Care este perioada de incubație a hantavirusului. OMS: Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit”
Joi, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a ținut o conferință de presă despre situația actuală privind hantavirus, în care a oferit mai multe informații despre răspândire și șansele de a se ajunge la o nouă pandemie globală. Acesta a confirmat că perioada de incubație a hantavirusului poate ajunge „până la șase săptămâni” și că este „posibil” să apară și alte cazuri în perioada următoare, scrie The Guardian. El a precizat că primul caz a fost semnalat la un bărbat care a prezentat simptome pe 6 aprilie și a decedat pe 11 aprilie. La momentul respectiv nu s-au prelevat probe, deoarece nu se suspecta hantavirusul. Soția acestuia a coborât de pe nava Hondius, care a plecat din Argentina spre Antarctica și apoi a traversat Oceanul Atlantic, prezentând și ea simptome, iar starea ei s-a agravat în timpul zborului spre Johannesburg și a decedat pe 26 aprilie. A treia victimă a fost o femeie de pe aceeași navă care a raportat simptome pe 28 aprilie și a decedat pe 2 mai. Un alt caz, un bărbat care s-a prezentat la medicul navei pe 24 aprilie, a fost evacuat în zilele următoare și se află în continuare la terapie intensivă. „OMS are cunoștință de rapoarte privind alte persoane cu simptome care ar fi putut avea contact cu unul dintre pasageri. În fiecare caz, suntem în strânsă legătură cu autoritățile competente. Având în vedere perioada de incubație a virusului Andes, care poate ajunge până la șase săptămâni, este posibil să fie raportate și alte cazuri.”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Nu este vorba de SARS-CoV-2”, asigură o expertă a OMS Maria Van Kerkhove, directoarea interimară a Departamentului pentru amenințări epidemice și pandemice al OMS, a declarat că virusul se răspândește „într-un mod foarte, foarte diferit” față de Covid și gripă și necesită un contact mult mai îndelungat. „Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit. Cunoaștem acest virus, hantavirusurile există de ceva vreme. Dar vreau să fiu foarte clară: acesta nu este SARS-CoV-2; acesta nu este începutul unei pandemii de Covid.”, a spus ea. Ea a afirmat că este vorba de un focar de mici dimensiuni într-o zonă limitată. „Înțelegem perfect de ce apar aceste întrebări, dar aceasta nu este aceeași situație în care ne aflam acum șase ani. Nu se răspândește în același mod, așa cum o fac coronavirusurile. Este foarte diferit. Este vorba de acel contact strâns, intim, pe care l-am observat. Iar majoritatea hantavirusurilor nu se transmit deloc între oameni.”, a spus ea. Ea subliniază că se iau numeroase măsuri pentru a preveni orice răspândire ulterioară.
Incident bizar. Pielea unei femei s-a albăstrit după ce a luat un medicament
Pielea unei femei și-a schimbat culoarea după ce a început un tratament oral. Potrivit Live Science, femeii în vârstă de 68 de ani, din SUA, i-au apărut numeroase pete în culorile albastru închis și violet asemănătoare unor vânătăi după ce a luat un medicament. Ea le-a spus medicilor că a luat minociclină, un antibiotic administrat pe cale orală. Petele au apărut pe mai multe părți ale corpului la câteva săptămâni de la începerea tratamentului cu antibiotic. Anchetatorii au stabilit că este un caz de hiperpigmentare, în care unele zone de piele devin mai închise la culoare. De altfel, hiperpigmentarea este pe lista cu posibile efecte secundare ale antibioticului deși nu se știe cum se produce reacția. Cazul femei a atras atenția și a fost considerat unic având în vedere rapiditatea apariției petelor. De obicei, hiperpigmentarea se dezvoltă după luni de tratament. La final, medicii au sfătuit pacienta să întrerupă tratamentul cu antibiotic și să evite expunerea la soare, deoarece lumina poate agrava hiperpigmentarea.
