Studiu: Un tratament experimental pentru cancer dezvăluie efecte anti-îmbătrânire care îi surprind pe cercetători
Cercetătorii de la Facultatea de Științe Biologice și Comportamentale a Universității Queen Mary din Londra au descoperit efecte anti-îmbătrânire surprinzătoare ale unui medicament oncologic de generație nouă, arătând că inhibitorul TOR rapalink-1 poate extinde semnificativ durata de viață a drojdiei de fisiune, conform SciTechDaily. Studiul, publicat în Communications Biology, sugerează că tratamentele concepute pentru cancer pot influența și procesul de îmbătrânire prin căi metabolice încă neexplorate. Inhibitor avansat TOR care prelungește viața celulelor Rapalink-1, creat inițial ca tratament promițător împotriva cancerului, s-a dovedit că încetinește îmbătrânirea drojdiei acționând asupra TORC1, partea din calea TOR care controlează creșterea celulară. Cercetătorii au constatat că medicamentul reduce funcțiile de creștere celulară, stimulând în același timp longevitatea și evidențiind compromisurile mecanice tipice biologiei îmbătrânirii. Una dintre descoperirile majore ale studiului este rolul neașteptat al agmatinelor (enzime care transformă metabolitul agmatină în poliamine). Aceste enzime fac parte dintr-un nou „circuit metabolic de feedback” care reglează activitatea TOR. Când activitatea agmatinelor a fost perturbată, celulele s-au multiplicat mai rapid, dar au prezentat semne de îmbătrânire timpurie, subliniind echilibrul fragil dintre creșterea accelerată și sănătatea celulară pe termen lung. Metaboliți și suplimente cu efecte similare asupra longevității Echipa a demonstrat, de asemenea, că administrarea de metaboliți precum agmatina sau putrescina prelungește durata de viață a drojdiei în anumite condiții metabolice. Aceasta sugerează că atât medicamentele, cât și compușii naturali pot influența îmbătrânirea prin aceeași cale biochimică. Autorii avertizează totuși că suplimentele de agmatină, deja disponibile pe piață, trebuie utilizate cu prudență, deoarece efectele benefice apar doar dacă anumite căi metabolice sunt intacte, iar agmatina poate contribui uneori la patologii. Implicații pentru îmbătrânirea umană, nutriție și cercetarea cancerului Pentru că mecanismul TOR funcționează similar de la drojdie până la oameni, aceste descoperiri ar putea influența viitoarele strategii privind îmbătrânirea sănătoasă, tratamentele oncologice și bolile metabolice. Studiul întărește legătura științifică dintre dietă, microbiom și longevitate, arătând cum circuitele metabolice pot controla îmbătrânirea la nivel celular.
Un nou studiu arată că ar exista un moment critic al îmbătrânirii. La ce vârstă ar apărea
Potrivit analizei, în jurul vârstei de 73–76 de ani apare un punct de inflexiune al îmbătrânirii – moment critic în care organismul își pierde capacitatea de a se recupera eficient după boli sau accidente. Acest prag marchează tranziția de la o perioadă de robustețe și reziliență relativ stabilă la instalarea rapidă a fragilității, ceea ce înseamnă acumularea accelerată de probleme de sănătate și risc crescut de mortalitate. Cum au identificat cercetătorii punctul de inflexiune al îmbătrânirii Cercetătorii au folosit Frailty Index, un instrument medical bazat pe peste 30 de indicatori, incluzând boli cronice, dificultăți motorii și afecțiuni cardiovasculare. Datele provin din Health and Retirement Study (SUA) și English Longitudinal Study of Ageing (Marea Britanie). Analiza a inclus 12.920 de participanți monitorizați în peste 65.000 de vizite medicale. Studiul a arătat că ritmul de deteriorare și timpul de recuperare cresc treptat cu vârsta, dar după aproximativ 75 de ani rata de deteriorare depășește definitiv rata de recuperare, marcând intrarea într-un declin accelerat al sănătății. Ce înseamnă punctul de inflexiune al îmbătrânirii pentru sănătate După depășirea acestui punct de inflexiune al îmbătrânirii, organismul nu mai poate compensa efectele stresorilor externi, ducând la acumularea rapidă a deficitelor de sănătate. Totuși, vestea bună este că datele permit prevenția. Cercetătorii subliniază că intervențiile timpurii și reducerea stresorilor înainte de pragul de 75 de ani pot încetini semnificativ evoluția fragilității, oferind o șansă mai mare la o viață sănătoasă și activă. Importanța punctului de inflexiune al îmbătrânirii Studiul demonstrează că matematica poate anticipa traiectoria sănătății pe termen lung, oferind perspective valoroase asupra modului în care îmbătrânim. Înțelegerea acestui punct de inflexiune al îmbătrânirii poate contribui la strategii eficiente de prevenție și la îmbunătățirea calității vieții în ultimele decenii de viață.
