Beethoven te face mai bun la sală / Cercetătorii știu de ce
Dacă ai antrenamente intense în fiecare zi, ar fi bine să știi că cel mai recent studiu, publicat în International Journal of Sport Studies for Health și Universitatea de Științe ale Sănătății și Sportului din Wroclaw a evidențiat faptul că muzica clasică, atunci când faci efort fizic, atenuează senzația de oboseală și îmbunătățește echilibrul. Studiul, realizat pe jucătoare profesioniste de baschet care s-au antrenat cu muzică clasică și-au îmbunătățit agilitatea și precizia aruncărilor libere, în comparație cu cele care nu au avut muzică. Prin urmare, muzica clasică poate servi un instrument eficient pentru dezvoltarea abilităților motorii complexe și este benefică pentru orice tip de antrenament. Muzica clasică a îmbunătățit simțitor abilitățile Muzica clasică ajută la creșterea motivației și a energiei și permite sportivilor să-și termine seturile de exerciții cu mai puțină dificultate, mai ales înspre sfârșitul antrenamentelor, când se acumulează oboseala. Același experiment a fost realizat pe atleți de trambulină și gimnaști. Aceștia și-au îmbunătățit echilibrul într-un mod simțitor și relativ rapid. În general, ca o constatare de ansamblu, muzica clasică în timpul antrenamentelor a îmbunătățit starea emoțională și percepția asupra efortului în timpul sesiunilor de antrenament extrem de dure. Muzica clasică a contribuit la creșterea ratei de îmbunătățire a abilităților pe tot parcursul antrenamentului. „Stimulii auditivi, precum muzica, îmbunătățesc nu doar aspectele mentale și cognitive, ci și aspectele fiziologice și coordonarea mișcărilor, reducând oboseala și crescând motivația”, a explicat studiul.
Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC
ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore: sănătatea pacienților, sistemele publice de sănătate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina. Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție . Colistina – ultima redută a antibioticelor Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor. Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european. În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină. În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare. Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii. Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie. În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050. Ca soluții, raportul identifică: 1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar. 2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ. 3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală. 4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort. 38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită. Cele mai la îndemână soluții Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1% din costul de îngrijire a pacienților. De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.
Un studiu dezvăluie care ar fi motivul pentru care persoanele cu Alzheimer îi uită pe cei dragi
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Virginia din SUA a concluzionat că incapacitatea de a recunoaște familia, prietenii și alte persoane dragi este cauzată de ruperea „rețelelor” protectoare care înconjoară neuronii din creier. Totuși, nu sunt cunoscute, concret, care sunt acele schimbări din creier determină agravarea bolii neurologice până la acest nivel, notează The Independent. Studiul a fost realizat în laborator, pe șoareci, iar cercetătorii au descoperit că prevenirea pierderii acestor rețele a împiedicat pierderea amintirilor legate de interacțiunile sociale anterioare. Totodată, studiul a mai arătat că șoarecii care aveau rețele nervoase defecte și-au pierdut capacitatea de a-și aminti alți șoareci, cunoscută sub numele de „memorie socială”, chiar și atunci când puteau încă să formeze noi amintiri despre obiectele din mediul lor. Când aceste structuri cerebrale au fost păstrate în siguranță la începutul vieții, rozătoarele cu Alzheimer s-au descurcat mai bine în a-și aminti interacțiunile sociale. Noile descoperiri sunt promițătoare, dar preliminare „Descoperirea unei modificări structurale care explică o anumită pierdere de memorie în cazul bolii Alzheimer este foarte interesantă. Este o țintă complet nouă și avem deja la dispoziție medicamente potrivite”, a declarat Harald Sontheimer, unul dintre autorii studiului, potrivit sursei citate. În prezent, se estimează că 55 de milioane de persoane suferă de demență, iar peste 60% dintre aceste cazuri sunt reprezentate de Alzheimer, scrie Science Alert. În plus, în contextul în care populația continuă să îmbătrânească, se preconizează că aceste cifre vor crește în următorul deceniu. Cercetătorii afirmă că noile descoperiri sunt promițătoare, dar preliminare. Vor fi necesare mai multe cercetări pentru a corela aceste rezultate.
