ficat și devine problematic. Patti a subliniat că și persoanele sănătoase pot produce sorbitol după masă, deoarece nivelurile de glucoză cresc suficient pentru a activa enzima responsabilă de acest proces. Producția excesivă de sorbitol sau consumul ridicat poate copleși bacteriile intestinale, mai ales în dietele bogate în glucoză sau alcoolii zaharici (polioli precum sorbitol, xilitol, manitol, eritritol, maltitol). Consumul ridicat poate suprasolicita organismul și afecta sănătatea ficatului Odată convertit hepatic, sorbitolul transformat în fructoză poate contribui la boala hepatică steatotică, o afecțiune care afectează aproximativ 30% dintre adulți, la nivel global. Cercetătorii au subliniat că multe produse „fără zahăr” conțin niveluri mari de sorbitol, complicând alegerile alimentare pentru cei care evită zahărul rafinat. Patti a avertizat că alcoolii de zahăr (poliolii) nu sunt neapărat inofensivi, deoarece experimentele arată că sorbitolul se acumulează în țesuturi din tot corpul.
Oamenii de știință sunt tot mai aproape de un vaccin universal împotriva cancerului
Cercetătorii au demonstrat că un vaccin bazat pe nanoparticule poate preveni mai multe tipuri agresive de cancer la șoareci, oferind protecție imună de durată și blocând metastazele, scrie SciTechDaily. Descoperirile, realizate la Universitatea din Amherst, Massachusetts, marchează un pas important către un vaccin universal împotriva cancerului, cu potențial atât preventiv, cât și terapeutic. Protecție eficientă împotriva mai multor tipuri de cancer Vaccinul experimental a prevenit cu succes melanomul, cancerul pancreatic și cancerul mamar triplu negativ la șoareci, menținând până la 88% dintre animale fără tumori, în funcție de tipul de cancer. Prin activarea simultană a mai multor căi ale sistemului imunitar, formularea a generat răspunsuri puternice ale celulelor T, care au eliminat tumorile și au împiedicat răspândirea celulelor canceroase în plămâni. Formulările tradiționale de vaccin nu au reușit performanțe similare, toate animalele din grupurile de control dezvoltând tumori în câteva săptămâni. „Memoria” imunitară oferă protecție pe termen lung împotriva metastazelor Cercetătoarea principală, Prabhani Atukorale, afirmă că forța vaccinului constă în capacitatea lui de a genera memorie imună sistemică, permițând organismului să recunoască și să distrugă celulele canceroase mult timp după vaccinare. Folosind ulterior un amestec de celule tumorale inactivate, care pune la dispoziție o varietate mai largă de antigene, vaccinul a reușit să protejeze împotriva mai multor tipuri de cancer fără a necesita secvențieri genetice personalizate. Rata de respingere tumorală a fost de 88% în cancerul pancreatic, 75% în cancerul mamar și 69% în melanom. Către o tehnologie flexibilă pentru prevenirea viitoarelor cancere Echipa a creat un adjuvant complex pe bază de nanoparticule lipidice, capabil să livreze simultan mai mulți activatori ai sistemului imunitar într-o structură stabilă, depășind una dintre limitările majore ale vaccinurilor oncologice. Cercetătorii cred că această tehnologie poate fi adaptată atât pentru prevenție, cât și pentru tratament, în special pentru persoanele cu risc crescut. Inovația a stat deja la baza lansării startup-ului NanoVax Therapeutics, care își propune să transforme această descoperire în soluții clinice.
