Ecouri ale iubirii din Antichitate: Mesaj de dragoste vechi de 2.000 de ani, descoperit la Pompeii
Arheologii au identificat urmele unui mesaj de dragoste vechi de aproximativ 2.000 de ani, gravat pe un zid din Pompeii, potrivit SmithsonianMagazine. Tehnologia avansată de imagistică a scos la iveală 79 de inscripții anterior invizibile în cartierul Teatrului. Cercetătorii spun că descoperirea oferă noi perspective asupra vieții cotidiene din Pompeiul antic. Mesaje estompate, dezvăluite de tehnologia modernă Zidul a fost descoperit pentru prima dată în 1794 și conține aproximativ 300 de inscripții păstrate. De-a lungul secolelor, experții au documentat circa 200 de graffiti vizibile. Multe altele au rămas prea șterse pentru a fi observate cu ochiul liber. Folosind Reflectance Transformation Imaging (RTI), cercetătorii au identificat 79 de inscripții noi. Tehnica combină imagini realizate în condiții diferite de iluminare pentru a evidenția detalii de suprafață. Metoda a scos la lumină gravuri estompate, ascunse în tencuiala deteriorată. Printre acestea se află un scurt mesaj de dragoste: „Erato amat”, adică „Erato iubește”. Restul inscripției, care probabil indica persoana iubită, s-a pierdut în timp. O fereastră către viețile romanilor obișnuiți Specialiștii spun că graffiti-urile oferă informații rare despre comunicarea urbană. Coridorul lega două teatre și era un loc de trecere și socializare. Trecătorii lăsau mesaje, glume, desene și declarații de afecțiune. Alte inscripții includ mesaje ale unor persoane înrobite și ale spectatorilor de teatru. Un desen înfățișează doi gladiatori în luptă. Altul ar putea reprezenta o gladiatoare, o referință istorică rară. Cercetătorii afirmă că aceste inscripții reflectă nivelul de alfabetizare și abilitățile grafice ale oamenilor de rând. Proiectul, numit Corridor Rumors, este coordonat de istorici din Canada și Franța. Un instrument online va permite în curând publicului să exploreze inscripțiile în detaliu. Pompeii, un panou public al Antichității Erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr. a îngropat orașul sub cenușă vulcanică. Catastrofa a conservat mii de inscripții în întreaga așezare antică. Arheologii au documentat peste 11.000 de mesaje graffiti în tot orașul. Inscripțiile variază de la sloganuri politice la declarații romantice și insulte ironice. Experții spun că femeile apar mai rar în graffiti, dar exemple precum cel al Eratei s-au păstrat. Cercetătorii descriu zidul drept un panou public al vieții romane antice. Studiul a fost publicat în revista Scavi di Pompei.
Speranță în prevenirea demenței. Care sunt cele trei activități simple care pot reduce riscul de demență cu aproape 40%
Scrisul, cititul sau învățarea unei limbi străine poate reduce riscul de demență cu 40%. Asta arată rezultatele unui nou studiu publicat de Academia Americană de Neurologie. Cercetătorii americani au descoperit că declinul capacității de gândire și al memoriei poate fi prevenit prin cititul și scrisul regulat, dar și prin învățarea unei limbi străine. Studiul a inclus datele a 1.939 de persoane, care au fost monitorizate pe parcursul a 8 ani, care nu sufereau de demență la începutul studiului. Cercetătorii au analizat copilăria participanților, luând în considerare factori precum accesul la enciclopedii, globuri, atlase și cărți, dacă li se citea sau dacă învățau o limbă străină, scrie HuffPost. Ce arată rezultatele Datele analizate evidențiază că 551 de participanți au dezvoltat boala Alzheimer, iar 719 au dezvoltat tulburări cognitive ușoare (MCI) în timpul studiului. Cercetătorii au comparat primele 10% dintre persoanele cu cel mai înalt nivel de îmbogățire