Studiu: Un medicament pentru diabet ar putea prelungi viața femeilor
Un nou studiu, publicat în Journal of Gerontology: Medical Sciences, sugerează că metformina, un medicament utilizat pe scară largă pentru diabetul de tip 2, ar putea crește semnificativ șansele femeilor de a trăi peste 90 de ani, subliniind posibilele sale beneficii anti-îmbătrânire, scrie ScienceAlert. Cercetători din SUA și Germania au analizat date pe termen lung privind sănătatea femeilor aflate în postmenopauză și au descoperit că cele care luau metformină aveau un risc semnificativ mai mic de a muri înainte de 90 de ani, în comparație cu cele care foloseau un alt medicament pentru diabet. Utilizarea metforminei reduce riscul de mortalitate Folosind datele a 438 de femei, jumătate tratate cu metformină și jumătate cu sulfoniluree, cercetătorii au calculat că cele care luau metformină aveau un risc cu 30% mai mic de a muri înainte de 90 de ani. Studiul se bazează pe dovezi anterioare care sugerează că metformina poate încetini mai multe procese biologice ale îmbătrânirii, inclusiv reducerea deteriorării ADN-ului și stimularea activității genetice asociate longevității. Designul studiului limitează certitudinea, dar oferă informații valoroase Pentru că participanții nu au fost repartizați aleatoriu în grupurile de tratament, studiul nu poate demonstra o relație de cauzalitate, așa cum ar face un studiu clinic randomizat. De asemenea, nu a existat un grup placebo, iar dimensiunea totală a eșantionului a fost relativ redusă. Totuși, un punct forte major a fost perioada lungă de monitorizare (14 până la 15 ani) care a permis cercetătorilor să observe efectele asupra longevității, ceva imposibil în studiile clinice clasice. Interes în creștere pentru medicamentele care încetinesc îmbătrânirea biologică Metformina este considerată un medicament care ar putea încetini îmbătrânirea biologică și ar putea întârzia apariția bolilor asociate vârstei. Cercetătorii afirmă că viitoarele studii clinice randomizate ar putea aduce clarificări suplimentare, mai ales într-o lume cu o populație tot mai îmbătrânită și cu interes crescând pentru prelungirea vieții sănătoase.
SUA ar putea decide în decembrie noi reguli pentru vaccinul împotriva hepatitei B
Experții care consiliază agenția americană de sănătate publică (CDC) în privința vaccinurilor se vor întâlni pe 4 și 5 decembrie, când vor discuta din nou posibile modificări ale recomandărilor pentru vaccinul hepatitic B. La precedenta întâlnire, din luna septembrie, aceștia au renunțat în ultimul moment să se pronunțe asupra propunerii de a întârzia prima doză pentru majoritatea nou-născuților. Comisia actuală a fost numită de secretarul american pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., despre care Reuters notează că este „un sceptic față de vaccinuri”. Instalarea sa în funcție de către Donald Trump a accelerat modificarea politicilor americane de imunizare, „inclusiv eliminarea recomandărilor pentru vaccinurile COVID pentru femeile însărcinate și copii” și reducerea finanțării pentru cercetarea vaccinurilor bazate pe mRNA. Amânarea vaccinării bebelușilor Subiectul este unul sensibil, deoarece prima doză a vaccinului împotriva hepatitei B este recomandată chiar la naștere. Motivația principală este faptul că, dacă un sugar se infectează atât de devreme, „are 90% șanse de a dezvolta o infecție cronică”, crescând semnificativ riscul de ciroză sau cancer hepatic. La discuțiile din toamnă, membrii comisiei au luat în calcul doar amânarea primei doze pentru bebelușii ale căror mame au rezultat negativ la testul pentru hepatita B, astfel încât vaccinul să fie administrat „când copilul este cel puțin o lună”. Trump vrea să întârzie vaccinul până la 12 ani Însă Trump, alături de alți susținători ai acestei abordări, a sugerat că vaccinul ar trebui amânat până la vârsta de 12 ani , stârnind și mai multe polemici în jurul acestui subiect. Discuțiile din decembrie se anunță tensionate, iar presiunile politice asupra sănătății publice din SUA fac decizia privind vaccinul cu atât mai dificil de anticipat. Recomandările CDC, monitorizate și în Europa Deși decizia privind vaccinul împotriva hepatitei B este luată de autoritățile americane, experții europeni urmăresc cu atenție recomandările CDC. Datele și rezultatele studiilor din SUA servesc ca punct de referință și pot influența indirect politicile de vaccinare din statele europene. De exemplu, Regatul Unit a folosit date din SUA pentru a decide includerea vaccinului împotriva varicelei în lista recomandărilor pentru copii. Alte țări europene și-au ajustat recomandările pentru vaccinul antigripal bazându-se pe studiile CDC privind siguranța și eficiența acestuia.
