Medicamentul pentru colesterol care a șocat oamenii de știință: ar putea influența procesul de îmbătrânire
Cercetarea, publicată în revista Pharmacological Research, arată că medicamentul îmbunătățește aspecte cognitive, precum memoria și învățarea, dar și capacitatea inimii de a pompa sângele odată cu înaintarea în vârstă, potrivit unui comunicat transmis marți de UIC Barcelona. Cercetătoarea din cadrul Departamentului de Științe Biomedicale al UIC Barcelona, Núria Casals, care a participat la studiu, a explicat că, la nivel molecular, medicamentul prelungește telomerii și reduce senescența celulară, ceea ce „ar putea însemna o reducere a îmbătrânirii țesuturilor”. „Efecte benefice” și asupra osteoartritei „Tratamentul cu acest medicament reduce acumularea de lipide peroxidate asociate vârstei și îmbunătățește funcția mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei”, a rezumat Casals, care este și profesoară de farmacologie și lider al Grupului de Cercetare „From Cell Metabolism to Metabolic Diseases” (Metadis) din cadrul UIC Barcelona. Pe lângă faptul că duce fiziologic la o îmbunătățire a funcției cardiace și a funcției cognitive cerebrale, cercetătoarea a precizat că alți autori au atribuit fenofibratului „efecte benefice” și asupra osteoartritei. Deocamdată, toate testele au fost realizate pe aceste animale Autorii explică faptul că efectele depind de activarea a două proteine regulatoare ale metabolismului lipidic, PPAR-alfa și CPT1C. Casals, împreună cu coordonatoarea studiului, Huichang Bi, de la Southern Medical University, a studiat timp de peste 10 ani proteina CPT1C, iar acum demonstrează „rolul esențial” al acesteia ca mediator în încetinirea îmbătrânirii la șoarecii tratați cu fenofibrat. Deocamdată, toate testele au fost realizate pe aceste animale, însă autorii subliniază că medicamentul „ar putea fi evaluat în viitor ca o posibilă terapie pentru întârzierea deteriorării asociate vârstei”, având în vedere că este un medicament sigur și deja prescris oamenilor. „După aceste rezultate obținute pe animale, vedem că modularea metabolismului lipidic prin intermediul acestor proteine ar putea fi o strategie eficientă pentru a combate unele procese ale îmbătrânirii naturale”, a explicat Casals, care subliniază că, pentru o îmbătrânire sănătoasă, este importantă și activitatea fizică, precum și stimularea creierului.
Jumătate din răspunsurile chatboților IA despre cancer sunt problematice / Pacienții sunt îndemnați să renunțe la chimioterapie
Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, potrivit unui studiu recent publicat în revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, editată de grupul British Medical Journal, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de presă medicală din lume. Revista publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți. Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare: aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este recunoscut pentru cercetări în oncologie Studiul a fost realizat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation, din cadrul Harbor-UCLA Medical Center, și a testat unele dintre cele mai utilizate platforme de inteligență artificială la nivel global: Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este un centru independent de cercetare medicală afiliat Harbor-UCLA Medical Center din Los Angeles, specializat în studii clinice și translaționale. Institutul colaborează cu Universitatea California și este recunoscut pentru cercetări în oncologie, boli infecțioase și sănătate publică. Răspunsuri „parțial problematice” și „foarte problematice” Răspunsurile generate de aceste sisteme au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective. Cum au fost testate chatboturile Cercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public: legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor. Rezultatele au relevat un tipar îngrijorător Întrebate despre terapii alternative pretins mai eficiente decât chimioterapia, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice. În pasul următor însă, au enumerat aceste terapii — acupunctură, medicină pe bază de plante, diete prezentate ca având efecte anticancer — și, în unele cazuri, au furnizat chiar referințe către clinici care promovează astfel de tratamente și resping chimioterapia. „Echilibrul fals” — capcana algoritmilor Cercetătorii atrag atenția asupra unei tendințe sistematice a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”: acordarea unei importanțe egale surselor științifice validate și surselor nevalidate, precum bloguri, forumuri sau postări din social media. Această abordare, aparent neutră, poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical. „Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate. Un sfert dintre americani caută sfaturi medicale la chatboturi Miza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă. Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale. Nivelul de încredere în răspunsurile IA rămâne, totuși, limitat Nivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve. Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave, inclusiv asupra ficatului sau metabolismului. Mai mult, utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale. Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboților IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii.
