Studiu: Persoanele cu mai multă masă musculară și mai puțină grăsime viscerală au creiere mai tinere
Un nou studiu, care va fi prezentat săptămâna viitoare la reuniunea anuală a Societății Radiologice din America de Nord, a constatat că unul dintre motivele pentru care aceste descoperiri sunt atât de importante este faptul că vârsta cronologică — și, implicit, îmbătrânirea creierului — este „de departe” principalul factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Știm că vârsta unei persoane, în ceea ce privește aspectul fizic, poate să nu corespundă cu vârsta cronologică”, a spus autorul principal al studiului, dr. Cyrus Raji, profesor asociat de radiologie și neurologie la Institutul Mallinckrodt de Radiologie al Facultății de Medicină a Universității Washington din St. Louis. „Se pare că nici vârsta organelor nu corespunde cu vârsta cronologică”, a mai spus acesta, potrivit NBC News. Rezultatele studiului Studiul a implicat 1.164 de persoane sănătoase, cu vârsta medie cronologică de 55 de ani. Aproximativ 52% erau femei și 39% erau persoane de culoare. Toți au fost supuși unei RMN a întregului corp, care a examinat creierul, țesutul adipos și țesutul muscular. Pentru a determina vârsta cerebrală a participanților, Raji și echipa sa de cercetători au utilizat un algoritm care a fost antrenat pe scanările RMN ale 5.500 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 89 de ani. Vârsta cerebrală medie a participanților la studiu a fost de 56,04 ani. De asemenea, studiul a mai relevat faptul că la fel cum o masă musculară mai mare și un raport mai mic între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai tinere, o masă musculară mai mică și un raport mai mare între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai înaintate. În plus, potrivit studiului, această legătură între grăsimea corporală și vârsta creierului era valabilă doar pentru grăsimea viscerală, cunoscută și sub denumirea de grăsime ascunsă, grăsime activă sau grăsime abdominală profundă. Grăsimea subcutanată, stratul de grăsime situat chiar sub suprafața pielii, nu era asociată cu vârsta creierului. Din perspectivă clinică, rezultatele studiului sunt în concordanță cu ceea ce se aștepta dr. Zhenqi Liu, profesorul James M. Moss de diabetologie la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia. „Când oamenii sunt foarte tineri și sănătoși, tind să aibă mai multă masă musculară și vor avea o vârstă cerebrală mai tânără”, a spus Liu, care nu a participat la cercetare, potrivit sursei citate. Chiar și așa, studiul confirmă faptul că sănătatea musculară este vitală pentru sănătatea generală, a mai spus Liu.
Cercetătorii japonezi dezvăluie un aliment obișnuit care ar putea reduce riscul de demență
Un nou studiu realizat în Japonia indică faptul că consumul regulat de brânză ar putea fi asociat cu un risc ușor mai scăzut de a dezvolta demență la vârste înaintate, scrie ScienceAlert. Cercetarea, comandată de compania alimentară Meiji Co. și desfășurată pe un eșantion de 7.914 persoane de 65 de ani sau peste, se adaugă altor dovezi că obiceiurile alimentare pot influența semnificativ sănătatea cognitivă pe termen lung. Deși rezultatele arată o asociere și nu o cauzalitate certă, ele oferă un element important în discuțiile privind prevenția demenței. Consumul săptămânal de brânză, asociat cu mai puține cazuri de demență Participanții au fost monitorizați timp de trei ani. Jumătate au declarat că mănâncă brânză cel puțin o dată pe săptămână, iar cealaltă jumătate au spus că nu consumă deloc. În rândul consumatorilor de brânză, 3,4% au dezvoltat demență, comparativ cu 4,5% dintre neconsumatori, o diferență modestă care echivalează cu aproximativ 10 cazuri suplimentare la 1.000 de persoane. Cercetătorii au ținut cont de variabile precum vârsta, sexul, nivelul de educație și veniturile, iar asocierea a rămas semnificativă chiar și după ajustarea pentru calitatea generală a dietei. Nutrienții și microbiomul intestinal pot explica efectul protector Brânza conține nutrienți cunoscuți pentru sprijinul acordat funcției cerebrale, printre care vitamina K, precum și bacterii benefice pentru intestin, care ar putea influența sănătatea cognitivă. Studii anterioare au asociat produsele lactate fermentate cu o sănătate cardiovasculară mai bună, un factor considerat important în riscul de demență. Deși studiul actual nu a analizat mecanisme biologice, cercetătorii spun că profilul nutritiv al brânzei oferă explicații plauzibile pentru tendința observată. Rezultatele arată că este nevoie de cercetări suplimentare Specialiștii subliniază că datele nu indică brânza drept un tratament sau o garanție împotriva demenței, ci doar un posibil factor alimentar benefic printre altele. În contextul creșterii numărului de cazuri de demență, mai ales în țări cu populație îmbătrânită, precum Japonia, cercetătorii spun că sunt necesare studii mai ample pentru a analiza tipurile de brânză, cantitățile recomandate și mecanismele implicate.
