Controversă medicală. Ce au spus medicii despre un copil căruia îi curge sânge din ochi, urechi și nas
Controversa medicală a fost provocată de un copil de 11 ani din India, potrivit Live Science. Părinții băiatului l-au dus la spital după ce pacientul a avut mai multe episoade de sângerare din ochi, nas și urechi. Episoadele, care avuseseră loc timp de aproximativ o lună, păreau să înceapă fără un motiv evident, nu provocau durere și, de obicei, se opreau de la sine în câteva minute. Inițial medicii nu au putut oferi nicio explicație mai ales că examinările nu au relevat leziuni sau anomalii structurale. De asemenea, copilul nu avea probleme cu coagularea sângelui și nici alte indicii ale unei posibile boli. Controversa, rezolvată de un psihiatru Deoarece părinții au spus că sângerările au apărut în perioade de stres, s-a apelat șa ajutorul unui psihiatru. Acesta a făcut o evaluare a copilului și a stabilit că există o legătură între perioadele de stres provocate de activitățile școlare și sângerări. În cele din urmă medicii au ajuns la concluzia că simptomele erau compatibile cu hematohidroza asociată stresului. Este vorba despre o afecțiune extrem de rară în care oamenii elimină sânge precum transpirația sau prin diferite orificii. În cărțile de medicină nu există decât 50 de cazuri documentate de hematohidroza. Cum s-a terminat povestea Copilului din India i s-a prescris un tratament, iar sângerările au devenit din ce în ce mai rare. Specialiștii încearcă acum să afle ce provoacă astfel de sângerări. O variantă analizată este că stresul, frica sau trauma psihologică declanșează rupturi în vasele de sânge minuscule care înconjoară glandele sudoripare.
Studiu. Adolescenții dorm tot mai puțin. Care sunt efectele asupra sănătății
Adolescenții din Statele Unite dorm mai puțin ca niciodată, potrivit unui nou studiu realizat de Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Cercetarea, publicată în revista Pediatrics, arată o scădere constantă a timpului de somn în toate grupele de vârstă analizate, scrie The Guardian. Cele mai recente date arată niveluri record de lipsă de somn, iar doar 22% dintre adolescenții mai mari spun că dorm cel puțin șapte ore pe noapte. „Unele bariere în calea somnului cu care se confruntă adolescenții au existat de-a lungul generațiilor, cum ar fi creșterea temelor și a cerințelor extracurriculare care vin odată cu liceul, presiunile sociale de a sta treaz până târziu cu colegii și locurile de muncă”, a declarat Rachel Widome, autoarea principală a studiului și profesoară la Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Aceasta a explicat că în ultimii ani au apărut și alte probleme, precum utilizarea excesivă a ecranelor și rețelelor sociale, dar și stresul generat de pandemie, tulburările sociale sau „poliția militarizată”. Studiul arată și diferențe tot mai mari între grupuri sociale. Adolescenții de culoare și latino, dar și cei care provin din familii cu un nivel mai scăzut de educație, au șanse mai mici să doarmă suficient comparativ cu alți tineri. Cel mai afectat grup este cel al adolescenților mai mari. Pe măsură ce înaintează în vârstă, durata somnului scade constant, iar sentimentul că sunt odihniți se reduce. Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat datele din Monitoring the Future, un sondaj național desfășurat între 1991 și 2023, la care au participat peste 400.000 de elevi americani din clasele a VIII-a, a X-a și a XII-a. Participanții au fost întrebați cât de des dorm cel puțin șapte ore pe noapte și cât de des simt că se odihnesc suficient. Potrivit cercetătorilor, lipsa somnului afectează funcționarea zilnică și este asociată cu probleme de sănătate mintală și boli cronice mai târziu în viață. Deși timpul petrecut în fața ecranelor pare o cauză evidentă, cercetătorii spun că problema poate avea legătură și cu izolarea socială și epuizarea. Un studiu realizat de elevi de liceu din California a arătat că aproximativ două treimi dintre adolescenți se confruntă cu anxietate și epuizare. Aceeași cercetare a arătat că aproape un sfert dintre elevi consideră că au suficient timp pentru nevoi de bază precum