cognitivă, cu ultimele 10% dintre persoanele care aveau cel mai scăzut nivel. Dintre cei cu cel mai înalt nivel, 21% au dezvoltat Alzheimer. În rândul celor cu cel mai scăzut nivel, cifra a fost de 34%. După ajustarea factorilor precum vârsta, sexul și educația, cercetătorii au descoperit că scorurile mai mari privind obiceiul de a citi sau a scrie erau asociate cu un risc cu 38% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer și cu un risc cu 36% mai mic de a dezvolta MCI. Studiul nu a demonstrat că aceste activități reduc riscul de demență, ci doar a arătat o asociere. „Concluziile noastre sunt încurajatoare, sugerând că implicarea constantă în diverse activități stimulante din punct de vedere mental pe tot parcursul vieții poate face diferența în ceea ce privește cogniția”, a spus Andrea Zammit, de la Rush University Medical Center din Chicago, autoarea studiului, potrivit The Guardian. Totuși, rezultatele acestui studiu trebuie interpretate cu prudență. O limitare a cercetării a fost faptul că participanții au raportat detalii despre experiențele lor din tinerețe și din perioada de mijloc a vieții mai târziu în viață, astfel încât este posibil să nu-și fi amintit totul cu exactitate. Demența este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății la nivel mondial. Se estimează că numărul persoanelor care suferă de această afecțiune va depăși 150 de milioane la nivel global până în 2050.
Care sunt cele mai sănătoase nuci și beneficiile lor unice, potrivit nutriționiștilor
Nucile sunt recunoscute drept alimente bogate în nutrienți, asociate cu sănătatea inimii și longevitatea. Consumul regulat de nuci este legat de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de mortalitate prematură, potrivit EuroNews. Ele furnizează grăsimi nesaturate, proteine vegetale, fibre, antioxidanți și micronutrienți esențiali. În ciuda conținutului caloric ridicat, nucile pot susține controlul greutății dacă sunt consumate cu moderație. Totuși, fiecare tip de nucă oferă beneficii specifice și are porții recomandate diferite. Nuci pecan Nucile pecan sunt bogate în polifenoli, antioxidanți puternici care reduc stresul oxidativ. Cercetările sugerează că pot îmbunătăți profilul lipidic și markerii cardiovasculari. Ele sprijină sănătatea inimii prin reducerea oxidării lipidelor din sânge. O mână moderată zilnic poate contribui la echilibrarea colesterolului. Nucile sunt singurele cu o mențiune aprobată de FDA privind reducerea riscului de boli de inimă. Sunt bogate în acid alfa-linolenic, un omega 3 de origine vegetală. Studiile clinice arată că pot reduce colesterolul LDL („rău”). O porție zilnică de peste 30 de grame susține sănătatea inimii și a creierului. Cercetările le asociază și cu o memorie și performanță cognitivă mai bune. Migdale Migdalele se numără printre nucile cu cel mai ridicat conținut de fibre. Fibrele susțin digestia, controlul glicemiei și sănătatea microbiomului intestinal. Sunt bogate în vitamina E, un antioxidant esențial pentru protecția celulară. Studiile indică faptul că 42-50 de grame pe zi pot aduce beneficii metabolice optime. Fistic Fisticul furnizează antioxidanți, vitamina B și B9 pentru procesele celulare. Este bogat în valină, un aminoacid esențial pentru refacerea musculară. Raportul proteine-calorii îl transformă într-o gustare sățioasă. Nuci braziliene Nucile braziliene sunt una dintre cele mai bogate surse alimentare de seleniu. Seleniul susține imunitatea și sistemele antioxidante ale organismului. Din cauza conținutului ridicat de seleniu, se recomandă una sau două pe zi. Astfel, un consum echilibrat de nuci poate susține sănătatea inimii, metabolismul și longevitatea.