De ce postul intermitent ne poate ajuta să trăim mai mult și ce se întâmplă în corp după ce mâncăm din nou
Un studiu publicat în Nature Communications răspunde la o întrebare surprinzătoare: beneficiile postului nu vin neapărat din faptul că arzi grăsimi – ci din faptul că oprești arderea lor la momentul potrivit. Ce știam până acum De multă vreme, oamenii de știință știu că postul intermitent – adică perioadele deliberate fără mâncare prelungește viața și reduce riscul multor boli. Explicația clasică era simplă: când nu mâncăm, corpul arde grăsimile stocate pentru energie, iar acest proces de „curățenie metabolică” ar fi cel care aduce beneficiile. Ce au descoperit cercetătorii Studiul, intitulat „Silencing lipid catabolism determines longevity in response to fasting”, a fost realizat pe C. elegans – un vierme microscopic folosit frecvent în cercetarea îmbătrânirii, ale cărui mecanisme biologice de bază sunt surprinzător de similare cu cele umane. Concluzia centrală este contraintuitivă: prelungirea vieții ca urmare a postului nu depinde de activarea susținută a arderii grăsimilor, ci de oprirea acestui proces atunci când hrana redevine disponibilă. Cu alte cuvinte, nu e suficient să arzi grăsimi în timpul postului – corpul trebuie să știe și când să se oprească. Cum funcționează mecanismul Cercetătorii au identificat o enzimă-cheie, numită KIN-19 (echivalentul uman: casein kinase 1 alpha), care acționează ca un „întrerupător”: atunci când hrana revine după post, KIN-19 dezactivează un receptor nuclear numit NHR-49, cel responsabil de arderea grăsimilor. Când expresia KIN-19 a fost blocată experimental, animalele au rămas blocate într-o stare cronică de ardere a grăsimilor – și au pierdut complet beneficiile de longevitate ale postului. Imaginează-ți un motor de mașină: postul „pornește” arderea combustibilului de rezervă. Dar dacă motorul nu poate fi oprit nici după ce rezervorul principal e plin din nou, uzura devine mai mare, nu mai mică. De ce contează pentru noi Descoperirea sugerează că flexibilitatea metabolică – adică abilitatea corpului de a trece rapid și eficient de la arderea grăsimilor înapoi la starea normală – ar putea fi la fel de importantă ca postul în sine. Aceasta deschide o direcție nouă de cercetare: în loc să căutăm doar cum să activăm arderea grăsimilor, ar trebui să înțelegem și cum să o controlăm. Mecanismele descoperite la C. elegans sunt conservate evolutiv, ceea ce înseamnă că enzime similare există și la oameni – dar sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma dacă același principiu ni se aplică și nouă. Studiul a fost publicat în ianuarie 2026 în revista Nature Communications și este disponibil în acces deschis.
