Medicii avertizează: limitați timpul petrecut pe TikTok la toaletă pentru a reduce riscul de hemoroizi
Medicii recomandă să renunțăm la telefoane atunci când mergem la toaletă sau, cel puțin, să limităm timpul petrecut pe aplicații precum TikTok la „două clipuri”, după ce o cercetare internațională a arătat că folosirea smartphone-ului pe WC prelungește semnificativ șederea și crește riscul apariției hemoroizilor. Echipa condusă de gastroenterologul Trisha Pasricha, de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston, a analizat 125 de pacienți incluși într-un program de screening pentru cancer colorectal. Potrivit The Guardian, cei care recunoscuseră că duc telefonul la baie erau mult mai predispuși să sufere de hemoroizi decât ceilalți, chiar și după ce au fost luați în calcul factori de risc precum vârsta înaintată, sedentarismul sau dieta săracă în fibre. Studiul spune că 37% dintre cei care folosesc telefonul la toaletă stau mai mult de cinci minute, față de doar 7% dintre cei fără telefon. „Când intri acolo ai un singur scop și trebuie să te concentrezi pe el. Dacă nu se întâmplă nimic în cinci minute, ridică-te, ia o pauză și revino mai târziu”, a explicat Pasricha. Specialiștii avertizează că aplicațiile precum TikTok sau Instagram sunt concepute pentru a menține atenția utilizatorilor cât mai mult timp, ceea ce îi face să uite de durata șederii pe toaletă. În timp, presiunea exercitată asupra țesuturilor anale poate duce la slăbirea acestora și la apariția hemoroizilor. Problema ar putea fi și mai serioasă la tineri, avertizează cercetătorii, întrucât aproape toți studenții incluși într-un studiu separat au recunoscut că folosesc telefonul la baie, ceea ce ar putea duce la apariția hemoroizilor mai devreme decât la generațiile anterioare.
Studiu: Un spray nazal obișnuit ar putea preveni infectarea cu Covid-19
Conform NBC News, un spray nazal disponibil fără prescripție medicală, utilizat în mod obișnuit pentru tratarea alergiilor, ar putea oferi o nouă armă împotriva Covid-19. Cercetători de la Spitalul Universitar Saarland din Germania au testat efectele antihistaminicului azelastină pe un grup de 450 de adulți, într-un studiu clinic desfășurat timp de aproape două luni. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: 227 de voluntari au folosit spray-ul de trei ori pe zi, iar 223 au primit un placebo. Ce au arătat rezultatele Rezultatele au arătat că doar 2,2% dintre cei tratați cu azelastină s-au infectat cu Covid, comparativ cu 6,7% în grupul placebo. De asemenea, spray-ul a redus și incidența altor infecții respiratorii simptomatice. „Descoperirile noastre sugerează că azelastina ar putea fi utilizată ca măsură preventivă accesibilă și la scară largă, mai ales în perioade de transmitere ridicată sau în spații aglomerate”, a declarat dr. Robert Bals, profesor de medicină internă și pneumologie și autor principal al studiului. Cercetătorii cred că spray-ul ar putea bloca virusul în mucoasa nazală, împiedicând replicarea acestuia sau legarea de receptorii ACE2, poarta de intrare a SARS-CoV -2 în celulele umane.
Un studiu dezvăluie medicamentul care este mai eficient decât aspirina în prevenirea atacurilor de cord
O echipă internațională de medici din SUA, Marea Britanie, Australia, Elveția și Japonia a realizat un studiu privind un medicament care ar fi mai eficient decât aspirina în prevenția atacurilor de cord. Rezultatele studiului, publicate în revista Lancet și dezvăluite în cadrul congresului Societății Europene de Cardiologie de la Madrid, au arătat că clopidogrelul – un anticoagulant prescris frecvent – este „superior” aspirinei, notează The Guardian. Studiul a avut la bază datele a aproape 29.000 de pacienți cu boală coronariană și a constatat că anticoagulantul era mai eficient decât aspirina în prevenirea evenimentelor cardiace grave și a accidentelor vasculare cerebrale, fără ca acesta să crească riscul de hemoragii majore. Studiul s-a bazat pe diverse grupuri de pacienți, inclusiv cei care au suferit proceduri precum implantarea de stenturi. Noua analiză a constatat că pacienții care luau clopidogrel aveau un risc cu 14% mai mic de evenimente cardiovasculare în comparație cu cei care luau aspirină. Boala coronariană, cea mai frecventă formă de boală cardiacă Boala coronariană este cea mai frecventă formă de boală cardiacă și una dintre principalele cauze de deces și invaliditate la nivel mondial. Aceasta apare atunci când arterele inimii se îngustează din cauza acumulării de aterom, o substanță grasă în pereții acestora. Durerea sau disconfortul resimțit din cauza acestei îngustări se numește angină pectorală. Boala coronariană necesită adesea tratament pe tot parcursul vieții pentru a preveni atacurile de cord. Astfel, aspirina este prescrisă în mod tradițional pe termen nelimitat pacienților cu această afecțiune.