Semne timpurii ale declinului cognitiv: modul în care șofăm poate indica riscuri viitoare
Concluziile sugerează că monitorizarea obiceiurilor la volan ar putea deveni un instrument important în identificarea timpurie a riscurilor asociate bolii Alzheimer sau accidentelor rutiere, scrie Science Alert. Cum se schimbă comportamentul la volan Echipa de cercetare a analizat datele de mobilitate rutieră pentru 56 de persoane diagnosticate cu tulburare cognitivă ușoară (MCI), comparându-le cu 242 de participanți fără probleme cognitive, având vârsta medie de 75 de ani. Într-un interval de monitorizare de până la 40 de luni, dispozitivele GPS instalate în vehicule au înregistrat automat rutele și frecvența deplasărilor. Studiul arată că persoanele cu MCI: conduc mai rar, aleg mai puține destinații, preferă rute familiare și simple, depășesc viteza mai rar. Chiar și după ajustarea datelor în funcție de vârstă, nivel de educație și risc genetic pentru Alzheimer, diferențele s-au menținut constant. Doar analiza datelor GPS a identificat corect persoanele cu MCI în 82% dintre cazuri, iar combinarea lor cu evaluările cognitive standard a ridicat acuratețea la 87%. Un instrument de monitorizare non-invaziv Potrivit neurologului Ganesh Babulal, unul dintre autorii studiului, monitorizarea comportamentului rutier este „o metodă discretă, cu impact redus, care poate reflecta capacitatea cognitivă reală a unei persoane”. Cercetătorii subliniază că șofatul implică coordonare, atenție și memorie – funcții afectate în stadiile incipiente ale declinului cognitiv. Următorul pas va fi extinderea cercetării la grupuri mai numeroase și mai diverse, incluzând factori suplimentari precum tipul de vehicul, zona geografică și alte afecțiuni medicale. În paralel, echipa accentuează nevoia de a respecta autonomia, confidențialitatea și drepturile persoanelor monitorizate, chiar dacă studiul ar putea preveni viitoare accidente prin intervenții precoce.
Poate fi autismul tratat altfel? Un nou studiu arată că un mix de suplimente în doze reduse corectează disfuncții neuronale asociate tulburării
Cercetătorii au identificat o combinație în doză redusă de zinc, serină și aminoacizi cu lanț ramificat (BCAA) care îmbunătățește semnificativ comportamentul social și comunicarea neuronală în trei studii preclinice realizate pe șoareci cu trăsături asemănătoare autismului, scrie NeuroScienceNews. Îmbunătățiri comportamentale și neuronale semnificative Cercetătorii de la Academia Sinica din Taiwan au descoperit că amestecul a restabilit expresia proteinelor sinaptice și a redus hiperactivitatea anormală din amigdala cerebrală, oferind o strategie unificată pentru corectarea circuitelor neuronale perturbate asociate cu tulburarea de spectru autist (TSA). Tratamentul s-a dovedit eficient doar atunci când nutrienții au fost administrați în combinație, evidențiind că amestecul, nu fiecare nutrient în parte, generează efectul terapeutic. Publicate în PLOS Biology, rezultatele evidențiază o abordare practică, cu risc scăzut, care ar putea susține strategii pe termen lung pentru copiii cu TSA. Nutrienții combinați depășesc suplimentele individuale Oamenii de știință au constatat că, în toate cele trei experimente pe șoareci, comportamentele sociale s-au îmbunătățit după șapte zile de administrare, în timp ce aceleași doze administrate separat nu au avut efecte măsurabile. Imagistica pe calciu a arătat o modulare în timp real a activității neuronale, iar analizele de proteine au arătat că sinapsele semănau mult mai mult cu cele ale șoarecilor cu comportament obișnuit. Efectele observate și în alte două seturi de teste susțin ideea unei direcții terapeutice aplicabile pe scară largă, independentă de gene. Utilitatea unei abordări care acționează pe mai multe direcții Autorii principali Yi-Ping Hsueh, Tzyy-Nan Huang și Ming-Hui Lin subliniază dificultățile terapiilor axate pe gene, având în vedere sutele de gene implicate în TSA. Ei susțin că o combinație de nutrienți capabilă să îmbunătățească funcția sinaptică în contexte biologice diverse oferă o opțiune mai sigură și mai scalabilă pentru intervențiile viitoare. Studiul a fost finanțat de Academia Sinica și Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie din Taiwan.