9 gustări de seară recomandate de nutriționiști pentru un somn odihnitor
Gustările de seară nu trebuie să îți afecteze obiectivele de sănătate. Specialiștii spun că alegerea potrivită poate îmbunătăți calitatea somnului. Opțiunile echilibrate pot stabiliza glicemia și susține relaxarea peste noapte, potrivit TastingTable. Cireșe amare Cireșele amare sunt bogate în melatonină naturală, hormonul care reglează somnul. Ele conțin și triptofan și antioxidanți cu efect antiinflamator. Experții recomandă ½ până la 1 cană de cireșe sau 120–240 ml de suc. Fistic, nuci și semințe de dovleac Aceste nuci și semințe conțin melatonină, magneziu și grăsimi sănătoase. Magneziul ajută la relaxarea mușchilor și calmarea sistemului nervos. Se recomandă porții mici pentru a evita excesul caloric înainte de culcare. Iaurt grecesc sau brânză cottage Aceste produse lactate conțin proteina cazeină, care se digeră lent. Calciul susține transformarea triptofanului în melatonină. Este indicată o porție moderată cu aproximativ o oră înainte de somn. Kiwi Kiwi conține antioxidanți și compuși care susțin producția de serotonină. Studiile leagă consumul de kiwi de îmbunătățirea instalării și duratei somnului. Un kiwi consumat cu 30–60 de minute înainte de culcare este suficient. Unt de migdale Untul de migdale furnizează magneziu, proteine și grăsimi sănătoase. Acești nutrienți ajută la stabilizarea glicemiei peste noapte. Specialiștii recomandă limitarea cantității la aproximativ o lingură. Edamame fiert Edamame este bogat în triptofan, magneziu și potasiu. Acești nutrienți susțin relaxarea musculară și producția hormonilor somnului. O cană consumată cu una-două ore înainte de culcare este potrivită. Banane Bananele furnizează potasiu, magneziu și vitamina B6. Acești nutrienți sprijină relaxarea musculară și producția de serotonină. Se recomandă o banană medie cu cel puțin o oră înainte de somn. Lapte auriu Lapte auriu combină laptele cald cu turmeric și nucșoară. Nucșoara conține compuși care favorizează calmul și relaxarea. O porție mică, de 180–240 ml, înainte de culcare poate susține somnul. Supă de oase Supa de oase conține glicină, un aminoacid asociat cu un somn mai bun. Glicina poate îmbunătăți calitatea somnului și reduce oboseala de a doua zi. Experții recomandă ½ până la 1 cană pentru a evita trezirile nocturne. Nutriționiștii subliniază importanța moderației și a echilibrului nutritiv seara. Alegerea alimentelor bogate în proteine și magneziu poate favoriza un somn mai profund.
Ce au în comun cei care au copilărit în anii `80 și `90 și ce îi diferențiază de copiii de astăzi
Psihologii spun că cei crescuți în anii 1980 și 1990 au dezvoltat abilități mai puțin întâlnite astăzi, scrie GlobalEnglishEditing. Specialiștii leagă aceste trăsături de joaca mai liberă, supravegherea redusă și tehnologia limitată. Cercetătorii susțin că stilurile moderne de parenting pot reduce, fără intenție, oportunitățile de dezvoltare. 1. Independență reală și autonomie Copiii anilor ’80 și ’90 mergeau adesea singuri la școală sau făceau cumpărături. Aceste provocări zilnice le-au consolidat încrederea și autonomia practică. Studiile arată că independența timpurie îmbunătățește gestionarea stresului și performanțele școlare. Astăzi, copiii sunt mai supravegheați, având mai puține ocazii să-și dezvolte autonomia. 2. Abilități mai bune de rezolvare a problemelor Proiectele realizate fără supraveghere directă încurajau învățarea prin încercare și eroare. Fără smartphone-uri, copiii experimentau și găseau soluții singuri. Cercetările leagă rezolvarea eficientă a problemelor de încredere crescută și comportament echilibrat. Intervenția constantă a adulților poate reduce reziliența în fața obstacolelor. 3. Comunicare față în față mai eficientă Înaintea smartphone-urilor, interacțiunile aveau loc în persoană sau prin apeluri telefonice. Copiii învățau natural să citească tonul, limbajul corpului și indiciile emoționale. Studiile arată că interacțiunea directă dezvoltă empatia și inteligența emoțională. Mediile dominate de ecrane reduc exercițiul social neintermediat. 4. Creativitate stimulată de plictiseală Timpul nestructurat îi obliga pe copii să inventeze jocuri și lumi imaginare. Neuroștiința arată că plictiseala stimulează inovația și gândirea creativă. Copiii moderni au mai puține momente de inactivitate din cauza stimulării digitale constante. 