Cine are rezultate mai bune: cei care se culcă târziu sau cei care se trezesc devreme?
Noi dovezi științifice contestă ideile înrădăcinate despre cine performează mai bine, matinalii sau nocturnii, și dezvăluie o relație mult mai complexă între ritmul biologic de somn, funcțiile cognitive și sănătate, scrie Times of India. Deși societatea îi laudă adesea pe matinali pentru disciplină și productivitate, cercetările recente arată că ritmurile naturale de somn, determinate biologic, influențează puternic performanța, capacitatea cognitivă și starea de bine pe termen lung. Cei care se culcă târziu obțin scoruri mai mari la inteligență și procesare mentală Un studiu amplu realizat de Imperial College London pe peste 26.000 de adulți a descoperit că persoanele care se identifică drept „păsări de noapte” au obținut scoruri semnificativ mai mari decât matinalii la teste care evaluau raționamentul, memoria și viteza de procesare a informației. Cercetătorii au subliniat că tiparul natural de somn, modelat de factori genetici și circadieni, influențează semnificativ momentul în care oamenii funcționează la capacitate cognitivă maximă. Persoanele cu un ritm de somn intermediar (persoane care nu sunt nici matinale, nici nocturne) i-au depășit, de asemenea, pe matinali, sugerând avantaje care depășesc normele tradiționale ale productivității matinale. Oamenii cu program de somn nocturn sunt expuși unor riscuri de sănătate mai mari În ciuda performanțelor cognitive mai bune, persoanele care se culcă târziu prezintă constant riscuri crescute pentru afecțiuni metabolice și cardiovasculare. Studii publicate în Frontiers leagă tipul nocturn de un IMC (Indice de Masă Corporală) mai mare, glucoză crescută, niveluri ridicate de colesterol total și scăderea colesterolului HDL. Alte cercetări asociază culcatul târziu cu obezitate viscerală, rezistență la insulină și mortalitate mai mare, sugerând că nepotrivirea dintre ritmul intern și programul social produce un stres metabolic cronic. Cei care se trezesc devreme au un profil metabolic mai sănătos și un stil de viață mai stabil Deși matinalii nu excelează întotdeauna în sarcini cognitive, mai multe studii de cohortă arată că aceștia au profile metabolice mai sănătoase, inclusiv IMC mai scăzut, circumferință abdominală mai mică, markeri metabolici îmbunătățiți și o sănătate cardiovasculară mai bună. Aceste rezultate reflectă avantajele alinierii naturale la programele de lucru moderne și la ciclurile de lumină naturală. Poți să-ți schimbi tiparul de somn? Deși tiparele naturale de somn nu pot fi schimbate complet, cercetătorii afirmă că rutinele consecvente pot ajuta oamenii să își armonizeze ritmul natural cu cerințele zilnice. Alinierea somnului la programul social poate îmbunătăți atenția, dispoziția și markerii metabolici, fără a forța schimbări extreme care contrazic biologia personală.