Un nou studiu dezvăluie mecanismele prin care creierul epuizat își pierde concentrarea, se deconectează și alunecă în stări asemănătoare somnului
Un nou studiu arată că, atunci când oamenii sunt sever privați de somn, creierul intră pentru scurt timp într-un comportament asemănător somnului, declanșând schimbări fiziologice puternice care duc la prăbușirea atenției, scrie LiveScience. Cercetătorii au descoperit că „deconectarea” corespunde unor impulsuri masive de lichid cefalorahidian care intră și ies din creier, asociate cu unde lente și modificări dramatice ale fluxului sanguin. Activitate cerebrală asemănătoare somnului în stare de veghe Studiul, publicat în Nature Neuroscience, a monitorizat douăzeci și șase de voluntari folosind EEG, fMRI și eye-tracking, comparând stări de odihnă bună cu privarea de somn, separate de zece zile. Participanții care au stat treji toată noaptea au reacționat mai lent, au ratat mai multe semnale și au prezentat impulsuri puternice de lichid cefalorahidian asemănătoare celor observate în primele etape ale somnului non-REM. Impulsurile de lichid și modificările pupilei se sincronizează Cercetătorii au constatat că mișcarea lichidului se sincronizează strâns cu dilatarea și constricția pupilei, sugerând o legătură profundă între pierderile de atenție, semnalele sistemului autonom și reglarea internă a fluidelor. Aceste modele sincronizate au apărut constant atunci când participanții își pierdeau concentrarea, indicând faptul că creierul epuizat intră în micro-episoade ale proceselor de somn, rămânând totuși tehnic treaz. Implicații pentru sănătatea somnului și cercetările viitoare Oamenii de știință cred că, în aceste momente, creierul poate declanșa temporar mecanismele timpurii ale somnului, deși procesele se opresc brusc înainte ca somnul propriu-zis să se instaleze. Cercetările viitoare vor analiza dacă și cum aceste schimbări ale fluxului sanguin și ale mișcării fluidelor influențează capacitatea creierului de a elimina deșeurile metabolice și dacă pot contribui la dezvoltarea unor tratamente pentru tulburările de somn.
Alertă pentru părinți: Jucării AI scăpate complet de sub control le explică copiilor unde sunt cuțitele din casă și cum să aprindă chibrituri
O nouă investigație arată că mai multe jucării pentru copii bazate pe inteligență artificială (AI) pot oferi sfaturi extrem de nepotrivite, alunecând în conversații periculoase atunci când sunt folosite timp îndelungat, scrie Futurism. Cercetătorii au descoperit că aceste jucării, aparent sigure la prima vedere, își pierd rapid limitele de siguranță, oferind indicații despre unde pot fi găsite cuțite sau chibrituri și chiar inițiind discuții sexuale explicite cu utilizatori foarte tineri. Cum se degradează jucăriile AI în timpul interacțiunilor mai lungi Grupul american U.S. Public Interest Research Group a testat trei jucării destinate copiilor cu vârste între trei și doisprezece ani, fiecare echipată cu inteligență artificială conversațională considerată, în mod eronat, sigură de către părinți. Deși la început jucăriile au evitat sau au deviat întrebările periculoase, cercetătorii au observat că sesiunile prelungite, între zece și șaizeci de minute, au dus la deteriorarea modelelor, scoțând la iveală comportamente instabile și riscante. În astfel de conversații extinse, jucăriile au încurajat acțiuni periculoase, au glorificat violența sau au trecut brusc la discuții sexuale explicite, depășind cu mult orice limită acceptabilă pentru copii. Defecțiuni specifice observate la trei jucării AI de pe piață O jucărie, Grok de la Curio, ar fi lăudat moartea în luptă ca pe un act eroic, în timp ce Miko 3 ar fi indicat unui copil de cinci ani unde să găsească pungi de plastic și chibrituri. Cel mai alarmant exemplu a venit de la Kumma, produsă de FoloToy, care ar fi descris cum se aprind chibriturile, de unde se pot procura pastile și cuțite și a oferit chiar sfaturi explicite despre fetișuri și dinamici sexuale. Kumma, care rulează pe GPT-4o de la OpenAI sau pe alte modele alternative, a oferit inclusiv instrucțiuni pas cu pas pentru noduri de bondage și scenarii de rol sexual, demonstrând un colaps catastrofal al măsurilor de siguranță. Impredictibilitatea AI în produsele pentru copii Cercetătorii avertizează că aceste defecțiuni reflectă probleme majore ale inteligenței artificiale generative, care rămâne impredictibilă, insuficient testată și practic nereglementată în contextul jucăriilor pentru copii. Odată cu intrarea unor companii mari precum Mattel în parteneriate cu OpenAI, experții se tem că părinții ar putea cumpăra jucării periculoase fără să înțeleagă riscurile psihologice implicate. Riscuri pe termen lung pentru dezvoltarea copiilor Specialiștii subliniază că, chiar și cu mecanisme de control mai eficiente, persistă întrebări profunde despre modul în care interacțiunile cu „prieteni” AI pot altera dezvoltarea socială a unei întregi generații. Cercetătorii consideră că societatea nu va înțelege pe deplin consecințele socializării cu AI decât atunci când copiii de astăzi vor deveni adulți, moment în care ar putea fi deja prea târziu pentru intervenții eficiente.