Oamenii de știință susțin că un obicei considerat nepoliticos ar putea scădea riscul de Alzheimer cu 37%
Oamenii de știință de la Universitatea Johns Hopkins, SUA, au identificat o legătură surprinzătoare între hidrogenul sulfurat (gazul responsabil pentru mirosul flatulenței) și un risc redus de a dezvolta boala Alzheimer, scrie UniladTech. Concluziile lor arată că expunerea controlată la acest compus poate proteja celulele cerebrale îmbătrânite, oferind o posibilă direcție pentru viitoare tratamente. Hidrogenul sulfurat prezintă proprietăți neuroprotectoare neașteptate Echipa de cercetare s-a concentrat pe hidrogenul sulfurat, un gaz produs natural în cantități mici de organismul uman, care pare să acționeze ca o „moleculă mesager” pentru celulele cerebrale. În experimentele de laborator pe șoareci modificați genetic, oamenii de știință au observat că restabilirea nivelurilor sănătoase ale proceselor sulfuroase celulare, care scad în mod natural odată cu vârsta, a îmbunătățit semnificativ performanțele cognitive. Testele pe șoareci sugerează o îmbunătățire a funcției cognitive Folosind un compus purtător de hidrogen sulfurat numit NaGYY, cercetătorii au inversat mai multe simptome asociate Alzheimerului la șoareci, pe o perioadă de 12 săptămâni. Testele comportamentale au arătat îmbunătățiri de până la 50% în memorie, orientare spațială și activitate motorie comparativ cu șoarecii netratați, indicând un potențial terapeutic puternic. Enzime-cheie asociate progresiei bolii devin noi ținte terapeutice Studiul a evidențiat și rolul enzimei GSK3β și interacțiunea ei dăunătoare cu proteina Tau, care formează aglomerări toxice în interiorul celulelor nervoase. Hidrogenul sulfurat pare să întrerupă acest proces distructiv, oferind cercetătorilor o direcție promițătoare pentru dezvoltarea unor terapii viitoare împotriva bolii Alzheimer.
Studiu: Un tratament experimental pentru cancer dezvăluie efecte anti-îmbătrânire care îi surprind pe cercetători
Cercetătorii de la Facultatea de Științe Biologice și Comportamentale a Universității Queen Mary din Londra au descoperit efecte anti-îmbătrânire surprinzătoare ale unui medicament oncologic de generație nouă, arătând că inhibitorul TOR rapalink-1 poate extinde semnificativ durata de viață a drojdiei de fisiune, conform SciTechDaily. Studiul, publicat în Communications Biology, sugerează că tratamentele concepute pentru cancer pot influența și procesul de îmbătrânire prin căi metabolice încă neexplorate. Inhibitor avansat TOR care prelungește viața celulelor Rapalink-1, creat inițial ca tratament promițător împotriva cancerului, s-a dovedit că încetinește îmbătrânirea drojdiei acționând asupra TORC1, partea din calea TOR care controlează creșterea celulară. Cercetătorii au constatat că medicamentul reduce funcțiile de creștere celulară, stimulând în același timp longevitatea și evidențiind compromisurile mecanice tipice biologiei îmbătrânirii. Una dintre descoperirile majore ale studiului este rolul neașteptat al agmatinelor (enzime care transformă metabolitul agmatină în poliamine). Aceste enzime fac parte dintr-un nou „circuit metabolic de feedback” care reglează activitatea TOR. Când activitatea agmatinelor a fost perturbată, celulele s-au multiplicat mai rapid, dar au prezentat semne de îmbătrânire timpurie, subliniind echilibrul fragil dintre creșterea accelerată și sănătatea celulară pe termen lung. Metaboliți și suplimente cu efecte similare asupra longevității Echipa a demonstrat, de asemenea, că administrarea de metaboliți precum agmatina sau putrescina prelungește durata de viață a drojdiei în anumite condiții metabolice. Aceasta sugerează că atât medicamentele, cât și compușii naturali pot influența îmbătrânirea prin aceeași cale biochimică. Autorii avertizează totuși că suplimentele de agmatină, deja disponibile pe piață, trebuie utilizate cu prudență, deoarece efectele benefice apar doar dacă anumite căi metabolice sunt intacte, iar agmatina poate contribui uneori la patologii. Implicații pentru îmbătrânirea umană, nutriție și cercetarea cancerului Pentru că mecanismul TOR funcționează similar de la drojdie până la oameni, aceste descoperiri ar putea influența viitoarele strategii privind îmbătrânirea sănătoasă, tratamentele oncologice și bolile metabolice. Studiul întărește legătura științifică dintre dietă, microbiom și longevitate, arătând cum circuitele metabolice pot controla îmbătrânirea la nivel celular.