Studiu: Opt feluri diferite în care se manifestă efectele pe termen lung ale COVID-19
O nouă analiză realizată de National Institutes of Health (NIH) a identificat opt tipare diferite ale simptomelor asociate efectelor pe termen lung ale COVID-19, marcând una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări de până acum privind modul în care această afecțiune se dezvoltă și persistă, scrie Axios. Concluziile, publicate în Nature Communications, provin din inițiativa RECOVER, un proiect amplu de cercetare lansat în SUA în 2021 și care ar putea fi afectat de reducerile bugetare recente. Studiul urmărește evoluția efectelor pe termen lung ale COVID-19 pe parcursul a 15 luni Cercetătorii au monitorizat 3.659 de participanți, dintre care 69% femei, între trei și 15 luni după infecție, aproape toate cazurile fiind din perioada variantei Omicron. Ei au descoperit că efectele pe termen lung ale COVID-19 nu reprezintă o afecțiune unitară, ci o colecție de traiectorii simptomatice distincte. Unii participanți au prezentat simptome persistente și intense, în timp ce alții au observat dispariția lor în câteva luni. Unele tipare au arătat fluctuații bruște, iar un grup mic a avut simptome atât de rare încât nu au îndeplinit niciodată criteriile oficiale pentru a fi încadrați în categoria efectelor pe termen lung ale COVID-19. Opt tipare de simptome identificate Studiul a conturat opt evoluții: simptome persistente și intense, simptome fluctuante, ameliorare treptată, simptome timpurii care dispar în șase luni, agravare progresivă, simptome declanșate de epuizare post-efort, creștere treptată fără a depăși pragul diagnostic, și simptomatologie minimă pe toată durata monitorizării. Oamenii de știință spun că definirea acestor traiectorii este „crucială” pentru dezvoltarea unor tratamente țintite și pentru identificarea celor mai vulnerabile persoane. Cele mai frecvente simptome și tendințele actuale ale COVID Specialiștii au subliniat că mecanismele biologice din spatele efectelor pe termen lung ale COVID-19 rămân neclare, însă simptomele frecvente includ oboseala, ceața mentală, amețeala, problemele gastrointestinale, palpitațiile și durerile toracice, modificările dorinței sexuale, setea accentuată, tusea persistentă și pierderea gustului sau mirosului. Între timp, datele Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) arată o creștere a activității COVID în 19 state americane, deși nivelurile sunt încă sub cele din 2024.
O nouă speranță pentru diabet: eliminarea celulelor îmbătrânite ar putea controla mai bine glicemia
Un nou studiu arată că îndepărtarea celulelor senescente (îmbătrânite), cunoscute informal drept „celule zombie”, din vasele de sânge poate îmbunătăți semnificativ sănătatea metabolică, și ar putea reprezenta un progres semnificativ în tratarea diabetului și a altor afecțiuni asociate îmbătrânirii, scrie LiveScience. Concluziile, publicate în revista Cell Metabolism, evidențiază modul în care celulele endoteliale îmbătrânite (cele care căptușesc interiorul vaselor) pot deregla controlul glicemiei și pot alimenta inflamația cronică. Celulele senescente, identificate ca factori cheie ai disfuncțiilor metabolice Cercetătorii de la Cedars-Sinai Medical Center au indus senescența la șoareci printr-o dietă bogată în grăsimi sau expunere la radiații, apoi au analizat schimbările metabolice rezultate. Atunci când celulele endoteliale senescente au fost eliminate de la șoarecii obezi, animalele au prezentat reducerea masei grase, un control mai bun al glicemiei și o funcție metabolică globală îmbunătățită. În schimb, transplantarea acestor celule în șoareci sănătoși a indus rezistență la insulină și niveluri crescute ale glucozei. Oamenii de știință atribuie acest efect compușilor inflamatori secretați de celulele îmbătrânite, cunoscuți sub numele de fenotip secretor asociat senescenței (SASP). Acești compuși perturbă procesarea normală a nutrienților și, în final, metabolismul întregului organism. Medicamentele senolitice dau rezultate promițătoare la șoareci dar și în mostre umane În faza a doua a studiului, șoarecii au fost tratați cu fisetină, un medicament senolitic utilizat anterior pentru eliminarea celulelor senescente. Atât șoarecii obezi, cât și cei normoponderali au prezentat reducerea senescenței endoteliale și o toleranță mai bună la glucoză. Efecte similare au fost observate și în mostrele recoltate de la șase adulți cu obezitate. Experții afirmă că cercetarea ar putea deschide drumul unor terapii ce vizează senescența vasculară la nivelul mai multor organe, având în vedere rolul central al vaselor de sânge în reglarea metabolismului. Totuși, oamenii de știință subliniază că sunt necesare studii clinice pentru a verifica dacă aceleași mecanisme se aplică și la oameni.