somnul, mâncatul și igiena doar de două ori pe săptămână sau chiar mai rar. Jolie Delja, director executiv al Aim Youth Mental Health, a spus că elevii „au legat acest lucru direct de presiunea academică neobosită”. „Au cerut timp pentru a încetini ritmul și șansa de a învăța și practica abilități de adaptare, cum ar fi respirația și atenția conștientă, în momentele de calm, nu doar în cele de criză”, a declarat Delja. Ea a mai spus că școlile și comunitățile nu trebuie să inventeze soluții noi, ci să ofere elevilor mai mult timp și spațiu pentru activitățile și instrumentele care îi ajută deja să gestioneze stresul. Este demonstrat că nu există o soluție unică la nivel național, însă una dintre măsurile recomandate este începerea cursurilor de liceu după ora 08:30. „Începuturile mai devreme sunt în conflict direct cu ritmurile prestabilite ale biologiei circadiene a adolescenților”, a spus Widome. „O națiune de adolescenți privați de somn nu este inevitabilă. Ar trebui să îmbrățișăm o cultură a somnului, în care somnul este cu adevărat apreciat și în care ne angajăm să adoptăm politici și alte intervenții care promovează un somn sănătos pentru toată lumea.”, a adăugat ea.
Dieta populară pentru slăbit care ar putea proteja creierul de Alzheimer și Parkinson
O dietă populară pentru slăbit, dieta ketogenică (keto), ar putea avea un beneficiu suplimentar important: protecția împotriva unor boli cerebrale precum Alzheimer, Parkinson sau boala Huntington, arată un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia și citat de Science Alert. Echipa de cercetători a analizat zeci de studii anterioare care au investigat legătura dintre dieta keto și bolile neurodegenerative, dar și efectele generale ale unui regim alimentar bogat în grăsimi și proteine și sărac în carbohidrați asupra metabolismului. Potrivit concluziilor, problemele legate de procesarea glucozei – principalul „combustibil” al organismului – joacă un rol important în apariția mai multor afecțiuni ale creierului. Astfel, cercetătorii sugerează că dieta ketogenică ar putea influența pozitiv aceste mecanisme metabolice. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, au scris autorii lucrării, potrivit sciencealert. Aceștia subliniază însă că, deși rezultatele din studiile preclinice sunt promițătoare, există încă multe necunoscute legate de aplicarea pe termen lung în practică medicală. „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al dietei ketogenice în contexte clinice”, susțin autorii studiului. Ce este dieta keto și ce riscuri pot exista Dieta keto presupune reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi și proteine, ceea ce determină organismul să intre într-o stare metabolică numită cetoză. În această stare, corpul arde grăsimile pentru energie, producând cetone care devin sursă alternativă de combustibil pentru creier. Această schimbare metabolică poate duce și la pierdere în greutate, motiv pentru care dieta este folosită frecvent în acest scop, dar și ca tratament medical în anumite cazuri, cum este epilepsia. Cercetătorii mai arată că există mai multe mecanisme posibile prin care dieta keto ar putea avea efecte neuroprotectoare. Unul dintre acestea este faptul că neuronii pot utiliza cetonele ca sursă alternativă de energie atunci când metabolismul glucozei este afectat, fenomen observat în unele studii asupra bolii Alzheimer. Acest proces ar putea contribui la stabilizarea funcției neuronale. Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma eficiența și siguranța dietei keto în prevenirea sau tratarea bolilor neurodegenerative. Totodată, dieta keto este una dintre cele mai greu de respectat, astfel că aderarea pacienților la acest regim ar putea fi o problemă. În plus, este asociată cu o serie de efecte secundare neplăcute: la unele persoane a fost legată de constipație, insomnie și colesterol crescut. Studii anterioare au sugerat că dieta keto ar putea avea efecte negative pe termen lung și ar putea crește riscul de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Prin urmare, aceste dezavantaje trebuie cântărite atent în raport cu potențialele beneficii ale dietei.