Filmările care zguduie Europa: imagini din laboratoare declanșează apeluri fără precedent pentru oprirea testelor pe animale
Până acum, imaginile obținute și care au fost filmate de un angajat ce nu a mai putut răbda să vadă suferința animalelor au devenit cele mai solide argumente pentru cei care susțin încetarea acestei practici. Un avertizor de integritate care a făcut publice imagini terifiante din laboratoare. Imaginile arată câini, primate, iepuri și rozătoare supuse unor proceduri invazive și repetetae, inclusiv inhalare forțată și administrare orală prin tub. Proceduri invazive, prinse pe cameră Materialele surprind animale imobilizate și expuse unor proceduri care le provoacă suferință fizică și psihologică severă: câini beagle forțați să inhaleze substanțe prin măști fixate pe față maimuțe imobilizate, care se zbat în dispozitive de restricție, în timp ce li se introduc tuburi pe gât iepuri fixați în cilindri pentru perfuzii intravenoase porci cu răni deschise pe care sunt aplicate substanțe testate șoareci imobilizați și expuși la inhalare forțată Dovezile au fost colectate de un fost angajat care, potrivit organizațiilor, a decis să vorbească după ce a fost profund afectat de ceea ce a văzut. În doar două zile de la lansarea campaniei, peste 41.000 de persoane au semnat o petiție pentru încetarea acestor practici. „Tortură prezentată drept știință” Reprezentanții organizațiilor implicate susțin că testele sunt realizate sub pretextul siguranței publice, dar în lipsa unei transparențe reale. „Dacă publicul ar fi cunoscut realitatea testării toxicității pe animale, aceasta s-ar fi încheiat cu mult timp în urmă”, a declarat Lyn White, director global Animals International. La rândul său, Iain Green, director Animal Aid, afirmă că „durerea și agonia acestor animale sunt greu de privit”, descriind fenomenul drept „tortură animală prezentată drept știință”. România: peste 11.500 de animale utilizate în laboratoare Practica nu este limitată la alte state. Datele centralizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor arată că, în 2024, în România au fost utilizate 11.503 animale în experimente de laborator. În paralel, Comisia Europeană pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a testării pe animale în evaluările de siguranță, document așteptat în mai 2026. Inițiativa vine însă după ani de întârzieri și critici privind lipsa unor măsuri concrete. Eficiența științifică a testării pe animale e contestată Criticile nu vizează doar dimensiunea etică, ci și relevanța științifică a testelor. Potrivit datelor invocate de organizații, aproximativ 90% dintre medicamentele care trec testele pe animale eșuează ulterior în studiile clinice pe oameni. Inclusiv oficiali din domeniul reglementării recunosc limitele acestor metode. Comisarul FDA, Marty Makary, a declarat recent că tehnologiile moderne permit depășirea testării pe animale, care „are un istoric slab în predicția siguranței și eficienței la oameni”. Licențe aprobate fără evaluări individuale În Regatul Unit, testele de toxicitate sunt autorizate prin licențe generale emise pe perioade de până la cinci ani, care pot acoperi mii de animale, fără ca autoritățile să analizeze fiecare substanță testată în parte. Date publicate recent arată că doar în 2025 au fost aprobate proiecte care implică zeci de mii de animale, inclusiv mii de câini beagle și primate. Organizațiile acuză o contradicție între declarațiile politice privind reducerea testării și autorizarea continuă a unor programe extinse. Alternativele există și sunt multe, spun specialiștii În paralel, comunitatea științifică dezvoltă metode alternative considerate mai relevante pentru organismul uman: sisteme „organ-on-a-chip” care reproduc funcțiile organelor culturi de celule umane (in vitro) simulări computerizate și modele bazate pe inteligență artificială organoide umane și microdozare pe voluntari Aceste tehnologii sunt deja utilizate și, potrivit specialiștilor, ar putea reduce semnificativ sau elimina necesitatea testelor pe animale, dacă ar beneficia de finanțare și sprijin legislativ adecvat. Presiunea pentru schimbare este din ce în ce mai mare Organizațiile implicate cer suspendarea imediată a noilor teste, revizuirea licențelor existente și stabilirea unui calendar clar pentru eliminarea testării pe animale. „Când un sistem eșuează atât animalele, cât și oamenii, soluția nu este să îl apărăm, ci să îl înlocuim”, a declarat Gabriel Păun, director UE Animals International. Campania deschisă după publicarea imaginilor pune presiune pe autorități într-un moment în care tranziția către metode alternative este deja discutată la nivel european, dar încă departe de implementare.
OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare
Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
Smoothie-uri, sucuri sau fructe întregi? Care este cea mai sănătoasă modalitate de a consuma fructe?
În contextul creșterii alarmante a bolilor netransmisibile și a ratelor de obezitate la nivel global, specialiștii atrag atenția asupra obiceiurilor alimentare zilnice, scrie Euronews. Recomandările internaționale indică un consum de cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi pentru persoanele de peste 10 ani, însă nu toate formele de consum oferă aceleași beneficii. Ce arată studiul Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition a analizat legătura dintre consumul de fructe și diferite rezultate asupra sănătății. Cercetarea a inclus peste 400 de participanți, împărțiți în patru categorii: consumatori reduși de fructe, consumatori de sucuri de fructe, consumatori de smoothie-uri și consumatori de fructe întregi. Rezultatele indică faptul că persoanele care consumă puține fructe au cele mai slabe rezultate în ceea ce privește sănătatea generală, fiind urmate de consumatorii de sucuri. Aceștia au prezentat o prevalență mai mare a hipertensiunii, bolilor cardiovasculare, diabetului și colesterolului crescut. De asemenea, indicele de masă corporală a fost mai ridicat în rândul celor care preferă sucurile sau consumă rar fructe, comparativ cu cei care aleg fructele întregi sau smoothie-urile. Impact asupra stării mintale Diferențele nu s-au limitat doar la sănătatea fizică. Participanții care consumau puține fructe sau preferau sucurile au raportat mai frecvent probleme de sănătate mintală, niveluri scăzute de energie și o calitate mai slabă a somnului. Cercetătorii explică aceste rezultate prin faptul că sucurile oferă sațietate redusă și un aport energetic mai mic, comparativ cu fructele întregi sau smoothie-urile. Diferența majoră dintre smoothie-uri și sucuri constă în conținutul de fibre. Procesul de stoarcere elimină mare parte din fibrele fructelor, în timp ce blenduirea le păstrează. Fibrele sunt esențiale pentru digestie, controlul glicemiei și senzația de sațietate. Smoothie-urile pot crește și biodisponibilitatea unor nutrienți importanți, precum vitamina C și folatul. Specialiștii subliniază că moderația este esențială. Recomandările actuale indică limitarea consumului de sucuri și smoothie-uri la maximum 150 ml pe zi. Beneficiile pot varia și în funcție de tipul de fruct utilizat, unele fiind mai bogate în antioxidanți, vitamine sau compuși benefici pentru sănătate.