Un expert în neurologie dezvăluie 6 obiceiuri care îți pot menține creierul tânăr
Un neurocercetător de la Universitatea Johns Hopkins spune că creierul poate rămâne ager chiar și la vârste înaintate, ba chiar se poate întări, cu ajutorul unor obiceiuri zilnice țintite, scrie Business Insider. Dr. Majid Fotuhi, care a studiat declinul cognitiv timp de peste 30 de ani, și-a schimbat stilul de viață după vârsta de 50 de ani pentru a-și crește șansele de a deveni un „super-ager”, adică o persoană cu o sănătate cognitivă similară cu a cuiva cu decenii mai tânăr. Antrenamentele fizice zilnice, baza rutinei sale pentru un creier sănătos Fotuhi își începe fiecare dimineață cu exerciții, alternând antrenamente cu greutăți, sesiuni de pedalat pe Peloton și plimbări lungi cu bicicleta, însumând 60–80 de mile pe săptămână. Studiile arată că antrenamentele cardio și de forță regulate îmbunătățesc fluxul sanguin cerebral, stimulând memoria și viteza de procesare. El evită și scurtăturile, precum liftul, întărind ideea că mici provocări fizice frecvente aduc beneficii mari pe termen lung. Dieta mediteraneană, omega-3 și evitarea strictă a alimentelor procesate Fotuhi urmează o dietă mediteraneană bazată pe alimente integrale, proteine slabe, pește și grăsimi sănătoase. Într-o zi obișnuită consumă ovăz cu proteine, iaurt, fructe de pădure și somon cu salată. Evită complet alimentele procesate și dulciurile, asociate cu inflamația și declinul cognitiv. Singurul supliment pe care îl recomandă sunt acizii grași omega-3, în special DHA și EPA, susținuți de numeroase studii pentru beneficii asupra memoriei și prevenirea Alzheimerului. Provocări mentale, învățare socială și gestionarea stresului Pentru a-și menține mintea activă, Fotuhi învață lucruri noi zilnic: predă, citește literatură științifică, joacă șah, jocuri de cărți rapide, Sudoku, ia lecții săptămânale de dans și călătorește frecvent. De asemenea, evită să folosească GPS-ul și calculatorul, pentru a-și stimula orientarea și raționamentul. Gestionarea stresului și reducerea cortizolului sunt esențiale în rutina sa. Menține o atitudine pozitivă și prioritizează somnul profund, pe care îl descrie drept „un ciclu de spălare nocturnă a creierului”.
Avertisment dur al medicilor: un test folosit excesiv dublează expunerea și triplează riscul de cancer
Conform analizei, procedurile au crescut de la 7,8 milioane în 2007 la aproape 16 milioane în 2022, în ciuda faptului că riscurile scanărilor CT la nivelul capului includ un nivel ridicat de expunere la radiații și un risc crescut de cancer. Cercetătorii subliniază că scanările CT sunt esențiale în urgențe precum accidente vasculare cerebrale, însă în numeroase alte situații sunt utilizate excesiv, adăugând costuri, întârzieri și expunere inutilă pacienților. Dr. Layne Dylla, autorul principal, a avertizat că pierderea echilibrului între beneficii și riscuri poate afecta direct sistemul medical. Riscurile scanărilor CT la nivelul capului cresc semnificativ în rândul copiilor Potrivit studiilor citate, copiii reprezintă categoria cea mai vulnerabilă. Cercetări anterioare au arătat că expunerea la cel puțin cinci până la zece scanări CT înainte de vârsta de 15 ani poate tripla riscul de leucemie și tumori cerebrale. În mod normal, riscul de leucemie la copii este de 1 la 2.000, însă mai multe scanări îl cresc la 1 la 600. Un alt studiu realizat în California estimează că până la 5% din toate cazurile de cancer din SUA ar putea fi atribuite expunerii la radiațiile provenite din scanările CT. În 2023, cercetătorii au estimat că, din 2,5 milioane de scanări CT la copii, aproape 9.700 ar putea duce la dezvoltarea unor forme de cancer la maturitate. Diferențe demografice majore Cei mai afectați de creșterea numărului de proceduri sunt pacienții de peste 65 de ani, care sunt de șase ori mai predispuși să primească o scanare CT decât tinerii. Totuși, utilizarea procedurii nu este uniformă: persoanele afro-americane au fost cu 10% mai puțin probabil să primească un CT, iar pacienții Medicaid (n.r. program guvernamental din Statele Unite care oferă asigurări de sănătate pentru adulți și copii cu venituri și resurse limitate) cu 18% mai puțin, din cauza ratei reduse de rambursare. În mediul rural, pacienții sunt cu 24% mai puțin probabil să beneficieze de investigație, ceea ce crește riscul unor diagnostice ratate. Cercetătorii atrag atenția că până la o treime dintre scanările CT sunt considerate medical nejustificate și ar putea fi înlocuite cu investigații mai sigure, precum RMN sau ecografie, atunci când acestea sunt adecvate.