Când începe omul să devină conștient? Neurologii caută cele mai pertinente răspunsuri încă de la bebeluși
Neurocercetătorul dr. Joel Frohlich descrie începutul conștiinței ca pe o „frontieră” științifică. „Nu au existat prea multe cercetări despre momentul în care începe conștiința – surprinzător de puține”, declară el pentru BBC Science Focus. „Multă vreme, conștiința a fost domeniul de competență al filosofilor. În neuroștiințe, cercetarea era aproape un tabu până acum 10 sau 20 de ani”. Dar acum, neurocercetătorii au dezvoltat câteva modalități ciudate și minunate de a încerca să înțeleagă cum este să fii un nou-născut sau un bebeluș nenăscut și de a răspunde la întrebarea: când începe conștiința? Dovezi că bebelușii sunt conștienți Conform unei lucrări realizate de Frohlich și de filosoful profesor Tim Bayne, răspunsul la această mare întrebare se găsește cel puțin la cinci luni. Probabil. La această vârstă, bebelușii prezintă suficiente dovezi – nu doar că sunt treji, ci și că experimentează cu adevărat lumea. Concluzia lor provine din ceea ce ei numesc o abordare „bazată pe clustere”: în loc să caute un singur marker al conștiinței, ei identifică un set întreg de indicii – modele de activitate cerebrală, răspunsuri la stimuli, semne de conștientizare. „Nu ar trebui să avem încredere deplină în niciun marker în sine”, spune Frohlich. „Dar dacă vedem o convergență de mini-markeri, acesta este un indicator destul de bun că ar putea apărea conștiința”. Deci, înseamnă asta că bebelușii sub cinci luni nu sunt conștienți? Ei bine, aici devine cu adevărat interesant: deși bebelușii mai mici nu prezintă toate semnele de conștiință, ei prezintă anumiți markeri. Și, în mod intrigant, indicii similare ar putea fi prezente și la fetuși. Care sunt cele mai importante indicii ale conștiinței? Unul dintre cei mai importanți markeri ai unui creier conștient, potrivit neurocercetătorilor precum Frohlich, este rețeaua modului implicit. Aceasta este o rețea de regiuni ale creierului care este activă atunci când ești în repaus – când visezi cu ochii deschiși, îți amintești sau te gândești la viitor. Neurocercetătorii au descoperit, prin utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (RMN), un tip de scanare a creierului, că nou-născuții au o formă simplistă de rețea mod implicit. Apoi, există efectul local-global. Este destul de simplu: conform lui Frohlich, capacitatea de a observa când un model se schimbă este un semn al memoriei de lucru și, eventual, al conștiinței. De exemplu, aceste secvențe: Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-bip Bip-bip-bip-bip Ați observat o schimbare în ultima secvență? Felicitări! Acesta ar putea fi un semn că sunteți conștient. „Aș putea să vă antrenez creierul, după multe repetări ale acestui model de secvență, să se aștepte ca tonul final din cadrul acestei secvențe de patru tonuri să fie deviant”, explică Frohlich. „Apoi, dacă dau o nouă secvență care rupe acel model – ar putea fi doar patru tonuri identice – chiar dacă nu există nicio deviantă locală în cadrul acelei secvențe, există o deviantă globală; ceva care a rupt modelul”. Deși Frohlich a văzut dovezi ale acestui efect local-global la nou-născuți, alte cercetări au mers mai departe. Cercetătorii de la Universitatea din Tübingen, Germania, au găsit dovezi ale acestuia la fetușii aflați la termen. Au plasat aparate peste burta femeilor însărcinate pentru a măsura câmpurile magnetice emise de semnalele cerebrale fetale – o tehnică numită magnetoencefalografie. Lumini proiectate în uter Un alt marker potențial al conștiinței este comportamentul și atenția. Oamenii de știință pot observa că bebelușii mici – cel puțin de la patru luni, potrivit lui Frohlich și Bayne – pot alege unde își îndreaptă atenția. Și, din nou, există dovezi că și fetușii pot face acest lucru. Într-o lucrare din 2017, profesorul Vincent Reid și alți cinci neurocercetători de la Universitatea din Lancaster au proiectat trei lumini – aranjate ca doi ochi și o gură – în uterul femeilor însărcinate și au folosit ultrasunete pentru a măsura reacțiile fetușilor la acestea. Neurocercetătorii au mutat aceste lumini peste burtica sarcinii și au observat că fetușii își mișcă capul pentru a se uita la ei. „Nimeni nu este de acord cu adevărat dacă fătul vede ceva care arată ca o față sau mai degrabă ca o pată de lumină”, spune Frohlich. Însă, spune el, o echipă de neurocercetători din Torino, Italia, a replicat independent acest experiment, urmărind