Exercițiile excentrice pentru antrenament eficient câștigă popularitate în rândul specialiștilor. Metoda revoluționară care îți crește forța cu mai puțin efort
Cercetătorul Ken Nosaka, de la Universitatea Edith Cowan din Australia, susține că acest tip de exercițiu ar trebui integrat mai des în rutina zilnică, scrie Science Alert. Exercițiile excentrice implică faza în care mușchiul se alungește sub tensiune, cum ar fi coborârea unei gantere sau a corpului într-o genuflexiune. Potrivit lui Nosaka, această metodă generează o forță mai mare asupra mușchilor, dar consumă mai puțină energie comparativ cu exercițiile tradiționale. De ce exercițiile excentrice pentru antrenament eficient sunt mai ușor de adoptat Un avantaj major al exercițiilor excentrice pentru antrenament eficient este accesibilitatea. Acestea nu necesită echipamente speciale și pot fi realizate în activități cotidiene, precum coborârea scărilor sau menținerea unei posturi corecte. „Ideea că exercițiul trebuie să fie epuizant sau dureros îi descurajează pe mulți oameni”, afirmă Nosaka. Specialistul subliniază că acest tip de antrenament poate oferi rezultate superioare cu un efort redus, ceea ce îl face potrivit pentru persoane cu timp limitat sau condiție fizică scăzută. Impactul asupra sănătății Deși exercițiile excentrice sunt asociate frecvent cu febra musculară (DOMS), Nosaka explică faptul că aceasta este cauzată mai degrabă de inflamație decât de deteriorarea gravă a fibrelor musculare. Adaptarea progresivă la acest tip de efort poate reduce semnificativ disconfortul. Studiile analizate indică beneficii importante, inclusiv creșterea forței musculare, îmbunătățirea echilibrului și a sănătății cardiovasculare. Un studiu din 2017, realizat pe femei în vârstă și supraponderale, a arătat că participanții care au coborât scările (exercițiu excentric) au avut rezultate mai bune în ceea ce privește ritmul cardiac și tensiunea arterială decât cei care urcau scările. Specialiștii consideră că exercițiile excentrice pentru antrenament eficient sunt potrivite pentru o gamă largă de persoane, inclusiv vârstnici, persoane sedentare sau cu probleme de sănătate. Acestea sunt deja utilizate în programele de recuperare medicală, dar pot avea aplicații mult mai extinse. În contextul în care mulți oameni renunță la sport din lipsă de timp sau motivație, această metodă oferă o alternativă realistă și sustenabilă. „Când exercițiul pare realizabil, oamenii îl mențin în rutină”, concluzionează Nosaka.
AstraZeneca deschide o fabrică de 360 de milioane de dolari la Dublin, în plin război comercial transatlantic
Compania anglo-suedeză inaugurează o nouă unitate de producție în Irlanda chiar în momentul în care administrația Trump presează giganții farmaceutici să-și mute capacitățile în Statele Unite, relatează luni Euractiv. Într-un moment în care relațiile comerciale dintre Europa și America sunt mai tensionate ca oricând, AstraZeneca a ales să trimită un semnal clar: a inaugurat la Dublin o fabrică de ingrediente farmaceutice active în valoare de 360 de milioane de dolari, amplasată pe campusul Alexion din Blanchardstown. Locuri de muncă de înaltă calificare Unitatea va produce componente esențiale pentru medicamente oncologice și alte tratamente aflate în stadii avansate de dezvoltare. Echipată cu automatizare avansată și inteligență artificială, fabrica este proiectată să scurteze drumul de la laborator la pacient și să se adapteze unor tehnologii de vârf aflate încă la frontiera cercetării farmaceutice, precum conjugatele de anticorpi sau oligonucleotidele. Se estimează că vor fi create aproximativ 100 de locuri de muncă directe, ocupate în principal de oameni de știință și ingineri. Irlada câștigă, dar pentru cât timp? Guvernul de la Dublin a primit investiția cu satisfacție vizibilă. Premierul Micheál Martin a numit-o „un vot semnificativ de încredere în ecosistemul științelor vieții din Irlanda”, iar directorul IDA Irlanda — agenția de stat pentru atragerea investițiilor străine – a subliniat că fabrica consolidează reziliența lanțurilor globale de aprovizionare. Entuziasm, entuziasm, dar cu ceva nuanțe! AstraZeneca se numără printre cei paisprezece mari producători de medicamente care au încheiat acorduri bilaterale cu administrația Trump și s-a angajat separat să investească 50 de miliarde de dolari în Statele Unite până în 2030. Cu alte cuvinte, Dublin și Washington împart, deocamdată, atenția și capitalul companiei. Un pariu pe viitor, cu o întrebare deschisă Fabrica de la Dublin nu e doar o linie de producție – e și un argument. Într-o perioadă în care Washingtonul încearcă să convingă industria farmaceutică să se întoarcă acasă, Irlanda demonstrează că poate oferi în continuare infrastructură modernă, forță de muncă înalt calificată și stabilitate pentru investitorii globali. Dacă această deschidere reprezintă începutul unui nou capitol pentru baza farmaceutică irlandeză sau un ultim moment de glorie înainte ca gravitația investițiilor să se deplaseze spre vest — asta rămâne, pentru moment, fără răspuns.