Un nou studiu arată că ar exista un moment critic al îmbătrânirii. La ce vârstă ar apărea
Potrivit analizei, în jurul vârstei de 73–76 de ani apare un punct de inflexiune al îmbătrânirii – moment critic în care organismul își pierde capacitatea de a se recupera eficient după boli sau accidente. Acest prag marchează tranziția de la o perioadă de robustețe și reziliență relativ stabilă la instalarea rapidă a fragilității, ceea ce înseamnă acumularea accelerată de probleme de sănătate și risc crescut de mortalitate. Cum au identificat cercetătorii punctul de inflexiune al îmbătrânirii Cercetătorii au folosit Frailty Index, un instrument medical bazat pe peste 30 de indicatori, incluzând boli cronice, dificultăți motorii și afecțiuni cardiovasculare. Datele provin din Health and Retirement Study (SUA) și English Longitudinal Study of Ageing (Marea Britanie). Analiza a inclus 12.920 de participanți monitorizați în peste 65.000 de vizite medicale. Studiul a arătat că ritmul de deteriorare și timpul de recuperare cresc treptat cu vârsta, dar după aproximativ 75 de ani rata de deteriorare depășește definitiv rata de recuperare, marcând intrarea într-un declin accelerat al sănătății. Ce înseamnă punctul de inflexiune al îmbătrânirii pentru sănătate După depășirea acestui punct de inflexiune al îmbătrânirii, organismul nu mai poate compensa efectele stresorilor externi, ducând la acumularea rapidă a deficitelor de sănătate. Totuși, vestea bună este că datele permit prevenția. Cercetătorii subliniază că intervențiile timpurii și reducerea stresorilor înainte de pragul de 75 de ani pot încetini semnificativ evoluția fragilității, oferind o șansă mai mare la o viață sănătoasă și activă. Importanța punctului de inflexiune al îmbătrânirii Studiul demonstrează că matematica poate anticipa traiectoria sănătății pe termen lung, oferind perspective valoroase asupra modului în care îmbătrânim. Înțelegerea acestui punct de inflexiune al îmbătrânirii poate contribui la strategii eficiente de prevenție și la îmbunătățirea calității vieții în ultimele decenii de viață.
De câte ori mergi la toaletă? Răspunsul ar putea prezice starea ta de sănătate
Cercetarea, realizată pe 1425 de persoane considerate „în general sănătoase”, sugerează că mersul la toaletă o dată sau de două ori pe zi reprezintă „zona ideală” pentru o funcționare optimă a organismului, scrie Science Alert. Ce au descoperit cercetătorii Participanții au fost împărțiți în patru categorii – constipație, interval normal scăzut, interval normal ridicat și diaree – pe baza raportării voluntare a numărului de scaune pe săptămână. După analizarea probelor de sânge, a profilului genetic și a microbiotei intestinale, cercetătorii au identificat corelații clare între frecvența scaunelor și posibile probleme de sănătate. Persoanele cu diaree prezentau mai des bacterii specifice tractului gastrointestinal superior, iar analizele de sânge indicau markeri ai afectării hepatice. În schimb, cei cu constipație prezentau niveluri crescute de bacterii implicate în fermentarea proteinelor, proces care generează toxine ce pot ajunge în sânge. O substanță numită indoxil-sulfat – un metabolit asociat riscului de afectare renală – a fost identificată în cantități crescute la cei cu scaune rare, confirmând riscurile pe termen lung. Cum poate fi îmbunătățită Autorii studiului subliniază că obiceiurile intestinale pot fi modificate prin alimentație, hidratare și activitate fizică. Participanții din „zona ideală” consumau mai multe fibre, mai multă apă și făceau sport în mod regulat. Un alt studiu din 2025, realizat în Germania, arată că microbiomul intestinal se poate modifica în doar opt săptămâni în urma introducerii exercițiilor de rezistență. De asemenea, cercetările sugerează că persoanele cu mai mulți microbi producători de metan sunt mai eficiente în transformarea fibrelor în acizi grași benefici. Aceste descoperiri confirmă că atât alimentația, cât și tipul de bacterii din intestin influențează direct digestia, metabolismul și, în final, sănătatea generală. Observarea rutinei digestive poate reprezenta un semnal timpuriu al unor dezechilibre în organism și poate ajuta la prevenirea unor probleme cronice.