Medicii avertizează: Vapatul poate provoca daune ireversibile sănătății copiilor
Conform The Guardian, la Congresul Societății Europene de Cardiologie de la Madrid, cel mai mare eveniment mondial dedicat sănătății inimii, medici și cercetători au tras un semnal de alarmă privind efectele țigărilor electronice asupra copiilor și tinerilor. Prof. Maja-Lisa Løchen, cardiolog la Spitalul Universitar din Nordul Norvegiei, a declarat că milioane de copii riscă probleme grave de sănătate în viitor din cauza vapatului, care crește tensiunea arterială, accelerează ritmul cardiac și poate duce la rigidizarea arterelor. „Sunt convinsă că vapatul produce daune ireversibile asupra creierului și inimii copiilor”, a spus ea. Un studiu publicat anul trecut în New England Journal of Medicine a arătat că vapatul crește cu 32% riscul de accident vascular cerebral. De asemenea, lichidele încălzite din țigările electronice pot elibera formaldehidă și acetaldehidă… substanțe cancerigene ce afectează vasele de sânge și sporesc riscul de boli cardiovasculare. Alți experți au subliniat că, pe lângă dependența de nicotină, vapatul la vârste fragede poate deveni o poartă către fumatul clasic. „Nu știm încă impactul pe termen lung asupra riscului cardiovascular, dar este clar că vapatul nu este sigur și nu ar trebui să fie o opțiune pentru copii și adolescenți”, a declarat Prof. Susanna Price, cardiolog la Royal Brompton Hospital din Londra. Dr. Charmaine Griffiths, director executiv al British Heart Foundation, a cerut guvernelor să ia măsuri urgente pentru reducerea atractivității vapatului în rândul tinerilor și pentru atingerea obiectivului unei „generații fără fumat”.
Medicamentele pentru slăbit reduc la jumătate riscul de deces prematur la pacienții cardiaci
Conform The Guardian, medicamentele pentru slăbit, precum semaglutida și tirzepatida, ar putea deveni o nouă opțiune terapeutică pentru milioane de pacienți cardiaci, după ce un studiu realizat în SUA a demonstrat beneficii „remarcabile” asupra speranței de viață și calității vieții. Cercetarea, realizată de rețeaua medicală nonprofit Mass General Brigham din Boston și publicată în revista JAMA, a analizat date de la peste 90.000 de pacienți cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF), obezitate și diabet de tip 2. Rezultatele au arătat că semaglutida a redus riscul de spitalizare sau deces prematur cu 42%, iar tirzepatida cu până la 58%. „Opțiunile de tratament pentru pacienții cu HFpEF sunt limitate. Studiul nostru sugerează că aceste medicamente, cunoscute pentru controlul greutății și al glicemiei, oferă beneficii semnificative și în reducerea riscului de complicații cardiace”, a declarat dr. Nils Kruger, co-autor al cercetării. Specialiștii reuniți la Madrid au salutat rezultatele. Doctorul Carlos Aguiar, vicepreședinte al Societății Europene de Cardiologie, a subliniat că descoperirea ar putea schimba modul de tratare al insuficienței cardiace: „E o veste bună. Aceste medicamente nu doar reduc greutatea, ci par să aibă efecte suplimentare care scad mortalitatea și spitalizările.”