mișcările ochilor fetali mai degrabă decât rotirea capului, și a descoperit că și lentilele ochilor fetali au urmărit luminile asemănătoare feței. Cât de devreme ar putea începe conștiința? Toate acestea înseamnă că diversele teste pe care neurologii le pot face sugerează că bebelușii – și poate chiar fetușii – au un anumit nivel de conștiință. Dar dacă conștiința începe înainte de naștere, acest lucru ar putea ridica întrebări cu privire la etica avortului. Cu toate acestea, Frohlich spune că nu este nevoie să ne facem griji. „Ceea ce este cu adevărat important de înțeles aici este că vorbim doar despre ultimul trimestru de sarcină, care este de obicei după limitele legale privind avortul în majoritatea jurisdicțiilor”, spune el. „Majoritatea avorturilor care au loc sunt mult mai devreme decât atât, de obicei în primul trimestru de sarcină”. Orice avort mai devreme decât al treilea trimestru ar preceda dezvoltarea părții creierului care procesează semnalele senzoriale: talamusul, supranumit poarta către conștiință. „Talamusul nici măcar nu stabilește conexiuni – sinapse – cu cortexul cerebral până la începutul celui de-al treilea trimestru sau între 24 și 26 de săptămâni de gestație”, spune Frohlich. „Până atunci, nu există o conștiință cu adevărat plauzibilă – cel puțin așa cum o știm noi; plină de senzații din lumea exterioară”. Totuși, munca unor neurocercetători precum Frohlich ar putea avea implicații profunde asupra modului în care decidem ce alte entități sunt considerate conștiente. Pe măsură ce inteligența artificială apare și devine din ce în ce mai sofisticată, Frohlich spune că ar putea fi util ca oamenii de știință să dezvolte o „teorie a conștiinței”. „Dacă putem spune, la oameni, «Conștiința începe la această vârstă», atunci am putea extrapola la alte sisteme, pe baza oricăror criterii pe care le folosim pentru a ajunge la această concluzie pentru noi înșine”, spune el.
Studiu. Dieta keto ar putea proteja creierul împotriva unor boli neurodegenerative
O dietă folosită în mod obișnuit pentru slăbit ar putea avea și un efect neașteptat asupra sănătății creierului, potrivit unei noi analize științifice, scrie Science Alert. Cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia, au analizat mai multe studii anterioare privind dieta ketogenică și posibila ei legătură cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington. Dieta keto presupune reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi și proteine, iar în acest proces organismul își schimbă modul în care produce energie. Echipa de cercetare a analizat și modul în care această dietă influențează metabolismul glucozei, adică felul în care corpul folosește și stochează zahărul, care este un proces important în funcționarea creierului. Problemele legate de utilizarea glucozei sunt asociate cu mai multe boli ale creierului, iar cercetătorii spun că dieta keto ar putea avea un potențial real în reducerea riscurilor sau încetinirea acestor afecțiuni. Totuși, ei spun că există și limitări importante în ceea ce privește aplicarea ei ca tratament. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată. Aceștia adaugă că: „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al [dietei ketogenice] în contexte clinice.” Cum funcționează dieta keto Dieta keto funcționează prin determinarea organismului să folosească grăsimile ca sursă principală de energie, în locul glucozei provenite din carbohidrați. Acest proces poartă numele de cetoză, o stare metabolică în care corpul produce cetone pentru energie. Mecanismul poate duce la pierdere în greutate și este deja folosit în unele cazuri medicale, de exemplu în tratamentul epilepsiei. Cercetătorii spun că există mai multe mecanisme prin care dieta keto ar putea influența și bolile neurodegenerative, nu doar metabolismul. De exemplu, atunci când creierul are un deficit de energie, cetonele pot funcționa ca sursă alternativă, ceea ce ar putea ajuta la stabilizarea neuronilor, inclusiv în cazuri de Alzheimer. De asemenea, studiile pe animale au arătat că cetonele pot reduce inflamația în boli precum Parkinson sau scleroza multiplă, pot stimula procesul de „curățare celulară” numit autofagie și pot susține bacteriile intestinale asociate cu o funcționare mai bună a creierului. „Dieta ketogenică poate servi ca o intervenție metabolică complementară care susține tratamentele specifice bolii prin creșterea rezistenței metabolice și contribuția la gestionarea simptomelor”, scriu cercetătorii.
