Care este simptomul Covid care poate persista pe viață? Dezvăluirea oamenilor de știință

care-este-simptomul-covid-care-poate-persista-pe-viata?-dezvaluirea-oamenilor-de-stiinta

Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate din Marea Britanie a concluzionat că, la doi ani după infectarea cu virusul Covid-19, 80% dintre persoanele care au raportat modificări ale simțului mirosului au obținut rezultate slabe la un test clinic de detectare a mirosurilor. Studiul a descoperit, de asemenea, că dintre cei care au observat o schimbare, aproximativ unul din patru avea simțul mirosului grav afectat sau își pierduse complet capacitatea de a mirosi, scrie The Independent. Pierderea simțului mirosului a fost de la început un simptom specific infectării cu virusul Covid-19, care provoacă inflamații în sistemul olfactiv. „Reconfigurarea” răspunsului creierului la mirosuri Coautoarea studiului, dr. Leora Horwitz, a avertizat totuși că recuperarea simțului mirosului ar putea să nu fie posibilă niciodată: „Poate dura mult timp – poate pentru totdeauna, nu știm – dar este absolut posibil ca oamenii să nu-și recupereze simțul olfactiv”. Studiul a mai inclus și modalități de restabilire a simțului mirosului pacienților după Covid, care ar putea include suplimente de vitamina A sau „antrenament olfactiv pentru a „reconfigura” răspunsul creierului la mirosuri”. Rezultatele studiului vin în contextul în care o nouă tulpină de Covid, numită Stratus, se răspândește în Marea Britanie și se crede că este responsabilă pentru majoritatea cazurilor din țară. Noua tulpină are două variante, XFG și XFG.3.

Cazurile de Covid cresc din cauza variantelor Nimbus și Stratus. Care sunt simptomele la care să fii atent

cazurile-de-covid-cresc-din-cauza-variantelor-nimbus-si-stratus.-care-sunt-simptomele-la-care-sa-fii-atent

Dacă aveți febră, dureri în gât și stare de oboseală, este posibil să fi luat una dintre noile tulpini de Covid răspândite în această perioadă de toamnă. Variantele NB.1.8.1, numită Nimbus, și XFG, cunoscută ca Stratus, sunt acum cele mai răspândite în Marea Britanie, spun autoritățile. Nu se estimează, însă, în cât timp noile variante vor ajunge și în România. Specialiștii spun că aceste noi tulpini nu par mai periculoase decât versiunile anterioare de Covid și nu provoacă simptome mai grave. Cu toate astea, schimbările genetice recente pot face virusul mai ușor de transmis. Dureri în gât și alte simptome Virusurile trec prin schimbări naturale atunci când circulă de la o persoană la alta. Dacă aceste schimbări sunt importante, apar variante noi. Ultimele variante de Covid se pot manifesta prin simptome distincte, cum ar fi voce răgușită sau dureri în gât descrise ca „lamă de ras”. Alte semne pot include dureri de cap, tuse, nas înfundat sau curgere nazală și senzație de epuizare, scrie BBC. Acestea fac dificilă diferențierea între Covid, gripă sau răceală. Persoanele care bănuiesc că au Covid ar trebui să evite contactul cu cei vulnerabili și să stea acasă dacă pot. În cazul în care trebuie să iasă, este recomandată purtarea unei măști. Igiena regulată a mâinilor și aruncarea șervețelelor folosite în coșul de gunoi ajută la limitarea răspândirii bolilor respiratorii. Pentru calmarea durerilor de gât, NHS recomandă consumul de multe lichide și o linguriță de miere. Este bine de știut că reinfectarea este posibilă chiar dacă ați avut recent boala sau ați fost vaccinat. De obicei, cazurile repetate sunt ușoare, dar pot fi transmise altor persoane. În prezent, testele Covid nu se mai oferă gratuit pentru toată lumea, dar pot fi cumpărate din farmaciile din România, la prețuri accesibile.