De câte ori mergi la toaletă? Răspunsul ar putea prezice starea ta de sănătate
Cercetarea, realizată pe 1425 de persoane considerate „în general sănătoase”, sugerează că mersul la toaletă o dată sau de două ori pe zi reprezintă „zona ideală” pentru o funcționare optimă a organismului, scrie Science Alert. Ce au descoperit cercetătorii Participanții au fost împărțiți în patru categorii – constipație, interval normal scăzut, interval normal ridicat și diaree – pe baza raportării voluntare a numărului de scaune pe săptămână. După analizarea probelor de sânge, a profilului genetic și a microbiotei intestinale, cercetătorii au identificat corelații clare între frecvența scaunelor și posibile probleme de sănătate. Persoanele cu diaree prezentau mai des bacterii specifice tractului gastrointestinal superior, iar analizele de sânge indicau markeri ai afectării hepatice. În schimb, cei cu constipație prezentau niveluri crescute de bacterii implicate în fermentarea proteinelor, proces care generează toxine ce pot ajunge în sânge. O substanță numită indoxil-sulfat – un metabolit asociat riscului de afectare renală – a fost identificată în cantități crescute la cei cu scaune rare, confirmând riscurile pe termen lung. Cum poate fi îmbunătățită Autorii studiului subliniază că obiceiurile intestinale pot fi modificate prin alimentație, hidratare și activitate fizică. Participanții din „zona ideală” consumau mai multe fibre, mai multă apă și făceau sport în mod regulat. Un alt studiu din 2025, realizat în Germania, arată că microbiomul intestinal se poate modifica în doar opt săptămâni în urma introducerii exercițiilor de rezistență. De asemenea, cercetările sugerează că persoanele cu mai mulți microbi producători de metan sunt mai eficiente în transformarea fibrelor în acizi grași benefici. Aceste descoperiri confirmă că atât alimentația, cât și tipul de bacterii din intestin influențează direct digestia, metabolismul și, în final, sănătatea generală. Observarea rutinei digestive poate reprezenta un semnal timpuriu al unor dezechilibre în organism și poate ajuta la prevenirea unor probleme cronice.
Un ritual scurt, un impact neașteptat: Un studiu dezvăluie obiceiul simplu care poate avea un efect antidepresiv imediat
O nouă cercetare publicată recent dezvăluie că o singură sesiune de 30 de minute de exerciții fizice moderate este suficientă pentru a conferi un efect imediat de îmbunătățire a stării de spirit. Cum s-a ajuns la această concluzie? S-a constatat că această îmbunătățire provine din eliberarea unui hormon numit adiponectină, care ajunge în creier și stimulează activitatea într-o regiune asociată cu reglarea emoțională. Rezultatul – o îmbunătățire a stării de spirit care poate dura ore întregi, scrie Science Alert. Pentru persoanele care aleg să facă exerciții fizice, chiar și o singură sesiune de antrenament ar putea oferi o ameliorare imediată a simptomelor de anxietate sau depresie. „Acest studiu oferă dovezi clinice privind eficacitatea unei singure sesiuni de exerciții fizice în ameliorarea simptomelor depresive”, a declarat neurobiologul Sonata Suk-yu Yau de la Universitatea Politehnică din Hong Kong pentru Psypost. Studiul, realizat pe oameni și câțiva zeci de șoareci Echipa care a realizat acest studiu a recrutat 40 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani și câteva zeci de șoareci din mai multe grupuri experimentale și i-au pus să facă exerciții fizice. Fiecare participant a completat un chestionar pentru a-și evalua starea de spirit. Apoi, aceștia au alergat pe o bandă de alergare timp de 30 de minute, purtând un monitor de ritm cardiac. După exerciții fizice, au completat din nou chestionarul. Participanții cu și fără simptome de anxietate și depresie au demonstrat o îmbunătățire semnificativă a stării de spirit, participanții simptomatici raportând, în general, un nivel mai scăzut de furie, confuzie, oboseală, depresie și anxietate. Și o parte din șoareci au fost supuși unei situații similare, adaptate. Le-au fost induse simptome asemănătoare depresiei timp de câteva săptămâni, apoi au avut o similară de exerciții moderate pe o bandă de alergare. După acest episod, rezultatul a arătat că atât șoarecii stresați, cât și cei nestresați au manifestat comportamente asociate cu o stare de spirit ridicată pentru maxim 48 de ore. Studiul arată un mecanism clar pentru îmbunătățirea stării de spirit conferită de antrenament, sugerând că exercițiile fizice pot fi un regim de tratament valid pentru persoanele care se luptă să găsească un medicament adecvat.