Tratament personalizat pentru cancerul de sân. Studiul care ar putea elimina chimioterapia pentru milioane de femei
Cercetarea sugerează că multe femei ar putea evita chimioterapia fără ca acest lucru să le afecteze șansele de supraviețuire sau riscul de recidivă. Rezultatele au fost prezentate în cadrul reuniunii anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), desfășurată la Chicago, una dintre cele mai importante conferințe medicale dedicate cancerului, scrie The Guardian. Ce au descoperit cercetătorii Studiul Optima a analizat datele a 4.429 de paciente cu vârsta de peste 40 de ani, diagnosticate cu cancer de sân hormon-pozitiv, cea mai frecventă formă a bolii la nivel mondial. Participantele au provenit din Marea Britanie, Australia, Norvegia, Suedia, Noua Zeelandă și Thailanda. Cercetătorii au utilizat testul genomic Prosigna, care analizează activitatea a 50 de gene din țesutul tumoral pentru a evalua riscul de reapariție a cancerului în următorii zece ani. Pe baza rezultatelor, medicii au putut decide dacă pacientele aveau nevoie de chimioterapie sau puteau urma doar terapie hormonală. Rezultate care pot schimba practica medicală Datele studiului arată că pacientele cu risc scăzut de recidivă au avut rezultate similare indiferent dacă au urmat sau nu chimioterapie. La cinci ani după tratament, 95% dintre femeile care au primit chimioterapie și terapie hormonală erau în viață și fără semne de recidivă. În cazul celor care au primit exclusiv terapie hormonală, procentul a fost de 94%. Potrivit profesorului Rob Stein, coordonatorul studiului și specialist în oncologie mamară la UCL, cercetarea demonstrează că multe paciente pot evita în siguranță chimioterapia și efectele sale adverse, fără a compromite eficiența tratamentului. Beneficii pentru paciente și sistemele medicale Chimioterapia este asociată frecvent cu efecte secundare precum căderea părului, greață, oboseală, insomnie și erupții cutanate. În unele cazuri, aceasta poate provoca infertilitate, menopauză precoce sau probleme cognitive pe termen lung. Specialiștii consideră că utilizarea testelor genomice pentru alegerea tratamentului reprezintă un pas important către medicina personalizată. În același timp, reducerea administrării inutile a chimioterapiei ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a resurselor din sistemele de sănătate. Cercetarea a fost finanțată de Institutul Național pentru Cercetare în Sănătate și Asistență Medicală din Marea Britanie, compania Veracyte și mai multe organizații caritabile. Experții susțin că rezultatele ar putea schimba modul în care este tratat cancerul de sân hormon-pozitiv în următorii ani.