5. Competență fizică și evaluarea riscurilor Cățăratul în copaci sau mersul pe bicicletă dezvoltau evaluarea riscurilor. Cercetătorii spun că „joaca riscantă” supravegheată îmbunătățește judecata și sănătatea mintală. Deși siguranța a crescut, explorarea fizică independentă este mai limitată astăzi. 6. Relații mai solide între copii Conflictele erau rezolvate fără medierea adulților în timpul jocului liber. Copiii dezvoltau abilități de negociere și compromis prin interacțiune directă. Studiile asociază gestionarea conflictelor între egali cu reziliența socială pe termen lung. 7. Capacitate mai mare de concentrare Distragerile reduse permiteau concentrarea asupra unei singure activități ore întregi. Cercetările educaționale leagă atenția susținută de performanța academică. Întreruperile digitale fac astăzi concentrarea profundă tot mai dificilă. 8. Reziliență prin consecințe reale Consecințele naturale, precum temele uitate, îi învățau responsabilitatea. Psihologii explică faptul că reziliența se dezvoltă prin provocări gestionabile. Parentingul excesiv de protector poate limita aceste experiențe formative. 9. Răbdare și capacitatea de a amâna recompensa Copiii așteptau difuzarea emisiunilor sau accesul la bibliotecă. Studiile arată că amânarea recompensei prezice succesul pe termen lung. Accesul digital instant poate reduce toleranța la incertitudine. Specialiștii afirmă că aceste puncte forte nu sunt relicve ale trecutului. Copiii au nevoie în continuare de independență, reziliență și creativitate. Psihologii sugerează că libertatea echilibrată poate ajuta la redobândirea acestor abilități.
Covidul de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale similare cu Alzheimer, arată un nou studiu
Pentru majoritatea pacienților, COVID-19 este o boală ușoară, care durează una-două săptămâni. Pentru unii însă, simptomele persistă mult după faza acută. Atunci când manifestările continuă la patru săptămâni de la debut, medicii vorbesc despre „Long Covid” sau Covid de lungă durată. Noi cercetări sugerează că Covid de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale asemănătoare cu cele din stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, scrie TheIndependent. Oamenii de știință estimează că aproximativ 20 de milioane de americani au fost diagnosticați cu Covid de lungă durată. Afecțiunea include simptome care persistă mai mult de trei luni după infectare. Printre simptomele frecvente se numără oboseala, durerile musculare persistente, „ceața mentală”, amețelile, depresia, senzatia de lipsa de aer și pierderea mirosului sau gustului. Inflamația cerebrală și o barieră protectoare esențială Cercetătorii de la Universitatea din New York Langone Health au analizat modul în care Covidul de lungă durată afectează creierul. Ei s-au concentrat asupra plexului coroid, o structură care produce lichid cefalorahidian. Acest lichid protejează creierul și măduva spinării, elimină deșeurile și transportă nutrienți. Plexul coroid acționează și ca o barieră protectoare în interiorul creierului. Studiul a arătat că pacienții cu Covid de lungă durată aveau un plex coroid cu aproximativ 10% mai mare. Un plex coroid mărit este asociat cu inflamația cronică și neurodegenerarea. Acesta a fost corelat și cu biomarkeri identificați în boala Alzheimer progresivă. Rezultatele studiului și impactul cognitiv Cercetarea a urmărit 86 de pacienți cu Covid de lungă durată și simptome neurologice. Au fost incluși și 67 de pacienți vindecați de Covid și 26 de persoane sănătoase. Participanții cu Covid de lungă durată au obținut scoruri cu 2% mai mici la un test cognitiv. Cercetătorii cred că răspunsurile imune persistente pot îngroșa vasele de sânge din creier. Autorul principal, dr. Yulin Ge, a declarat că inflamația ar putea afecta această barieră cerebrală critică. El a precizat că mărirea plexului ar putea semnala un declin cognitiv similar Alzheimer în viitor. Întrebări rămase și pașii următori Cercetătorii spun că nu se știe încă dacă aceste modificări sunt reversibile. Echipa analizează datele de monitorizare pentru a evalua efectele cognitive pe termen lung. Oamenii de știință speră să stabilească dacă aceste schimbări pot anticipa un declin cognitiv persistent.