Dieta care întinerește creierul: descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor germani
Folosind tehnici avansate de spectrometrie de masă, oamenii de știință au analizat diferențele proteice dintre creierul șoarecilor tineri și în vârstă, identificând modificări semnificative în mecanismele de etichetare și reciclare a proteinelor, scrie Science Alert. Ce se schimbă odată cu vârsta Ubicuitarea este un proces esențial prin care organismul aplică „etichete” chimice proteinelor pentru a semnala dacă acestea trebuie menținute active, modificate sau eliminate. Echipa condusă de Alessandro Ori a descoperit că, odată cu înaintarea în vârstă, aceste etichete se acumulează pe anumite proteine, indicând o scădere a eficienței sistemului de reciclare proteică. Cercetările pe neuroni umani cultivați în laborator au arătat că aproximativ o treime din această acumulare este cauzată de încetinirea proteasomului, mecanismul care degradează proteinele deteriorate. Această disfuncție contribuie la dezechilibre moleculare asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, unde gestionarea defectuoasă a proteinelor joacă un rol major. Efectele dietei asupra creierului Într-un experiment suplimentar, cercetătorii au supus șoarecii în vârstă la o dietă cu restricție calorică timp de patru săptămâni. Surprinzător, după revenirea la alimentația normală, anumite proteine au prezentat niveluri de etichetare similare cu cele din creierul tinerilor. Acest lucru sugerează că schimbările dietetice pot influența procesul de ubiquitylation în creierul îmbătrânit, chiar și la vârste avansate. Totuși, efectele nu au fost uniforme: unele procese de îmbătrânire au fost încetinite, altele au rămas stabile, iar unele s-au accentuat. Direcții viitoare Studiul indică faptul că, deși complex, creierul rămâne receptiv la modificări ale stilului de viață și ale dietelor chiar și la vârste înaintate. Descoperirile pot contribui la dezvoltarea de tratamente mai eficiente pentru bolile neurodegenerative, unde echilibrul proteic este esențial.
Dieta care întinerește creierul: descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor germani
Folosind tehnici avansate de spectrometrie de masă, oamenii de știință au analizat diferențele proteice dintre creierul șoarecilor tineri și în vârstă, identificând modificări semnificative în mecanismele de etichetare și reciclare a proteinelor, scrie Science Alert. Ce se schimbă odată cu vârsta Ubicuitarea este un proces esențial prin care organismul aplică „etichete” chimice proteinelor pentru a semnala dacă acestea trebuie menținute active, modificate sau eliminate. Echipa condusă de Alessandro Ori a descoperit că, odată cu înaintarea în vârstă, aceste etichete se acumulează pe anumite proteine, indicând o scădere a eficienței sistemului de reciclare proteică. Cercetările pe neuroni umani cultivați în laborator au arătat că aproximativ o treime din această acumulare este cauzată de încetinirea proteasomului, mecanismul care degradează proteinele deteriorate. Această disfuncție contribuie la dezechilibre moleculare asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, unde gestionarea defectuoasă a proteinelor joacă un rol major. Efectele dietei asupra creierului Într-un experiment suplimentar, cercetătorii au supus șoarecii în vârstă la o dietă cu restricție calorică timp de patru săptămâni. Surprinzător, după revenirea la alimentația normală, anumite proteine au prezentat niveluri de etichetare similare cu cele din creierul tinerilor. Acest lucru sugerează că schimbările dietetice pot influența procesul de ubiquitylation în creierul îmbătrânit, chiar și la vârste avansate. Totuși, efectele nu au fost uniforme: unele procese de îmbătrânire au fost încetinite, altele au rămas stabile, iar unele s-au accentuat. Direcții viitoare Studiul indică faptul că, deși complex, creierul rămâne receptiv la modificări ale stilului de viață și ale dietelor chiar și la vârste înaintate. Descoperirile pot contribui la dezvoltarea de tratamente mai eficiente pentru bolile neurodegenerative, unde echilibrul proteic este esențial.