De la avertismente severe la beneficii: SUA reabilitează terapiile hormonale pentru menopauză
Anunțul reprezintă o schimbare majoră de perspectivă, iar Administrația pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite (FDA) a explicat că decizia se datorează unei analize științifice mai ample, a discuțiilor cu experți și a consultării publice. „După 23 de ani de dogme, FDA anunță că încetează să mai alimenteze frica ce a ținut femeile departe de un tratament care le poate schimba și chiar salva viața”, a declarat luni comisarul instituției, Marty Makary, citat de Reuters. El a menționat că FDA „ascultă femeile care au contestat paternalismul medicinei” și că mesajul vine și în sprijinul „studentelor la medicină care cer o educație mai solidă despre menopauză în facultăți”. FDA întoarce foaia: avertismentele severe se transformă în beneficii Totul a început în 2002, când un studiu amplu, cunoscut sub numele de Women’s Health Initiative, a arătat posibile legături între terapiile hormonale pentru menopauză și afecțiuni grave precum infarctul, accidentul vascular cerebral, formarea cheagurilor de sânge și cancerul mamar. În urma acestor concluzii, agenția americană pentru medicamente (FDA) a impus cel mai sever tip de avertisment, așa-numita „cutie neagră”. Indicând efecte adverse grave sau potențial fatale. avertismentul de tip „cutie neagră” este cel mai sever nivel de atenționare impus de FDA pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Decizia a avut un impact puternic: medicii au devenit precauți, iar multe femei au renunțat la tratamentele hormonale de teamă pentru siguranța lor. Pe baza cercetărilor mai recente, experții au concluzionat că, folosite corect – în doze mici, pe termen scurt și la femei sănătoase, sub 60 de ani – aceste terapii nu doar că nu prezintă riscuri mari, ci pot fi benefice, ameliorând simptomele menopauzei și îmbunătățind calitatea vieții. În acest fel, FDA a întoars complet foaia: după zeci de ani în care terapiile hormonale au fost tratate ca un pericol sever, ele sunt prezentate acum drept soluții sigure și cu potențial benefic. Tratamente noi și etichete curate În același timp, au fost aprobate două noi medicamente destinate ameliorării simptomelor menopauzei: o versiune mai ieftină a medicamentului Premarin, creat inițial de compania Pfizer și un tratament non-hormonal pentru bufeuri și alte alte simptome legate de schimbările hormonale. Agenția colaborează acum cu producătorii pentru actualizarea etichetelor produselor, eliminând de pe acestea referințele despre riscuri precum boli cardiovasculare, cancer mamar sau demență, așa-numitele „avertismente de tip cutie neagră”. Până acum, toate tratamentele cu estrogen purtau avertismente privind riscul de accident vascular cerebral, formarea cheagurilor de sânge și posibilitatea apariției cancerului mamar. Entuziasm în industria farmaceutică Firmele farmaceutice au reacționat pozitiv: „Companiile sunt încântate când FDA le spune că pot elimina un avertisment înfricoșător de pe produsul lor”, spun reprezentanții agenției americane pentru medicamente.