Care sunt cele cinci fructe din supermarket care îți pot regla glicemia și îți protejează sănătatea

care-sunt-cele-cinci-fructe-din-supermarket-care-iti-pot-regla-glicemia-si-iti-protejeaza-sanatatea

Medicii și nutriționiștii evidențiază cinci fructe din supermarket care rivalizează cu scumpele „superalimente” prin aportul de nutrienți protectori, reglarea glicemiei și reducerea riscurilor de boală, scrie Daily Mail. Merele și perele: puterea fructelor simple Cercetările arată că merele, care sunt foarte accesibile la preț, reduc colesterolul, sprijină reglarea insulinei în organism, ajută la menținerea forței și mobilității și scad riscul diabetului de tip 2. Fibrele solubile, precum pectina, încetinesc eliberarea zahărului, iar polifenolii îmbunătățesc eficiența insulinei. Perele oferă beneficii similare, stabilizând glicemia prin dulceața lor naturală și conținutul ridicat de apă, mai ales când sunt consumate crude și necurățate de coajă. Ambele fructe ajută și la absorbția fierului atunci când sunt asociate cu alimente bogate în vitamina C. Afinele și zmeura: campioni ai antioxidanților și fibrelor Afinele sunt bogate în antocianine, care îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și protejează împotriva bolilor de inimă. Consumate proaspete sau congelate, își păstrează nutrienții și sunt ideale alături de ovăz, iaurt sau nuci pentru controlul glicemiei. Zmeura oferă un conținut neobișnuit de ridicat de fibre și un nivel scăzut de zahăr, fiind excelentă pentru energie constantă. Studiile arată că zmeura reduce vârfurile glicemice după mese bogate în carbohidrați, iar vitamina C pe care o conține sporește absorbția fierului atunci când este combinată cu semințe sau cereale. Rodiile: moderatori ai glicemiei Semințele de rodie, cunoscute ca arili, conțin elagitanine, compuși care reduc creșterea glicemiei după mese, în special când sunt consumate cu alimente amidonoase. Semințele proaspete oferă fibre și antioxidanți, în timp ce sucul ar trebui limitat la porții mici alături de mese, pentru a evita excesul de zahăr. Presărarea semințelor peste salate cu leguminoase sau cereale sporește absorbția fierului, iar asocierea cu ulei de măsline ajută la absorbția antioxidanților solubili în grăsimi. Aceste cinci alimente de bază din supermarket demonstrează că fructele de zi cu zi pot egala sau chiar depăși opțiunile exotice în putere nutrițională, sprijinind glicemia echilibrată, sănătatea inimii și bunăstarea pe termen lung.

Premieră medicală: Oamenii de știință creează embrioni din ADN-ul pielii umane

premiera-medicala:-oamenii-de-stiinta-creeaza-embrioni-din-adn-ul-pielii-umane

Oamenii de știință au folosit celule ale pielii umane pentru a crea ovule fertilizabile capabile să producă embrioni în stadiu incipient, un progres care ar putea extinde posibilitățile tratamentelor de fertilitate, potrivit unui nou studiu, scrie CNN. Studiul de validare a conceptului a fost publicat marți în revista Nature Communications. Cercetarea a implicat prelevarea nucleului dintr-o celulă obișnuită a pielii umane și transplantarea acestuia într-un ovul donator lipsit de propriul nucleu. Cercetătorii au produs 82 de ovocite umane funcționale, sau celule ovulare imature. Ulterior, acestea au fost fertilizate în laborator. Potrivit BBC, niciun ovocit nu s-a dezvoltat dincolo de stadiul de șase zile. Tehnica de la baza acestui studiu este similară cu cea utilizată pentru crearea oii Dolly – primul mamifer clonat din lume – născută în 1997. Deși tehnica este pe departe de a fi perfectă – întrucât ovulul alege în mod aleatoriu cromozomii pe care să îi elimine -, ar putea veni ca un tratament pentru infertilitatea cauzată de vârstă înaintată sau boli, utilizând aproape orice celulă din corp ca punct de plecare pentru viață. Momentan, rata de succes este scăzută, de aproximativ 9%, iar cromozomii pierd un proces important în care își rearanjează ADN-ul, numit încrucișare.