Ozempic și Wegovy ar putea declanșa mai mult decât o talie mai subțire: un nou efect secundar neplăcut, arată un studiu
Mulți utilizatori au raportat probleme digestive în timp ce luau aceste medicamente, inclusiv greață, vărsături, constipație și diaree, alături de dureri de cap, oboseală și modificări ale pielii. Acum, oamenii de știință avertizează asupra unui alt potențial efect secundar, iar acesta ar putea face ca oamenii să creadă că nu te simți bine, scrie New York Post. Într-un studiu publicat miercuri, cercetătorii au analizat dosarele medicale a peste 2 milioane de pacienți colectate în întreaga țară între 2005 și 2025. Ei au identificat 427.555 de persoane cărora li s-a prescris un medicament GLP-1 pentru tratarea diabetului de tip 2. Echipa a analizat, de asemenea, 1,6 milioane de pacienți cu diabet de tip 2 care luau alte medicamente obișnuite de linia a doua pentru diabet. Comparând cele două grupuri, cercetătorii au descoperit că pacienții care luau un medicament GLP-1 aveau un risc mai mare cu până la 29% de a dezvolta o tuse cronică în primii cinci ani de tratament. O tuse chronică este definită ca o tuse care durează opt săptămâni sau mai mult. Utilizatorii de GLP-1 aveau, de asemenea, o probabilitate mai mare de a fi diagnosticați cu boală de reflux gastroesofagian (GERD), care poate declanșa o tuse seacă. Chiar și atunci când participanții cu GERD preexistent au fost excluși, legătura dintre utilizarea GLP-1 și tusea cronică „a rămas semnificativă”. „Acest studiu de cohortă sugerează că există o asociere între utilizarea agoniștilor receptorilor GLP-1 și un nou diagnostic de tuse cronică”, au scris autorii studiului în JAMA Otolaryngology. Medicamentele GLP-1 ar putea ajuta și la tratarea altor boli? Totuși, au subliniat că este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma o legătură definitivă și pentru a înțelege mai bine mecanismele biologice din spatele acestui potențial efect secundar nou. Constatările apar în contextul în care oamenii de știință explorează noi utilizări ale medicamentelor GLP-1 dincolo de pierderea în greutate și gestionarea diabetului. Anul trecut, Administrația pentru Alimente și Medicamente a aprobat Wegovy pentru reducerea riscului cardiovascular la adulții supraponderali, în timp ce Zepbound a fost autorizat pentru tratarea apneei obstructive de somn de intensitate moderată până la severă la adulții cu obezitate. Cercetătorii investighează acum dacă medicamentele GLP-1 ar putea ajuta și la tratarea unor afecțiuni precum bolile hepatice și renale sau la reducerea poftelor de alcool și nicotină. Unele studii au analizat chiar dacă aceste medicamente pot încetini declinul cognitiv și pot proteja împotriva bolilor neurodegenerative, deși acest demers a suferit un eșec major în această săptămână. Două studii ample realizate de producătorul de medicamente Novo Nordisk au constatat că o versiune orală a semaglutidei, ingredientul activ din Ozempic și Wegovy, nu a reușit să întârzie progresia bolii Alzheimer la peste 3.800 de adulți cu afectare cognitivă ușoară sau demență în stadiu incipient. Medicamentul a fost sigur și a îmbunătățit biomarkerii asociați Alzheimer, dar nu a încetinit evoluția acestei boli care afectează memoria.