Când legenda prinde viață: Arheologii scot la suprafață fragmente uriașe din Farul din Alexandria
Timp de secole, Farul din Alexandria a existat la granița dintre istorie și legendă, admirat ca una dintre cele șapte mari minuni ale lumii antice. Recent, arheologii au ridicat 22 de blocuri uriașe de piatră din portul estic al Alexandriei, redeschizând povestea monumentului dispărut, scrie Ecoticias. O minune ridicată de pe fundul mării Blocurile recuperate sunt legate direct de Farul din Alexandria, cunoscut și sub numele de Pharos. Unele dintre pietre cântăresc între 70 și 80 de tone, subliniind dimensiunea extraordinară a construcției antice. Arheologii cred că fragmentele au fost împrăștiate în urma cutremurelor și reutilizate ulterior în fortificații de coastă. Multe piese au rămas scufundate timp de secole în apropierea actualei Cetăți Qaitbay. Recuperarea lor reprezintă una dintre cele mai importante intervenții fizice realizate la sit în ultimele decenii. Iese la iveală o intrare monumentală Printre cele mai interesante descoperiri se numără elemente arhitecturale asociate unei intrări monumentale. Cercetătorii au identificat lintouri, praguri, suporturi de uși și plăci masive de pavare. Una dintre structuri seamănă cu un portal de tip pilon, în stil egiptean, necunoscut anterior specialiștilor. Descoperirea sugerează că farul îmbina ingineria greacă cu simbolismul arhitectural egiptean. Aceasta contrazice ipotezele anterioare potrivit cărora Pharosul ar fi fost doar un turn vertical simplu. De la ruine antice la un „geamăn” digital Operațiunea de ridicare susține un proiect internațional numit PHAROS. Scopul acestuia este realizarea unei reconstrucții digitale precise a farului, folosind datele obținute prin scanarea blocurilor. Inginerii vor testa mai multe variante de asamblare pentru a stabili cum arăta structura inițială. Proiectul implică instituții de cercetare franceze, autorități egiptene și colaboratori specializați în reconstrucție digitală. În locul unei reconstrucții fizice, oamenii de știință urmăresc refacerea virtuală a farului, cu rigoare științifică. O nouă eră pentru arheologia subacvatică Fotogrammetria avansată și modelarea 3D permit studierea ruinelor complexe fără a le deteriora. Instrumentele digitale ajută la evitarea reconstrucțiilor speculative. Astfel, farul este reasamblat pe baza datelor măsurabile, nu a miturilor.