Care sunt simptomele noii variante Covid, Stratus, și cum se diferențiază de gripă și VRS

care-sunt-simptomele-noii-variante-covid,-stratus,-si-cum-se-diferentiaza-de-gripa-si-vrs

O nouă tulpină de Covid numită Stratus, cu două versiuni identificate – XFG și XFG.3 – se răspândește în Marea Britanie și este monitorizată îndeaproape de Organizația Mondială a Sănătății. Experții spun că Stratus este mai transmisibilă decât variantele anterioare, iar trăsătura distinctivă este răgușeala, care apare înaintea altor simptome, potrivit The Mirror. Potrivit medicilor, pacienții infectați cu Stratus prezintă frecvent dureri în gât și voce răgușită, pe lângă simptomele generale de Covid, precum febră, tuse persistentă – mai mult de o oră, sau să existe 3 sau mai multe crize de tuse în 24 de ore, pierderea gustului sau mirosului, dificultăți de respirație, oboseală, dureri musculare, dureri de cap, durere în gât, nas înfundat sau care curge, pierderea poftei de mâncare, diaree și greață sau vărsături. Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a raportat recent o creștere de 7,6% a cazurilor. Medicii avertizează că Stratus poate ocoli imunitatea, făcând vaccinurile anterioare mai puțin eficiente și subliniind importanța vaccinărilor actualizate. Cum se compară simptomele gripei Simptomele gripei, care apar adesea brusc, includ febră mare, dureri musculare, oboseală, tuse seacă, durere în gât, dureri de cap, dificultăți de somn, pierderea apetitului, diaree sau dureri abdominale și greață sau vărsături. Medicii atrag atenția că odată cu redeschiderea școlilor apar vârfuri sezoniere, ceea ce complică diferențierea dintre gripă și Covid. Simptomele infecției VRS Virusul respirator sincițial (VRS) provoacă, de obicei, simptome asemănătoare unei răceli, care încep în câteva zile de la infectare. Semnele comune includ rinoree sau nas înfundat, tuse, strănut, oboseal, febră cu transpirații și frisoane și respirație șuierătoare. VRS poate fi deosebit de problematic pentru grupurile vulnerabile, deși majoritatea cazurilor rămân ușoare. Experții subliniază că durerile în gât și vocea răgușită sunt cei mai fiabili indicatori care diferențiază Stratus de alte boli respiratorii. Odată cu revenirea copiilor la școală și cu apropierea sezonului rece, varianta este așteptată să se răspândească pe scară largă.

Persoanele organizate și responsabile trăiesc mai mult, arată un nou studiu

persoanele-organizate-si-responsabile-traiesc-mai-mult,-arata-un-nou-studiu

Cercetătorii de la Universitatea din Limerick au analizat cinci trăsături esențiale de personalitate și au urmărit mortalitatea participanților între 6 și 28 de ani. Rezultatele, publicate în Journal of Psychosomatic Research, arată că persoanele organizate prezintă un risc de mortalitate cu 14% mai mic, cele responsabile cu 12% mai mic, iar cele harnice și meticuloase cu 15% mai mic. „A fi organizat poate ajuta oamenii să respecte rutina care îmbunătățește sănătatea, dar poate reflecta și reziliența psihologică sau obiceiurile sociale care contribuie la o viață mai lungă”, a explicat Páraic O’Súilleabháin, coautorul studiului. Trăsătura cea mai puternic asociată cu longevitatea s-a dovedit a fi „spiritul activ” – energia, vigoarea și implicarea în viață – care reduce riscul de mortalitate cu 27%. În contrast, persoanele cu trăsături nevrotice, predispuse la îngrijorare și comportamente capricioase, prezintă un risc mai mare de deces, probabil din cauza incidenței mai mari a bolilor, a unui IMC ridicat și a riscului crescut de fumat. Studiul sugerează că personalitatea ar putea juca „un rol secundar, subestimat în medicină și sănătate publică”.

Serratia marcescens, bacteria care a ucis cei șase copii din Iași este rezistență la antibiotice și prezintă riscuri majore în secțiile ATI

serratia-marcescens,-bacteria-care-a-ucis-cei-sase-copii-din-iasi-este-rezistenta-la-antibiotice-si-prezinta-riscuri-majore-in-sectiile-ati