Dieta copiilor centenarilor. Ce mănâncă familiile cu longevitate ridicată, potrivit unui nou studiu
Cercetarea oferă o perspectivă asupra legăturii dintre alimentație și longevitate, analizând ce consumă membrii familiilor cu speranță de viață ridicată, scrie Euronews. Studiul a inclus 457 de adulți înscriși în cadrul New England Centenarian Study, una dintre cele mai ample cercetări dedicate familiilor cu membri centenari. Majoritatea participanților erau copii ai persoanelor care au depășit vârsta de 100 de ani. Participanții aveau vârste cuprinse între 40 și peste 90 de ani, media fiind în jurul vârstei de 70 de ani la momentul completării chestionarelor alimentare, în anul 2005. Dieta copiilor centenarilor include mai multe fructe și legume Rezultatele arată că dieta copiilor centenarilor are o calitate moderată spre bună, depășind scorurile obținute de alte grupuri similare de vârstnici din Statele Unite. Cercetătorii au evaluat alimentația prin patru indici nutriționali recunoscuți, asociați cu prevenirea bolilor cronice, sănătatea creierului și sustenabilitatea alimentară. Printre cele mai bine punctate categorii alimentare s-au numărat fructele, legumele, verdețurile, fasolea și fructele de mare. De asemenea, participanții au avut scoruri bune în ceea ce privește reducerea consumului de sare, zahăr adăugat și cereale rafinate. Specialiștii consideră că aceste obiceiuri alimentare pot contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, afecțiuni care apar mai rar în rândul copiilor centenarilor comparativ cu populația generală. Dieta copiilor centenarilor rămâne deficitară la anumite categorii alimentare Chiar dacă dieta copiilor centenarilor este considerată mai sănătoasă decât media, cercetătorii au identificat și lipsuri importante. Participanții nu au atins nivelurile recomandate pentru consumul de cereale integrale, leguminoase, produse pe bază de soia și nuci. Aceste alimente sunt recomandate de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, deoarece contribuie la reducerea riscului de boli cronice și susțin sănătatea metabolică. Potrivit autorilor studiului, aceste rezultate sugerează că inclusiv persoanele provenite din familii longevive pot beneficia de îmbunătățiri în alimentație. Dieta copiilor centenarilor nu explică singură longevitatea Cercetătorii atrag atenția că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între alimentație și longevitate. Analiza este una observațională și se bazează pe răspunsuri oferite într-un singur moment în timp. În plus, majoritatea participanților aveau un nivel ridicat de educație și proveneau dintr-un grup demografic relativ omogen, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la nivel general. Totuși, nivelul educațional s-a dovedit a fi unul dintre factorii cei mai importanți în ceea ce privește calitatea alimentației. Persoanele cu studii superioare au obținut scoruri mai bune la toate categoriile analizate. Specialiștii susțin că rezultatele evidențiază nevoia unor programe mai eficiente de educație nutrițională pentru persoanele în vârstă. Acestea ar trebui să includă informații despre citirea etichetelor alimentare, gătitul sănătos și alegerea produselor nutritive. În același timp, cercetătorii recomandă autorităților să sprijine accesul la alimente sănătoase, precum cerealele integrale și leguminoasele, prin măsuri care să le facă mai accesibile ca preț și disponibilitate. În Europa, speranța de viață medie a ajuns la 81,7 ani, conform datelor din 2024. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Italia și Suedia, cu 84,1 ani, urmate de Spania, cu 84 de ani. La polul opus, Bulgaria, România și Letonia se află printre țările cu cea mai redusă speranță de viață din Uniunea Europeană.