Formă agresivă de cancer de sân, oprită din evoluție printr-o terapie țintită, cu toxicitate redusă
O terapie țintită, identificată de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din California, San Diego, ar putea opri dezvoltarea unei forme foarte agresive de cancer de sân. Cancerul de sân triplu-negativ, una dintre cele mai agresive și dificil de tratat forme de cancer, este definit de lipsa a trei receptori: 1) – receptorul hormonal pentru estrogen, 2) – receptorul hormonal pentru progesteron, 3) – receptorul 2 de creștere a factorului de creștere epidermic. Din cauza lipsei acestor receptori, cancerul de sân triplu-negativ nu răspunde la terapiile hormonale și nici la terapiile anti-HERS2 (Human Epidermal Receptor factor receptor 2). Tratamentul conjugat anticorpi – medicament Abordarea pusă la punct de echipa de cercetători utilizează un sistem anticorp-medicament – un anticorp identifică celulele canceroase și le administrează, în mod țintit, o terapie extrem de puternică, fără să afecteze celulele sănătoase din jur. Acest tip de tratament – conjugat anticorpi – medicament – face posibilă utilizarea unor medicamente de chimioterapie care altfel ar fi mult prea agresive pentru a fi administrate singure, dar, în conjuncție cu altele, ele promit tratarea unor tipuri de cancer pentru care nu exista cură până acum. Cancerul triplu-negativ reprezintă 10-15% din toate tipurile de cancer de sân invaziv și este considerat cel mai dificil de tratat tip de cancer. Un tip de cancer agresiv, cu anumite preferințe 316.950 de femei și 2.800 de bărbați se estimează că vor fi diagnosticați cu acest tip de cancer în viitorul apropiat. Agresivitatea și faptul că nu există simptome pentru a putea fi identificat din timp face ca știrea că a fost pus la punct un tratament țintit să fie una extrem de bună pentru pacienți și pentru comunitatea medicală deopotrivă. Acest tip de cancer afectează mai mult femeile tinere, de culoare și pe cele cu anumite mutații genetice. În ce constă tratamentul Pe suprafața celulei canceroase există o proteină care se numește FZD7. Sistemul conjugat anticorp – medicament vizează în mod țintit celulele ce prezintă această proteină. Prin proiectarea acestui cocktail, cercetătorii au observat că au redus semnificativ creșterea tumorii la șoarecii de laborator, fără toxicitate observabilă. Această abordare s-a dovedit eficientă și în liniile celulare umane de cancer de sân trigeminal. Desigur că mai este nevoie de cercetări suplimentare, însă rezultatele atât de bune ale studiului promit o cale eficientă de tratament pentru pacientele cu cancere de sân agresive, pentru care nu există, în prezent, terapii. Cercetătorii de la Universitatea din San Diego speră ca acest tip de tratament să dea roade și pentru alte tipuri de cancer, cu biologie similară.