Simptome de urmărit la bebeluși, din cauza toxinei cereulidice din laptele praf
Care este originea alertei? În decembrie anul trecut, autoritățile europene au cerut retragerea mai multor loturi de produse nutriționale pentru sugari, după ce au primit rapoarte despre diaree la bebelușii care le consumaseră, notează El Espanol. Unul dintre bebeluși a fost testat pozitiv pentru Bacillus cereus, o bacterie comună care cauzează toxiinfecții alimentare. Buletinul de alertă al Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) a anunțat săptămâna aceasta că au fost raportate opt cazuri de vărsături, cinci dintre acestea necesitând spitalizare. Cu toate acestea, s-a observat că niciunul dintre cazurile suspectate nu a fost confirmat prin teste de laborator, astfel încât nu s-a putut stabili o relație cauzală între tabloul clinic și consumul loturilor afectate. Ce este cereulida și care sunt simptomele acesteia? B. cereus este o bacterie frecvent întâlnită în toxiinfecțiile alimentare. De obicei, provoacă vărsături și diaree și, la sugari și persoane vulnerabile, poate duce la complicații cauzate de deshidratare. Poate produce două tipuri de toxine: cereulidă, care provoacă în principal vărsături, și alte toxine termolabile, care provoacă diaree. Este asociat în principal cu conservarea deficitară a orezului sau a pastelor făinoase, deși poate fi găsit în carne, legume, creme și supe. Conform unui raport recent privind intoxicațiile alimentare al Institutului de Sănătate Carlos III , între 2015 și 2023 au existat 73 de focare cauzate de B. cereus , care au dus la 1.353 de cazuri, 13 spitalizări și 3 decese. Dintre cele 73 de focare, trei s-au remarcat cu 100 sau mai multe cazuri: două dintre ele legate de mediul educațional (alimentele contaminate au fost un piure de legume și un preparat cu pui cu roșii prăjite), iar al treilea, într-un restaurant. De fapt, industria restaurantelor a fost principalul mediu pentru intoxicațiile cu această bacterie, ceea ce o diferențiază de altele, precum C. Perfringens și S. aureus, care sunt mai legate de domeniul educațional. Principalele simptome ale infecției cu B. cereus au fost diareea (86%), durerile abdominale (79%) și vărsăturile (79%). Într-o măsură mai mică, au fost raportate și greața (51%) și febra (26%). Câți bebeluși ar putea fi afectați? Un total de opt cazuri care au raportat vărsături au fost raportate la buletinul epidemiologic european, dintre care cinci au necesitat spitalizare, dar au fost deja externate. Toate cazurile consumaseră lapte praf aparținând unuia dintre loturile rechemate, deși nu a existat nicio confirmare a bacteriei prin analize de laborator. Totuși, având în vedere consumul pe scară largă de lapte praf, nu se poate exclude și mai mult. Ce fac autoritățile? La nivel european, ECDC și Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară pregătesc un raport pentru evaluarea focarului. În plus, au fost stabilite niveluri de risc pentru concentrațiile de cereulidă, acestea trebuie să fie foarte mari pentru a avea un efect, pentru a determina ce produse ar trebui retrase. Belgia, Danemarca, Franța și Regatul Unit au raportat, de asemenea, cazuri și spitalizări potențial legate de laptele praf contaminat. Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor notează că, având în vedere răspândirea largă a produselor afectate, riscul de expunere la acestea este moderat spre ridicat. Totuși, riscul de a dezvolta simptome gastrointestinale este scăzut spre moderat, deoarece depinde de vârsta bebelușului, nou-născuții și sugarii sub șase luni fiind cei mai vulnerabili la deshidratare.