Tumori canceroase, distruse complet cu tratament nazal / Cum funcționează cel mai inovativ tratament împotriva cancerului cerebral
Tratament nazal pentru distrugerea tumorilor canceroase – noua abordare de tratament pentru distrugerea cancerului primar al creierului, glioblastomul, cea mai frecventă formă de cancer, cu evoluție rapidă. Acest tratament a fost conceput la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis și Northwestern University (Illinois), cu rezultate excelente pe șoareci. Stimularea genelor interferonului Una dintre provocările majore ale tratamentului este aceea că aceste tumori sunt considerate „reci”, pentru că nu declanșează spontan o reacție imună suficientă, spre deosebire de tumorile considerate „calde”, sensibile la astfel de terapii. Una dintre direcțiile de studiu s-a axat pe activarea căii STING (stimulator al genelor interferonului), un mecanism al imunității înnăscute, care se pornește atunci când celulele detectează ADN străin și, prin intermediul interferonilor și altor semnale, activează sistemul imun să atace. Sfere care transportă tratamentul direct în celule Medicamentele care activează STING s-au dovedit capabile să sensibilizeze sistemul imunitar împotriva glioblasmtomului, dar există un inconvenient major: acestea se descompun repede și, pentru a fi eficiente, trebuie injectate direct în tumoră printr-o intervenție non-invazivă și, dacă se impune, repetată. Însă pentru această limitare, cercetătorii au creat acizi nucleici sferici – o formă nouă de chimioterapie, în care acizii nucleici sunt încapsulați în sfere care transportă medicamentele direct la celulele canceroase. Un tratament mult mai eficient și mai țintit Uimitoarea creație a cercetătorilor are acum capacitatea de a fi mai eficientă, mai stabilă în organism și să atace țintit, declanșând răspunsul biologic dorit. În studiul despre care este vorba, SNA au fost concepuți să activeze un mecanism prin care celulele detectează ADN străin și declanșează apărarea imună, ajutând celulele imune din zonă s-o ridentifice și s-o atace. Iar ceea ce este cireașa de pe tort a acestui studiu este modul de livrare: în loc de injectare intracerebrală, nanomedicamentul este administrat ca picături nazale. Traseul acestora a fost urmărit în timp real. Imaginile au arătat că acestea se deplasează de-a lungul nervului trigemen, principala cale nervoasă care conectează structurile feței cu creierul și ajunge în zona tumorii. Terapia nazală a fost mai eficientă în combinație cu imunoterapia Efectul imun a fost remarcat la celulele imune din interiorul tumorii și din vecinătatea ei. De asemenea, au fost observate semne de activare pentru răspunsul antitumoral la ganglionii limfatici. De remarcat și faptul că particulele nu s-au răspândit în restul corpului în mod semnificativ, ceea ce înseamnă o reducere vizibilă a efectelor adverse provocate de terapiile imunostimulatoare. Cercetătorii au înregistrat rezultate remarcabile la combinarea terapiei intranazale cu medicamentele care cresc activarea limfocitelor T, esențiale pentru distrugerea celulelor canceroase: tumorile au fost distruse complet după una sau două administrări și a generat o protecție imună pe termen lung. Rezultatele sunt promițătoare, dar simpla activare a căii STING nu este suficientă, pentru că celulele canceroase știu să blocheze în mai multe feluri reacția imună și tocmai de aceea asocierea cu tratamentele care stimulează limfocitele T pare foarte importantă în reușita tratamentului.