Expert: O activitate zilnică de 10 minute reduce riscul de demență, oricine poate să o facă
Deși nu există o modalitate garantată de a preveni demența, anumite activități zilnice pot susține sănătatea creierului pe termen lung și pot ajuta la reducerea riscului, indiferent de vârstă, a stabilit expertul în îngrijire Michael Berkley-Blezard de la Old Sarum Manor din Elmfield Care, potrivit Express. El a menționat cinci activități și hobby-uri simple care ajută la menținerea minții active și care pot duce la reducerea riscului de demență. Printre acestea este sfatul de a rezolva un puzzle rapid, cum ar fi un sodoku. „O modalitate de a vă menține creierul ascuțit și sănătos este să faceți puzzle-uri în mod regulat. Fie că este vorba de a juca Wordle înainte de a începe ziua de lucru, de a rezolva un sudoku în pat sau de a aborda o căutare de cuvinte în timp ce te uiți la televizor, antrenamentul zilnic al creierului îl ajută să se mențină în cea mai bună formă. Puzzle-urile solicită simultan mai multe părți ale creierului, inclusiv memoria, vizualul și zonele de procesare, ceea ce ajută la întărirea și menținerea conexiunilor neuronale”, a explicat Berkley-Blezard. Studiile confirmă sfatul expertului Sfatul său este susținut de două studii corelate realizate de Universitatea din Exeter și King’s College London, care au fost publicate în Jurnalul Internațional de Psihiatrie Geriatrică în 2019. Această cercetare, care a implicat peste 19.000 de participanți, a constatat că, pe măsură ce adulții cu vârsta de 50 de ani joacă mai des puzzle-uri precum cuvinte încrucișate și sudoku, funcția lor cerebrală este mai bună. „Am descoperit că, cu cât oamenii se implică mai des în puzzle-uri precum cuvinte încrucișate și sudoku, cu atât performanța lor este mai clară într-o serie de sarcini care evaluează memoria, atenția și raționamentul. Îmbunătățirile sunt deosebit de evidente în ceea ce privește viteza și acuratețea performanței lor. În unele domenii, îmbunătățirea a fost destul de dramatică – în ceea ce privește măsurătorile de rezolvare a problemelor, persoanele care rezolvă în mod regulat aceste puzzle-uri au avut performanțe echivalente cu o medie de opt ani mai tinere în comparație cu cele care nu le fac”, a declarat Anne Corbett, de la Facultatea de Medicină a Universității din Exeter, care a condus cercetarea. Cu toate acestea, ea a subliniat că rezolvarea puzzle-urilor nu poate garanta un risc redus de demență. „Nu putem spune că rezolvarea acestor puzzle-uri reduce neapărat riscul de demență la o vârstă mai înaintată, dar această cercetare susține descoperirile anterioare care indică faptul că utilizarea regulată a puzzle-urilor cu cuvinte și numere ajută la menținerea unei funcționări mai bune a creierului nostru pentru mai mult timp”, a adăugat Corbett. Michael Berkley-Blezard a împărtășit și alte sfaturi pentru menținerea sănătății creierului. La loc de frunte, pe listă sunt menținerea conexiunilor sociale, ascultarea de muzică și citirea a cel puțin 20 de pagini pe zi.
Stimularea cerebrală profundă arată un potențial major pentru depresia severă, rezistentă la tratament
Un studiu clinic amplu a constatat că stimularea cerebrală profundă (DBS) a îmbunătățit semnificativ simptomele la adulți cu depresie rezistentă la tratament, jumătate dintre participanți răspunzând pozitiv, iar o treime atingând remisia, scrie NeuroScienceNews. Constatările, publicate în Nature Communications, dezvăluie și o semnătură specifică de unde cerebrale care prezice cu acuratețe pacienții ce pot beneficia cel mai mult, deschizând drumul către terapii personalizate și sisteme adaptive de stimulare. Rezultate clinice puternice în urma stimulării BNST și a nucleului accumbens Cercetători de la Universitatea Cambridge și Shanghai Jiao Tong University au testat DBS la 26 de adulți ale căror simptome depresive nu au răspuns la tratamente standard precum medicația sau psihoterapia. Electrozii au vizat două regiuni cerebrale: nucleul stria terminalis (BNST), implicat în anxietate și stres pe termen lung, și nucleul accumbens, care controlează recompensa și motivația. Treisprezece pacienți au prezentat îmbunătățiri semnificative, iar nouă au ajuns aproape de remisie completă, marcând unul dintre cele mai reușite studii DBS în depresie de până acum. Undele theta, biomarker-cheie pentru succesul tratamentului Una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului a fost că activitatea theta preoperatorie scăzută (4–8 Hz) în BNST prezice rezultate mai bune. O coerență theta mai puternică între BNST și cortexul prefrontal s-a corelat, de asemenea, cu îmbunătățiri mai mari, sugerând că o comunicare mai eficientă între circuitele emoționale și cele de reglare amplifică răspunsul la DBS. În timpul tratamentului, reducerea activității theta a mers în paralel cu ameliorarea simptomelor. Spre stimulare cerebrală personalizată și sisteme „closed-loop” Deoarece activitatea theta reflectă în timp real stările de anxietate și dispoziție, cercetătorii spun că următorul pas este dezvoltarea unor sisteme DBS în buclă închisă, care să ajusteze automat stimularea în funcție de activitatea cerebrală. Teste psihologice suplimentare au prezis, de asemenea, cine răspunde cel mai bine, pacienții mai sensibili la imagini negative având rezultate mai slabe.