Serratia marcescens este deosebit de notabilă datorită rezistenței sale la numeroase antibiotice utilizate în mod obișnuit, ceea ce o transformă într-o amenințare majoră pentru sănătatea publică. S-a documentat faptul că bacteria poate supraviețui în spitale perioade îndelungate, inclusiv pe suprafețe curățate în mod regulat, ceea ce facilitează transmiterea către pacienții vulnerabili. Din acest motiv, focarele de infecții cu Serratia marcescens reprezintă o preocupare constantă în spitale, în special în secțiile de terapie intensivă și în serviciile de neonatologie, notează Clinica Universidad de Navarra. Infecțiile cauzate de Serratia marcescens pot avea manifestări diferite, în funcție de calea de pătrundere în organism și de imunitatea gazdei. De exemplu, bacteria poate provoca infecții urinare atunci când pătrunde în sistemul urinar, de obicei prin catetere. Poate provoca pneumonie atunci când ajunge în plămâni, mai ales la pacienții cu sistem imunitar slăbit sau aflați pe ventilație mecanică. Serratia marcescens poate ajunge și în fluxul sangvin prin catetere intravenoase, cauzând bacteriemie și, în cazuri grave, sepsis. Alte infecții posibile includ infecții ale rănilor, meningită și endocardită. Cum pot fi prevenite infecțiile cu Serratia Tratamentul acestor infecții este dificil din cauza rezistenței ridicate la antibiotice. Alegerea terapiei se bazează de regulă pe testele de sensibilitate, care presupun cultivarea bacteriei și expunerea ei la mai multe antibiotice pentru a identifica pe cel mai eficient. Printre antibioticele care pot fi eficiente se numără unele cefalosporine de generația a treia, precum cefotaxima și ceftazidima, și carbapenemele, cum ar fi imipenemul și meropenemul. Totuși, rezistența bacteriei la aceste medicamente este în creștere, ceea ce face necesară dezvoltarea unor noi strategii terapeutice. Prevenirea infecțiilor cu Serratia marcescens se bazează în primul rând pe menținerea unei igiene stricte și aplicarea măsurilor de control al infecțiilor în spitale. Aceasta presupune curățarea riguroasă a suprafețelor, sterilizarea corectă a echipamentelor medicale, respectarea procedurilor de inserție și îngrijire a cateterelor, precum și aplicarea constantă a regulilor de igienă a mâinilor.

Reușită extraordinară a medicinei moderne: Boala Huntington a fost tratată cu succes pentru prima dată

reusita-extraordinara-a-medicinei-moderne:-boala-huntington-a-fost-tratata-cu-succes-pentru-prima-data

Boala este răspândită în familii, distruge celulele creierului și seamănă cu o combinație de demență, Parkinson și boala neuronului motor. O echipă de cercetare afirmă că datele arată că boala a fost încetinită cu 75% la pacienți, potrivit BBC. „Aceasta înseamnă că declinul la care te-ai aștepta în mod normal într-un an ar dura la patru ani după tratament, oferind pacienților decenii de „viață de bună calitate”, a declarat profesoara Sarah Tabrizi pentru BBC News. Noul tratament este un tip de terapie genică administrată în timpul unei intervenții chirurgicale delicate pe creier, care durează între 12 și 18 ore. Primele simptome ale bolii Huntington tind să apară la 30 sau 40 de ani și sunt, în mod normal, fatale în decurs de două decenii – ceea ce deschide posibilitatea ca un tratament mai timpuriu să prevină apariția simptomelor. Profesorul Tabrizi, directorul Centrului pentru Bolile Huntington din cadrul University College London, a descris rezultatele ca fiind „spectaculoase”. „Nici în cele mai îndrăznețe vise ale noastre nu ne-am fi așteptat la o încetinire cu 75% a progresiei clinice”, a spus ea. Niciunul dintre pacienții tratați nu a fost identificat, dar unul a fost pensionat medical și s-a întors la muncă. Alții din studiu încă merg, deși se așteaptă să aibă nevoie de un scaun cu rotile. Tratamentul este probabil foarte scump. Cu toate acestea este un moment de adevărată speranță într-o boală care afectează oamenii aflați în floarea vârstei și devastează familii.