Cercetătorii dezvăluie că gena Alzheimer crește riscul pentru încă o afecțiune neurologică majoră
Oamenii de știință au descoperit dovezi clare că APOE4, cel mai important factor genetic de risc pentru boala Alzheimer, este și un factor independent care favorizează delirul, o tulburare bruscă de confuzie adesea declanșată de infecții sau intervenții chirurgicale, scrie Daily Mail. Conform studiului publicat în Nature Aging, delirul nu este doar o complicație a demenței, ci poate accelera semnificativ declinul cognitiv viitor, chiar și la persoane care par sănătoase din punct de vedere mental. APOE4 crește riscul de delir de până la trei ori Folosind date genetice și medicale de la peste un milion de persoane, colectate în mari proiecte internaționale de cercetare, inclusiv UK Biobank, cercetătorii au descoperit că fiecare copie a genei APOE4 crește riscul de delir cu aproximativ 60%. Persoanele cu două copii prezentau un risc aproape triplu față de cele fără această variantă genetică. Legătura directă arată că APOE4 slăbește capacitatea creierului de a se proteja împotriva inflamației, făcând chiar și episoadele medicale scurte capabile să provoace daune neurologice de durată. Inflamația creează un cerc vicios periculos Delirul este caracterizat prin confuzie bruscă, dezorientare și schimbări de personalitate, și afectează până la jumătate dintre vârstnicii spitalizați și peste 70% dintre pacienții din terapie intensivă. Conform studiului, stresul inflamator rezultat din infecții sau intervenții chirurgicale afectează neuronii și bariera hemato-encefalică, imitând mecanismele care duc la demență. Un singur episod poate modifica permanent traiectoria cognitivă a unei persoane. Harta genetică indică o regiune-cheie a ADN-ului Analizând probe de sânge de la 30.000 de persoane și milioane de variații genetice, cercetătorii au identificat o zonă esențială de pe cromozomul 19, care include genele APOE, TOMM40, PVRL2 și BCAM, ca fiind centrală în riscul de delir. Echipa urmărește acum să identifice ținte terapeutice capabile să întrerupă acest proces inflamator înainte de instalarea unor leziuni permanente.
Cât de des ar trebui să îți speli pijamalele? Un microbiolog pune capăt dezbaterii odată pentru totdeauna
Un microbiolog a oferit un răspuns clar dezbaterii aprinse de pe rețelele sociale despre cât de des ar trebui spălate pijamalele, dezvăluind că majoritatea oamenilor poartă hainele de noapte mult mai mult decât este igienic, scrie DailyMail. Deși mulți utilizatori online susțin că schimbarea zilnică este inutilă, noile recomandări științifice arată că purtarea repetată permite acumularea rapidă de transpirație, bacterii, ciuperci și fluide corporale. Pijamalele ar trebui schimbate zilnic pentru majoritatea persoanelor Dr. Primrose Freestone de la Universitatea din Leicester a declarat că, ideal, pijamalele ar trebui schimbate în fiecare noapte, mai ales în cazul celor care transpiră abundent în somn. Ea explică faptul că până și persoanele care fac duș înainte de culcare produc cantități considerabile de transpirație în timpul nopții, creând un mediu cald și umed în care microbii se dezvoltă rapid. Deși cei care transpiră foarte puțin pot întinde purtarea la trei sau patru nopți, Dr. Freestone avertizează că majoritatea se expun mirosurilor neplăcute și potențialelor infecții purtând pijamalele prea mult timp. Normele de igienă pentru pijamale, intens dezbătute pe rețelele sociale Întrebarea privind frecvența spălării hainelor de noapte a generat discuții aprinse online: unii consideră spălarea frecventă exagerată, în timp ce alții văd schimbarea săptămânală drept neigienică. Numeroși utilizatori susțin că transpirația, celulele moarte ale pielii și mirosurile corporale fac schimbarea zilnică necesară, în timp ce alții recunosc că poartă pijamalele până devin vizibil urât mirositoare. Controversa a scos la iveală cât de mult diferă obiceiurile de igienă ale oamenilor. Pijamalele murdare pot răspândi infecții și pot declanșa alergii Cercetări ale London School of Hygiene and Tropical Medicine arată că pijamalele pot transmite infecții, deoarece intră în contact direct cu zona genitală, transpirația și fluidele corporale. Dr. Freestone subliniază că flatulența eliberează particule microscopice de materii fecale în hainele de noapte, care se acumulează în timp și contribuie la mirosuri și creșterea microbiană. Acarienii și ciupercile se hrănesc, de asemenea, cu celulele de piele moarte din țesătură, putând declanșa astm sau infecții pulmonare fungice la persoanele vulnerabile. Cum să speli corect pijamalele pentru a elimina microbii Experții recomandă spălarea pijamalelor la minimum 60°C sau folosirea unui dezinfectant pentru rufe pentru a elimina bacteriile. Pentru o siguranță suplimentară, uscarea la temperatură înaltă sau călcarea cu abur pot distruge agenții patogeni rămași.