Chiar și consumul redus de alcool poate afecta sănătatea creierului și fluxul sanguin cerebral
Potrivit cercetării publicate în revista științifică Alcohol, chiar și persoanele care consumă alcool în cantități considerate până acum „cu risc scăzut” pot prezenta modificări la nivel cerebral, scrie Science Alert. Analiza a evidențiat o legătură între consumul redus de alcool și reducerea fluxului sanguin la nivelul creierului, precum și subțierea cortexului cerebral. Cortexul este zona responsabilă pentru procese complexe precum gândirea, memoria, luarea deciziilor și funcțiile cognitive superioare. Cercetarea a inclus 45 de adulți sănătoși, cu vârste între 22 și 70 de ani, care nu aveau antecedente de tulburări legate de consumul de alcool sau episoade recente de consum excesiv. Participanții au completat chestionare privind obiceiurile lor de consum de alcool pe termen scurt și lung. Conform datelor analizate, participanții consumau în medie 21 de băuturi alcoolice pe lună de-a lungul vieții. În cadrul studiului, o băutură standard a fost definită ca având aproximativ 14 grame de alcool pur, echivalentul unei beri, al unui pahar mic de vin sau al unei porții de băuturi spirtoase. Rezultatele au fost comparate cu imagini obținute prin rezonanță magnetică (RMN), care au evaluat grosimea cortexului și nivelul de perfuzie cerebrală, adică fluxul sanguin din creier. Cercetătorii au observat că participanții care consumau mai mult alcool prezentau un flux sanguin cerebral mai redus. Subțierea cortexului cerebral Pe lângă reducerea perfuziei cerebrale, studiul a indicat și o asociere între consumul redus de alcool și subțierea cortexului cerebral. Specialiștii susțin că această modificare poate fi relevantă în contextul îmbătrânirii, deoarece efectele alcoolului par să se accentueze odată cu vârsta. Autorii studiului atrag atenția că inclusiv cantități moderate sau ocazionale de alcool ar putea avea efecte cumulative în timp. Cu alte cuvinte, chiar și un consum considerat „responsabil” ar putea contribui, pe termen lung, la schimbări structurale în creier. Cercetătorii au observat că asocierea dintre consumul redus de alcool și perfuzia cerebrală a fost mai puternică decât legătura dintre alcool și grosimea cortexului. Acest aspect sugerează că alcoolul poate influența în primul rând circulația sângelui în creier, ceea ce poate duce în timp la afectarea țesutului cerebral. Limitele considerate sigure Studiul nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect, deoarece datele au fost colectate într-un singur moment. În plus, informațiile despre consumul de alcool au fost raportate chiar de participanți, ceea ce poate introduce erori de estimare. De asemenea, cercetarea nu a luat în calcul factori precum alimentația, activitatea fizică sau stilul general de viață. Cu toate acestea, rezultatele se alătură unui număr tot mai mare de studii care contestă ideea existenței unui nivel complet sigur de consum de alcool. Cele mai recente recomandări alimentare oficiale din Statele Unite nu mai stabilesc o limită clară de băuturi pe zi, ci recomandă reducerea consumului de alcool pentru o stare generală de sănătate mai bună. Specialiștii consideră că stresul oxidativ (n.r. proces biologic asociat cu degradarea celulară) ar putea reprezenta unul dintre mecanismele prin care alcoolul afectează creierul. Concluzia cercetării este că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care consumul redus de alcool influențează sănătatea creierului și funcțiile cognitive pe termen lung.
Riscurile psihosociale la locul de muncă ucid în tăcere. Peste 840.000 de decese anual și efecte grave asupra sănătății
Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică. Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată. Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale. Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional. Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout. Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății. Se cer măsuri urgente de prevenție Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională. Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.