Cercetătorii au descoperit cauza creșterii rapide a prediabetului în rândul tinerilor
Un nou studiu realizat de Keck School of Medicine din cadrul University of Southern California (USC) arată că un consum crescut de alimente ultraprocesate (UPF) în rândul tinerilor adulți crește semnificativ riscul de prediabet, potrivit ScienceBlog. Publicat în Nutrition & Metabolism (noiembrie 2025), studiul de patru ani a urmărit 85 de participanți cu vârste între 17 și 22 de ani, evidențiind modificări fiziologice clare asociate dietelor bogate în UPF. Pe măsură ce ponderea acestor alimente a crescut de la 20% la 24% din totalul alimentației, participanții au prezentat toleranță redusă la glucoză, niveluri crescute de insulină și sensibilitate scăzută la insulină, semne clasice ale disfuncției metabolice timpurii. Monitorizarea dietei și a metabolismului Cercetătorii au clasificat alimentele folosind sistemul NOVA și au măsurat răspunsurile glicemice și insulinice în timpul testelor de toleranță efectuate la două vizite clinice. O creștere de 10% a consumului de UPF a fost asociată cu o probabilitate cu 51% mai mare de prediabet și cu 158% mai mare de intoleranță la glucoză. Participanții cu diete bogate în UPF au prezentat creșteri mai accentuate ale insulinei și rezistență metabolică în timp. Deși greutatea corporală nu s-a modificat semnificativ, stresul metabolic a fost evident. Cercetătorii au concluzionat că „dieta este un factor modificabil al bolilor metabolice timpurii și o țintă urgentă pentru prevenție.” Impactul pe termen lung Prediabetul se dezvoltă adesea silențios, dar deschide calea către decenii de complicații cardiovasculare, renale și neurologice. Nutrienții tipici alimentelor ultraprocesate – grăsimi saturate, zaharuri adăugate și aditivi artificiali – suprasolicită celulele pancreatice și reduc sensibilitatea la insulină. Studiul subliniază cum obiceiurile alimentare formate în tinerețe pot modela sănătatea pe termen lung. De ce contează Cum peste 50% din caloriile consumate în SUA provin din alimente ultraprocesate, cercetătorii avertizează că mici schimbări alimentare, precum alegerea cerealelor integrale, fructelor sau leguminoaselor în locul gustărilor ambalate, pot reduce rezistența la insulină. Tinerețea, subliniază oamenii de știință, este o „fereastră critică pentru intervenție înainte ca bolile cronice să se instaleze.”
O nouă speranță medicală: Ultrasunetele pot sprijini vindecarea creierului după un accident vascular cerebral
Un nou studiu al Universității Stanford sugerează că ultrasunetele pulsate aplicate prin craniu ar putea îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire după un accident vascular cerebral hemoragic, scrie New Scientist. În experimentele pe șoareci, această metodă a eliminat celulele sangvine moarte și a accelerat recuperarea prin stimularea drenajului limfatic, reducând inflamația și leziunile cerebrale fără intervenție chirurgicală. Cum ajută ultrasunetele creierul să se vindece AVC-urile hemoragice, cauzate de ruperea unui vas de sânge, reprezintă aproximativ 15% din totalul cazurilor, dar sunt printre cele mai periculoase. Tratamentul actual implică deseori proceduri invazive pentru îndepărtarea cheagurilor, ceea ce crește riscul de infecții și deteriorare suplimentară a țesuturilor. Cercetătorul principal, Raag Airan, a descoperit că undele ultrasonice pot mobiliza lichidul cefalorahidian, curățând în siguranță resturile din creier. În testele de laborator, șoarecii tratați cu ultrasunete au avut o rată de supraviețuire aproape dublă față de cei netratați și au prezentat o coordonare și o forță musculară mai bune. Știința din spatele recuperării Ultrasunetele au activat proteine sensibile la presiune din celulele imune ale creierului, reducând inflamația și stimulând eliminarea celulelor moarte. Această stimulare a crescut și fluxul de lichid cefalorahidian, permițând eliminarea deșeurilor prin nodurile limfatice din gât (un mecanism esențial de detoxifiere). Efectele observate imită procesele naturale de curățare ale creierului, sugerând că ultrasunetele pot sprijini sănătatea neurologică pe termen lung. Potențial pentru Alzheimer și alte boli neurodegenerative Cercetarea, publicată în revista Nature Biotechnology, ar putea avea aplicații mai largi dincolo de recuperarea după AVC. Deoarece ultrasunetele pot elimina particule mari, precum celulele sangvine, oamenii de știință cred că pot ajuta și la îndepărtarea proteinelor toxice mai mici, asociate cu Alzheimer și Parkinson. Testele clinice pe pacienți cu Alzheimer urmează să înceapă anul viitor.