Surprize în clasamentul 100 TIME AI 2025 / Care sunt marii absenți din cel mai prestigios clasament la ora asta
Prestigioasa revistă Time AI, aflată la cea de-a treia ediție, a publicat clasamentul celor 100 de personalități din domeniul AI, care au avut o contribuție semnificativă în acest domeniu în ultimele 12 luni. Clasamentul este împărțit în patru categorii: inovatorii, liderii, modelatorii de piață și tehnologie și vizionarii, ale căror idei sunt considerate „progrese revoluționare care remodelează lumea”. Clasamentul demonstrează în mod cert că direcția dezvoltării inteligenței artificale este determinată mai degrabă de oameni decât de mașini și algoritmi. Redactorul-șef al revistei, Sam Jacobs, a subliniat, în introducerea sa, că deciziile acestor persoane vor modela viitorul tehnologiei care schimbă lumea sub ochii noștri. Iată cine a făcut parte din acest clasament prestigios! Primul grup e relativ puțin surprinzător. El include toți giganții care implementează și dezvoltă propriile modele lingvistice mari, cum ar fi: Sam Altman, șeful OpenAI, Elon Musk, fondatorul xAI, Mark Zuckerberg, fondatorul META, Jenseng Huang, CEO Nvidia, cel mai mare producător de cipuri AI. Categoria e completată de nume din China: Reng Zhengfei, fondatorul Huawei Liang Wenfeng, autorul recentului model de succes, DeepSeek. Absența oricăror reprezentanți Google este o surpriză, deși există personalități precum Andy Jassy (Amazon), Dario Amodei (Anthropic) și puternicul investitor Masayosi Son (Softbank). Categoriile „Inovatori” și „Formatori” sunt deosebit de interesante. Time subliniază că firmele de tehnologie concurează agresiv pentru oameni de știință și specialiști în prezent, oferind contracte-record, așa cum este exemplificat de Meta. Gigantul Meta era cunoscut pentru ofertele depuse cercetătorilor, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari pentru un contract de șase ani. Nu era vorba doar de salariu sau opțiuni pe acțiuni, ci și de accesul la 30.000 de unități grafice pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Cu toate acestea, această politică de personal a dat rezultate mixte – după un val de transferuri de profil înalt, compania a înghețat recrutarea în departamentul său de inteligență artificială, iar mai mulți cercetători de profil înalt au părăsit noul Laborator de Superinteligență. La „inovatori” s-au numărat: Andy Persons de la Adobe, James Peng de la Pony AI, o companie-lider în industria vehiculelor autonome, Alex Blania, cofondator al Tools for Humanity, o companie cofinanțată de Altman, care dezvoltă proiectul World ID, (ce implică scanarea irisului oamenilor folosind dispozitivul Orb și crearea unui identificator unic). Polonezul Mati Staniszewski, cofondator al start-up-ului ElevenLabs, a fost recunoscut printre inovatori. Autorii raportului subliniază că Staniszewski a construit un start-up care dă voce IA, iar valoarea afacerii sale s-a triplat în acest timp, ajungând la 3,3 miliarde de dolari. Staniszewski a fondat ElevenLabs împreună cu vechiul său prieten, Piotr Dąbkowski. De data aceasta, nu se află pe prestigioasa listă, dar în anii precedenți a fost recunoscut de revista Time. Lista arată puterea tot mai mare a companiilor asiatice în lumea tehnologiilor viitorului. Printre acestea se numără Wenfeng, Zhengfei, Peng și Xingxing de la Unitree Robotics. Este un semn clar că China este acum una dintre forțele motrice din spatele revoluției globale a inteligenței artificiale.
Studiu: Creierul bărbaților se micșorează după apariția primului lor copil
Creierul uman este extrem de plastic, iar structura lui se poate schimba chiar și la vârsta adultă. Cercetări efectuate asupra femeilor devenite mame au evidențiat fără dubiu o schimbare în activitatea neurală, în sensul că aceasta capătă o plasticitate mai mare. Și e și normal: creierul mamei se adaptează la noile circumstanțe de viață, îi oferă acesteia toate datele pentru ca ea să identifice nevoile copilului și să-l îngrijească în consecință. Maternitatea a fost asociată cu schimbări în multe zone ale creierului, caracterizate ca parte a „rețelei de îngrijire parentală”, esențială pentru identificarea dorințelor și nevoilor unui copil. Zone din creierul mamei care-și intensifică activitatea după naștere Schimbări au loc în cortexul prefrontal (implicat în luarea deciziilor, în controlul impulsurilor, planificare, o ajută pe mamă să fie eficientă în raport cu bebelușul), în amigdală (centrul emoțiilor, al fricii și am motivației) care se mărește și devine mai reactivă, crescând sensibilitatea la semnalele copilului, în hipocamp (zona responsabilă cu memoria și orientarea spațială – interesant este că, în timpul sarcii, acesta se micșorează, dar își revine după naștere). De asemenea, hipotalamusul (esențial pentru comportamentul matern) devine foarte activ, striatul (nucleus accumbens și alte zone din sistemul de recompensă) crește sensibilitatea