Ce arată un nou studiu despre cafea, ceai și riscul de demență
Este posibil să nu fie nevoie să renunți la cafeaua sau ceaiul de dimineață pentru a-ți proteja creierul pe termn lung. Un nou studiu sugerează că un consum moderat de cafea sau ceai cu cofeină este asociat cu o sănătate cognitivă mai bună în timp, scrie CNN. Băuturile cu cofeină și riscul de demență Studiul, publicat în JAMA, a analizat datele a peste 130.000 de participanți monitorizați de-a lungul mai multor decenii. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau două-trei cești de cafea pe zi aveau un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demență. Cei care beau una-două cești de ceai zilnic au prezentat un risc redus cu 14%. Este important de menționat că aceste beneficii au fost asociate exclusiv cu băuturile care conțin cofeină. Cafeaua și ceaiul decofeinizate nu au arătat aceeași asociere protectoare, potrivit autorilor studiului. Ce arată cercetarea Rezultatele se bazează pe două studii de lungă durată din SUA: Nurses’ Health Study (început în 1976) și Health Professionals Follow-up Study (lansat în 1986), care au monitorizat peste 130.000 de profesioniști din domeniul sănătății. Fiind un studiu observațional, acesta indică o asociere, dar nu poate demonstra că cofeina previne direct demența. Experții avertizează că și alți factori de stil de viață ar putea contribui la aceste rezultate. Consumatorii de cafea și ceai pot avea, de asemenea, diete mai sănătoase, pot fi mai activi mental sau pot avea un acces mai bun la servicii medicale. Specialiștii subliniază că nu este recomandată creșterea consumului de cofeină exclusiv pentru sănătatea creierului. Un aport excesiv de cofeină poate agrava anxietatea, tulburările de somn sau problemele de ritm cardiac la unele persoane. De ce ar putea ajuta cafeaua și ceaiul Cofeina nu este singurul compus benefic din aceste băuturi. Cafeaua și ceaiul conțin substanțe bioactive care influențează inflamația, fluxul sanguin, metabolismul glucozei și stresul oxidativ. Aceste efecte pot susține sănătatea creierului și a sistemului cardiovascular. Totuși, experții subliniază că nicio băutură nu poate înlocui obiceiurile dovedite benefice pentru creier. Activitatea fizică regulată, somnul de calitate, implicarea socială și o alimentație echilibrată rămân mult mai importante. Astfel, cafeaua și ceaiul pot sprijini îmbătrânirea sănătoasă, dar funcționează cel mai bine ca parte a unui stil de viață echilibrat.
Câteva cești de ceai sau cafea pe zi ar putea reduce riscul de demență. Ce mai arată rezultatele unui studiu recent
Un nou studiu, publicat în Journal of the American Medical Association, arată că două sau mai multe cești de cafea sau ceai, consumate zilnic, ar putea reduce riscul de demență, scrie The Guardian. Cercetarea a avut la bază două seturi de date, care acoperă perioada 1980-2023, în total dosarele medicale ale peste 130.000 de persoane. Pentru a măsura consumul de cafea obișnuită, cafea decofeinizată și ceai, participanții au la studiu au trebuit să completeze chestionare privind dieta lor la fiecare doi până la patru ani. După o monitorizare de aproape 37 de ani, peste 11.000 de persoane au fost diagnosticate, în cele din urmă, cu demență. Ce este interesant este faptul că acele persoane care consumau mai multă cafea sau ceai cu cofeină erau mai puțin predispuse să dezvolte demență, cu o asociere mai puternică în rândul celor cu vârsta de 75 de ani și cei mai tineri, potrivit NBC News. Efectul părea să se stabilizeze la două-trei cești de cafea cu cofeină sau una-două cești de ceai cu cofeină. Pe de altă parte, nu s-a constatat nicio legătură între cafeaua decofeinizată și demență. Totuși, demența nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică, spun autorii studiului Chiar și așa, Dr. Yu Zhang, autorul principal al studiului, subliniază că demența este o afecțiune complexă și că nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică. „Consumul de cafea în sine nu are efectul magic de a preveni demența”, a spus el, potrivit NBC News. În plus, oamenii de știință au punctat faptul că noua cercetare are câteva limite și că sunt necesare studii suplimentare în acest sens. Studiul de față nu a făcut diferența între ceaiul obișnuit și cel decofeinizat, sau între tipurile de ceai, cum ar fi cel negru, verde sau alb. Totodată, nici metodele de preparare a cafelei nu au fost specificate, aspect care poate influența rezultatul obținut. La nivel mondial, 57 de milioane de persoane sufereau de demență în 2021, potrivit OMS. Afecțiunea afectează în mod disproporționat femeile, iar boala Alzheimer este cea mai comună formă a acesteia.