Apar medicamente mai ieftine pentru boli de ochi: Europa va economisi 747 milioane de euro
Piața oftalmologică intră într-o nouă etapă. Apariția primelor biosimilare (medicamente biologice ale unor terapii care și-au pierdut brevetul) ale afliberceptului în Europa va reduce cheltuielile din sănătate cu până la 747 milioane de euro până în 2031, potrivit unui raport al consultanței IQVIA. Laboratoare precum Sandoz, Biocon și Celltrion își vor lansa propriile versiuni, notează El Economista. Introducerea acestor biosimilare se conturează ca una dintre cele mai importante schimbări economice pentru sistemele de sănătate europene. Molecula este utilizată în tratarea mai multor boli oftalmologice ale retinei, în special degenerescența maculară legată de vârstă și edemul macular diabetic. Aceste afecțiuni sunt în creștere, pe fondul îmbătrânirii populației. Eylea, produs de Bayer, a generat 3.11 miliarde de euro în 2025 Medicamentul original este Eylea, produs de Bayer. Acesta a generat venituri de 3,11 miliarde de euro în 2025, în scădere cu 5,9% față de anul anterior, conform rezultatelor financiare ale companiei. Tratamentul a început să piardă protecția brevetului în Europa în 2023, iar exclusivitatea a expirat treptat între 2024 și 2026, odată cu aprobarea biosimilarelor. Medicamentele biologice sunt costisitoare și reprezintă o provocare pentru bugetele sistemelor de sănătate. Acestea au reprezentat peste 40% din cheltuielile farmaceutice totale în Uniunea Europeană în 2023 și 2024, în creștere față de 28% în 2014, potrivit raportului. Sandoz, unul dintre principalii actori prin lansarea Afqlir Primul jucător care a făcut un pas important în Europa este Sandoz, devenind unul dintre principalii actori prin lansarea Afqlir. După autorizarea acordată de Agenția Europeană a Medicamentului, compania a început distribuția în principalele piețe europene. Celltrion și Biocon sunt, de asemenea, printre actorii importanți ai acestei noi etape în tratamentul bolilor retiniene. Companiile au obținut aprobarea europeană pentru biosimilarele lor de aflibercept și pregătesc lansarea comercială. Samsung Bioepis vrea să devină lider pe această piață. După experiența cu ranibizumab, primele biosimilare lansate în oftalmologie, compania a obținut autorizația europeană și se pregătește să intre pe piață. Între 2024 și 2030, se estimează că 69 de medicamente biologice își vor pierde brevetul în Europa, dublu față de ultimii șapte ani. Cu toate acestea, doar 29% dintre aceste molecule au biosimilare în dezvoltare.
Iei gustări la ore târzii? Ce impact poate avea asta asupra sănătății intestinale
Persoanele care se confruntă cu stresul și care, în plus, consumă gustări la ore târzii își pot crește semnificativ riscul de a dezvolta probleme intestinale, arată datele unui nou studiu. Cercetătorii americani au analizat datele a peste 11.000 de persoane care au participat la Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție. Potrivit DPA, cercetătorii au constatat că persoanele cu scoruri ridicate ale sarcinii alostatice – care indică impactul stresului cronic asupra organismului – care consumau un sfert din caloriile zilnice după ora 21:00 aveau o probabilitate de 1,7 ori mai mare de a suferi de constipație și diaree. Pe de altă parte, a analiză suplimentară a datelor de la peste 4.000 de persoane din cadrul American Gut Project a reafirmat aceste concluzii. Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate de stres care consumau gustările la ore târzii erau de 2,5 ori mai predispuse să aibă probleme intestinale. „Nu contează doar ce mănânci, ci și când mănânci. Iar când suntem deja stresați, momentul ales poate avea un efect dublu asupra sănătății intestinale”, a subliniat dr. Harika Dadigiri, autoarea principală a studiului, potrivit The Independent. Subliniind concluziile studiului, cercetătorii recomandă stabilirea unor ore fixe pentru mese și a unor obiceiuri alimentare regulate, pentru a contribui la îmbunătățirea funcției digestive pe termen lung.