Europa riscă să devină un focar pentru virusul chikungunya, pe fondul extinderii habitatelor țânțarilor
Europa și America de Nord ar putea deveni noi zone de risc pentru virusul chikungunya, pe măsură ce schimbările climatice și temperaturile tot mai ridicate favorizează extinderea habitatelor țânțarilor, arată un nou studiu publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology. Cercetarea, realizată de oameni de știință din China, arată că 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru această boală virală transmisă de țânțari. Asta reprezintă peste 21% din suprafața terestră a lumii. „Dar arătăm că, conform modelelor de schimbări climatice, virusul se va extinde în continuare spre nord în regiunile temperate, în special nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală și Asia de Est”, a declarat Dr. Ye Xu, coautor al studiului. Cum modifică clima comportamentul țânțarilor? Cercetătorii explică faptul că virusul chikungunya era transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, prezent în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane. În ultimii ani, însă, schimbările climatice și mobilitatea populației au favorizat răspândirea altor specii de țânțari purtători ai virusului. În timpul epidemiei din Oceanul Indian din 2005-2006, specialiștii au identificat o mutație care a făcut virusul mai adaptabil la țânțarul tigru asiatic. „Deoarece acest țânțar poate tolera condiții mai reci mai bine decât țânțarul febrei galbene, încălzirea i-ar putea permite să se stabilească în locuri care înainte erau prea reci”, a spus Dr. Yang Wu, coautor al studiului. Potrivit cercetării, temperaturile cuprinse între 18 și 28 de grade Celsius accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor de patru până la cinci ori. Cât de departe se pot răspândi țânțarii? Studiul arată că transmiterea locală a chikungunya a fost raportată deja în 114 țări, iar peste trei sferturi din populația lumii este expusă riscului. Rata mortalității este estimată la aproximativ 1,3 la mie. Pentru a evalua evoluția viitoare a bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geo-localizate și au folosit 16 scenarii climatice elaborate de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU. Concluzia a fost că Europa centrală și de nord-est, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est ar putea deveni principalele puncte fierbinți pentru răspândirea virusului până în anul 2100. În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile raportate sunt asociate în principal călătoriilor din zone tropicale și subtropicale. În 2025, la nivel mondial au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. „Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp”, a avertizat Dr. Xu. Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea țânțarilor, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a virusului, creșterea măsurilor de control al țânțarilor și elaborarea unor planuri de intervenție înainte de apariția focarelor.
Descoperire neașteptată. Un medicament comun ajută la combaterea formelor agresive de cancer
Un medicament comun pentru astm ar putea ajuta la combaterea formelor de cancer greu de tratat, arată un studiu preliminar citat de Live Science. Oamenii de știință au descoperit că utilizarea unei proteine cunoscute pentru rolul său în astm îmbunătățește tratamentul împotriva cancerului în studiile preclinice. Practic, studiul a arătat că, astfel, celulele canceroase sunt distruse și că alte celule sănătoase se mobilizează în lupta împotriva cancerului. Cercetarea incipientă este cu atât mai importantă cu cât vizează un medicament aflat deja pe piață. Dacă rezultatele noului studiu vor fi confirmate în cercetări viitoare, un medicament care nu mai are nevoie de aprobări ar putea oferi o modalitate de a trata cancerul. Medicamentul analizat a fost aprobat pentru utilizare de Food and Drug Administration (FDA) în 1998 pentru tratarea astmului. Analiza a fost publicată în luna mai în revista Nature Cancer și a atras atenția specialiștilor din lumea întreagă. Cei mai mulți spun că este prea devreme pentru verdicte și anunță noi cercetări care vor dezvălui amănunte despre medicament și efectele acestuia.