la oxitocină și dopamină, face ca interacțiunea cu bebelușul să devină plăcută, cortexul parietal și temporal (implicate în procesarea socială și recunoașterea emoțiilor) se activează când interpretează expresiile copilului. Și la tați se schimbă modificarea! Această descoperire i-a determinat pe oamenii de știință să se întrebe ce se întâmplă în creierul unui bărbat care devine tată. The Economist are o ediție specială de weekend, dedicată, săptămâna aceasta, parentingului. Prestigioasa revistă a adunat date din cercetări desfășurate pe mai mulți ani, care arată că și în creierul bărbaților care devin tați se petrec lucruri. În studiul intitulat „Tații aflați la primul copil prezintă reduceri longitudinale ale volumului cortical de materie cenușie: dovezi din două eșantioane internaționale”, cercetătoarea Magdalena Martínez-García și echipa sa au folosit imagistica prin rezonanță magnetică pentru a investiga schimbările din creierul taților aflați la primul copil. Etape și rezultate Care au fost etapele studiului? Într-o primă etapă, oamenii de știință au scanat creierele a 20 de bărbați, în Barcelona, înainte ca partenerele lor să rămână însărcinate și apoi din nou, la două luni după nașterea copilului. Ca grup de control, 17 bărbați fără copii și fără planuri de a deveni tați au fost scanați în momente similare cu cele ale taților. În plus, cercetătorii au scanat și un alt lot de 20 de proaspăt-tătici în Los Angeles, la mii de kilometri depărtare, pentru comparație. Iată ce au descoperit cercetătorii în urma tuturor scanărilor: pentru bărbații fără copii, nu au fost detectate diferențe în volumul total al cortexului cerebral între cele două sesiuni de scanare. Totuși, la proaspăt-tătici s-a observat o reducere cu aproximativ 1% a cortexului cerebral. Dar oamenii de știință nu s-au oprit aici și au vrut să vadă care anume rețele din creier s-au schimbat odată cu paternitatea. Modificări în procesele de mentalizare Rezultatele pentru două rețele au fost observate atât în eșantionul spaniol, cât și în cel american: rețeaua vizuală și așa-numita rețea a modului implicit (cercetătorii au denumit-o „default mode”) au prezentat reduceri de volum la tații aflați la primul copil. Cercetătorii au subliniat că rețeaua default mode poate fi relevantă pentru așa-numitul proces de mentalizare (de exemplu, reflectarea și interpretarea comportamentului bebelușului). Rețeaua vizuală este relevantă pentru recunoașterea copilului. Sunt schimbările observate în creier negative? Deși micșorarea unor regiuni cerebrale poate fi asociată cu degenerarea creierului, ca în demență, oamenii de știință subliniază clar că schimbările observate în studiul lor sunt puțin probabil să fie negative. De exemplu, adolescența este asociată cu eliminarea sinapselor redundante din creier, proces reflectat în dezvoltarea cognitivă și emoțională a adolescentului. Astfel, o reducere a volumului cerebral poate fi legată de o îmbunătățire a funcției la adolescenți. Un proces similar ar putea avea loc și în timpul paternității, prin optimizarea rețelelor relevante pentru îngrijirea copilului.
Consumul de pește la copii, asociat cu memorie mai bună și performanțe cognitive superioare
Cercetarea, desfășurată în China pe un eșantion de peste 1.500 de elevi cu vârste între 7 și 11 ani, a analizat relația dintre frecvența consumului de pește și dezvoltarea cognitivă. Rezultatele arată că acei copii care mănâncă pește de cel puțin două ori pe săptămână au obținut scoruri mai ridicate la testele de memorie pe termen scurt și lung, precum și la evaluările atenției susținute. „Copiii cu un consum mai mare de pește au prezentat performanțe cognitive semnificativ superioare comparativ cu cei care au raportat un consum rar sau inexistent. Această asociere sugerează un rol important al acizilor grași omega-3 și al altor nutrienți specifici peștelui în dezvoltarea creierului”, notează autorii studiului. Pe lângă aportul de acizi grași polinesaturați, peștele furnizează vitamine și minerale care sprijină funcțiile neuronale, între care vitamina D, iod și seleniu. Totuși, cercetătorii avertizează că nu toate tipurile de pește sunt la fel de recomandate: speciile cu un conținut redus de mercur și alți poluanți (somon, sardine, macrou) sunt considerate mai sigure pentru copii. Lucrarea subliniază și implicațiile pentru politicile de sănătate publică. Autorii recomandă includerea peștelui în alimentația copiilor de minimum două ori pe săptămână, ca parte a unei diete echilibrate, însă atrag atenția că rezultatele sunt observaționale și nu demonstrează o relație de cauzalitate directă. „Este nevoie de mai multe studii care să confirme efectele directe ale consumului de pește asupra dezvoltării cognitive, dar datele actuale sugerează că această practică ar putea fi o strategie simplă și eficientă pentru susținerea învățării și memoriei la vârste fragede”, se arată în concluziile cercetării.