Studiu: Renunțarea la ora de vară ar putea preveni sute de mii de accidente vasculare cerebrale anual

studiu:-renuntarea-la-ora-de-vara-ar-putea-preveni-sute-de-mii-de-accidente-vasculare-cerebrale-anual

Un nou studiu susține că anularea orei de vară (DST) și adoptarea permanentă a orei standard (ST) ar putea reduce semnificativ problemele cronice de sănătate în Statele Unite, potrivit Live Science. Cercetătorii au modelat date de la peste 300 de milioane de persoane și au concluzionat că menținerea ST pe tot parcursul anului ar preveni peste 300.000 de accidente vasculare cerebrale și mai mult de 2,6 milioane de cazuri de obezitate anual. Impactul schimbării orei asupra sănătății Schimbările bianuale ale ceasului perturbă ritmurile circadiene, crescând riscul de obezitate, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate. Comparativ cu DST, ora standard se aliniază mai bine cu tiparele naturale de lumină și reduce povara circadiană. Cercetătorii au descoperit că ST permanent ar putea preveni aproximativ 900.000 de cazuri suplimentare de obezitate și 85.000 de accidente vasculare cerebrale în fiecare an față de DST permanent. Istoric și riscuri ale ritmului circadian Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în SUA în 1918 pentru a economisi energie și ulterior standardizată prin Uniform Time Act din 1966. Totuși, oamenii de știință avertizează acum că „povara circadiană” provocată de somnul perturbat și expunerea la lumină contribuie la rate mai ridicate de accidente vasculare cerebrale, infarcte și obezitate. Chiar și riscurile reduse pentru fiecare individ devin semnificative când milioane de oameni resimt efectele simultan. Limitări și implicații mai largi Studiul, publicat în PNAS, s-a bazat pe simulări care au presupus tipare universale de somn și muncă, precum și pe date de sănătate auto-raportate. În ciuda limitărilor, experții subliniază că povara asupra sănătății este cea mai mare în rândul populațiilor care se confruntă deja cu disparități de somn. Susținători, inclusiv Academia Americană de Medicină a Somnului, pledează pentru anularea DST în favoarea menținerii permanente a ST pentru a proteja sănătatea publică pe termen lung. România și ora de vară România a reintrodus ora de vară în 1979, după ce fusese suspendată între 1943 și 1978, fiind aplicată anterior între 1940 și 1942. Anul acesta, România va trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Ora 4:00 devine 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, cu 25 de ore.

Medicii au restabilit vederea unui bărbat prin extragerea dintelui și implantarea lui în ochi

medicii-au-restabilit-vederea-unui-barbat-prin-extragerea-dintelui-si-implantarea-lui-in-ochi

Un bărbat în vârstă de 34 de ani, din Columbia Britanică, și-a recăpătat vederea după ce medicii canadieni au efectuat prima intervenție chirurgicală „dinte-în-ochi” din țară, potrivit Live Science. Canadianul a orbit în copilărie în mare parte din cauza leziunilor severe ale corneei provocate de sindromul Stevens-Johnson, o reacție autoimună rară. În ultimele două decenii, el a suferit peste 50 de operații, inclusiv 10 transplanturi de cornee, fără rezultate. Procedura, numită osteo-odonto-keratoproteză, implică extragerea unui dinte al pacientului și transformarea acestuia într-o platformă pentru o lentilă artificială, care înlocuiește corneea distrusă. După implantarea dintelui în orbită și câteva luni de adaptare, Chapman a putut percepe mișcarea și, ulterior, a obținut o vedere relativă. Chirurgul a îndepărtat mai întâi unul dintre caninii pacientului, precum și un strat subțire de os care îl înconjura. Acest lucru a menținut dintele alimentat cu sânge. Dintele a fost apoi pregătit, prevăzut cu un cilindru de plastic și implantat în obrazul pacientului pentru a permite țesutului moale să crească în jurul său timp de câteva luni. Ulterior, dintele a fost îndepărtat și implantat chirurgical în ochiul drept. Deoarece dintele și țesutul moale din jur provin de la pacient, corpul acestuia este mai puțin probabil să respingă un implant, au explicat specialiștii. Operația dinte-în-ochi este considerată o ultimă soluție pentru orbirea cauzată de deteriorarea corneei. Operația în mai multe etape durează mai mult de 12 ore, fără a lua în considerare timpul în care țesutul crește în jurul dintelui. În prezent, există puțini specialiști care o efectuează în întreaga lume. Medicii au efectuat intervenții chirurgicale dinte-în-ochi în Australia, Chile, Egipt, Germania, India, Italia, Japonia, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. Până în prezent, doar câteva sute de persoane au fost supuse procedurii.