Mister medical. Tumoarea de pe brațul unei femei a dispărut deși nu a fost făcut tratament
Tumoarea a dispărut rapid după ce medicii au realizat o biopsie, potrivit Live Science. Femeia din Wisconsin a ajuns la medic după ce a observat o masă în creștere rapidă la brațul drept. La examinare, medicii au descoperit o umflătură de circa 2 centimetri pe antebrațul pacientei. Umflătura era tare la atingere, iar la scanarea RMN s-a aflat că are o formă ovală. Medicii au luat probe pentru realizarea biopsiei și au anticipat că este vorba despre o formă de cancer care afectează oasele și țesuturi moi. Rezultatele analizelor au confirmat teoria medicilor. Totuși, femeia nu a apucat să înceapă tratamentul împotriva cancerului deoarece umflătura a început să se micșoreze rapid. În aproximativ două săptămâni aceasta a dispărut fără ca medicii să înțeleagă ce s-a întâmplat. În mod preventiv aceștia au efectuat o procedură pentru a îndepărta țesutul din jurul fostului nodul. Tumoarea a dispărut, pacientă a fost declarată vindecată În timpul intervenției, echipa medicală a descoperit doar cicatrici și inflamații, dar nu și țesut afectat de celule canceroase. Practic, cancerul a dispărut fără tratament, dar femeia a fost ținută sub observație. După un an ea fost declarată în mod oficial vindecată. Cazul este foarte rar deoarece femeia a experimentat ceea ce se numește o regresie spontană a malignității. În documentele medicale mai există 32 de cazuri asemănătoare. Medicii nu știu ce a vindecat-o pe femeie. O explicație ar putea fi că biopsia a provocat reacția de apărare a organismului. De asemenea, este posibil ca un alt stimul nedepistat de medici și de pacientă să fi determinat autovindecarea. Nu în cele din urmă, este luat un calcul un lanț de evenimente din interiorul corpului pacientei care a trecut neobservat în timpul analizelor medicale.
Bolile cu transmitere sexuală ating niveluri record în Europa. Gonoreea și sifilisul, printre cele mai comune
Infecțiile cu transmitere sexuală continuă să crească în Europa, iar cele mai recente date publicate joi arată că numărul cazurilor de gonoree și sifilis a atins niveluri record în 2024, anunță POLITICO. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, au fost raportate peste 106.000 de cazuri de gonoree în Europa anul trecut. Numărul este cu 4,3% mai mare față de 2023 și cu peste 300% mai ridicat comparativ cu 2014. Este cea mai mare rată înregistrată de când agenția europeană monitorizează infecțiile cu transmitere sexuală, din 2009. Creșteri importante au fost observate și în cazul sifilisului. Aproape 46.000 de cazuri au fost raportate în 2024, în creștere cu 8% față de anul precedent și de peste două ori mai multe comparativ cu 2015. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor grave pe care aceste infecții le pot provoca dacă nu sunt tratate la timp. „Netratate, aceste infecții pot provoca complicații severe, cum ar fi dureri cronice și infertilitate și, în cazul sifilisului, probleme cu inima sau sistemul nervos”, a declarat Bruno Ciancio, expert în boli transmisibile și prevenibile prin vaccinare la ECDC. Europa se confruntă de mai mulți ani cu o creștere constantă a bolilor cu transmitere sexuală. Specialiștii spun că fenomenul este influențat de îmbunătățirea testării și monitorizării și de schimbările din comportamentul sexual, mai ales în rândul tinerilor, unde folosirea prezervativului este tot mai redusă. Datele arată că mai mult de jumătate dintre cazurile de gonoree și sifilis au fost înregistrate în rândul bărbaților care întrețin relații sexuale cu alți bărbați. În același timp, autoritățile europene sunt îngrijorate de creșterea cazurilor de sifilis congenital, transmis de la mamă la copil în timpul sarcinii. Specialiștii avertizează că această infecție poate provoca probleme extrem de grave, inclusiv avort spontan, naștere prematură sau decesul nou-născutului. „Aceasta este probabil una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale datelor din 2024”, a declarat Otilia Mårdh, responsabil științific pentru HIV, infecții cu transmitere sexuală și hepatită virală la ECDC. Potrivit raportului, numărul cazurilor de sifilis congenital aproape s-a dublat într-un singur an, crescând de la 78 de cazuri în 2023 la 140 de cazuri în 2024. Este cea mai mare rată înregistrată în Europa de când ECDC a început monitorizarea acestor infecții. În ceea ce privește chlamydia, aceasta rămâne cea mai răspândită infecție cu transmitere sexuală din regiune, însă numărul cazurilor a înregistrat o ușoară scădere în ultimii ani. În 2024 au fost confirmate peste 213.000 de cazuri, comparativ cu aproape 231.000 în anul anterior. ECDC avertizează că sunt „urgent necesare” măsuri pentru limitarea răspândirii acestor infecții și spune că lipsa unor intervenții rapide poate duce la agravarea problemelor de sănătate publică.