Cercetătorii au testat o alternativă la operațiile oculare cu laser, care ar putea revoluționa corecția vederii
Oamenii de știință explorează o nouă metodă de corecție a vederii care remodelează corneea folosind curenți electrici în loc de lasere, scrie Live Science. Deși se află încă în stadii incipiente, această abordare, numită remodelare electromecanică (EMR), a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator pe ochi de iepure, sugerând perspectiva unei alternative mai ieftine, reversibile și mai puțin invazive decât LASIK. Cum funcționează EMR Spre deosebire de LASIK, care utilizează lasere pentru a îndepărta țesut cornean, EMR acționează prin aplicarea unui curent electric slab pentru a modifica structura corneei. Curentul slăbește temporar legăturile de colagen, permițând corneei să fie modelată într-o nouă formă cu ajutorul unui șablon tip lentilă de contact. Odată ce curentul se oprește, țesutul se fixează în noua formă. În experimentele pe ochi de iepure, procesul a remodelat corneea în doar un minut, fără a deteriora celulele sau a produce opacitate. De ce contează LASIK, aprobat în 1999, a ajutat milioane de oameni să renunțe la ochelari și lentile de contact, dar implică riscuri precum durere oculară, iritații și, mai rar, complicații structurale. EMR ar putea evita daunele produse de căldura laserului și ar putea extinde opțiunile de tratament pentru pacienții care nu sunt candidați potriviți pentru LASIK. De asemenea, cercetătorii cred că ar putea inversa opacitatea corneei, tratabilă în prezent doar prin transplant. Ce urmează În ciuda rezultatelor promițătoare din laborator, EMR este departe de a fi aplicat clinic. Următorii pași includ testarea pe animale vii, evaluarea capacității de a corecta probleme precum miopia și hipermetropia și, în cele din urmă, derularea unor studii clinice pe oameni. Experții rămân „prudent optimiști”, subliniind că tehnica ar putea completa LASIK, nu neapărat să o înlocuiască. Dacă va fi confirmată, EMR ar putea lărgi accesul la chirurgia de corecție a vederii, oferind o opțiune mai sigură și mai accesibilă.
Progres major în înțelegerea autismului: 40% dintre copiii afectați au deficit de vitamina D și fier
Potrivit cercetării, 36,5% dintre copiii evaluați prezentau deficit de vitamina D, iar 37,7% aveau deficit de fier. Dintre aceștia, peste 15% au dezvoltat anemie, afecțiune caracterizată prin lipsa unui număr suficient de celule roșii sănătoase capabile să transporte oxigenul în organism. Studiul, bazat pe analiza dietei și a analizelor de sânge la peste 240 de copii cu vârsta medie de patru ani, confirmă că cei cu autism sunt mult mai predispuși la alimentație selectivă și teamă de alimente noi, ceea ce poate conduce la dezechilibre nutriționale. Cercetătorii au observat și o legătură între vârsta copiilor și deficiențele de fier, riscul crescând odată cu înaintarea în vârstă. Totodată, specialiștii au remarcat că utilizarea formulelor de lapte îmbogățite cu nutrienți la vârste fragede ar putea oferi o protecție temporară împotriva acestor carențe. „Identificarea deficiențelor de vitamina D și fier și tratarea lor adecvată pot aduce îmbunătățiri semnificative în sănătatea și dezvoltarea copiilor cu autism”, subliniază autorii. Experții avertizează că, netratate, deficiențele de vitamina D pot provoca probleme serioase, precum deformări osoase de tip rahitic, dureri musculare sau senzații de furnicături, iar lipsa de fier se manifestă prin oboseală, paloare, dificultăți de respirație și dureri de cap. Rezultatele vin în contextul în care diagnosticările de autism sunt în creștere.