Sursa neașteptată de sare care ar putea crește tensiunea arterială a milioane de oameni
Cercetările recente arată că un factor de mediu mai puțin discutat ar putea contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale în rândul populației globale, în special în zonele de coastă afectate de schimbările climatice, scrie Science Alert. Pe măsură ce nivelul mărilor crește, apa sărată pătrunde tot mai mult în sursele de apă dulce, contaminând acviferele subterane utilizate pentru consumul uman. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în regiuni de coastă sau apropiate de coastă, multe dintre acestea situate în țări cu venituri mici și medii, unde apa subterană reprezintă principala sursă de băut. În aceste comunități, apa sărată și hipertensiunea arterială pot deveni o problemă majoră de sănătate publică, deoarece sodiul din apă este dificil de detectat gustativ. O echipă internațională de cercetători, coordonată de Rajiv Chowdhury, profesor de sănătate globală la Florida International University, a realizat o analiză sistematică și o meta-analiză care a inclus 27 de studii populaționale din mai multe țări, însumând peste 74.000 de participanți. Rezultatele arată că persoanele expuse la apă sărată au, în medie, o creștere de 3,22 mmHg a tensiunii sistolice și de 2,82 mmHg a tensiunii diastolice. Mai mult, riscul de a dezvolta hipertensiune este cu 26% mai mare, efectele fiind cele mai pronunțate în comunitățile de coastă. Apa sărată, comparabilă cu sedentarismul Deși creșterile de tensiune pot părea modeste la nivel individual, la scară largă acestea pot duce la un număr semnificativ de cazuri suplimentare de boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că riscul asociat cu apa sărată este comparabil cu cel al sedentarismului, un factor de risc bine cunoscut. În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu stabilește un prag de siguranță pentru sodiul din apa potabilă.
Pare desprins dintr-un science fiction: noile tratamente de imunoterapie care elimină cancerul
Dacă totul funcționează corect, aceasta ar trebui să includă și celulele care au devenit canceroase, dar care uneori se sustrage sau ocolește acest sistem, ducând la o creștere necontrolată și periculoasă. Se ascund la vedere, devenind imposibil de distins de celulele sănătoase care le înconjoară, scrie BBC. Scopul imunoterapiei este de a demasca celulele canceroase, astfel încât sistemul imunitar să le poată recunoaște pentru ceea ce sunt. Aceasta întărește apărarea organismului, astfel încât acesta să poată localiza și distruge celulele canceroase, cu rezultate potențial incredibile. Cum combate imunoterapia cancerul astăzi Două dintre cele mai cunoscute forme de imunoterapie sunt terapiile cu celule T receptorilor antigenici himerici (CAR-T) și inhibitorii punctelor de control imun. Terapiile cu celule CAR-T implică extragerea celulelor T (celulele imune extrem de specifice care urmăresc și elimină invadatorii străini) din sângele unui pacient, modificarea lor în laborator, astfel încât acestea să poată localiza și ataca celulele canceroase și apoi reintroducerea acestor celule T îmbunătățite în organism. În prezent, aceste terapii sunt utilizate pentru tratarea cancerelor hematologice. Inhibitorii punctelor de control imunitar, pe de altă parte, sunt medicamente care dezactivează un comutator „oprit” încorporat în sistemul imunitar. Această măsură de protecție servește unui scop important: prevenirea răspunsurilor imune excesiv de agresive care afectează celulele sănătoase. Cu toate acestea, unele celule canceroase pot comuta la acest comutator, determinând celulele T să își reducă garda și să scape de detectare. Inhibitorii împiedică acest lucru, permițând celulelor T să identifice celulele canceroase ca o amenințare și să lanseze un atac împotriva lor. Oamenii de știință pionieri ai acestei inovații au câștigat Premiul Nobel în 2018, iar astăzi aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata o mare varietate de tipuri de cancer. Totuși, ambele metode au limitări. Deși cercetările continuă, oamenii de știință se străduiesc să facă terapiile CAR-T eficiente împotriva tumorilor solide (spre deosebire de cancerele hematologice), care reprezintă peste 90% din noile diagnostice. În plus, este un tratament costisitor a cărui administrare necesită o investiție mare de timp și resurse. Pe de altă parte, inhibitorii punctelor de control imunitar pot avea un „caleidoscop de efecte secundare”, spune Samra Turajlic, medic oncolog la Institutul Francis Crick din Londra. Acest lucru este cauzat de faptul că întrerupătoarele sistemului imunitar împiedică organismul să atace propriile țesuturi; prin urmare, îndepărtarea lor poate pune în pericol atât celulele sănătoase, cât și tumorile în sine. Conform Institutului Național al Cancerului din SUA, cele mai frecvente efecte secundare includ erupții cutanate, diaree și oboseală, iar în cazuri rare, acestea pot provoca inflamații ale ficatului, inimii și rinichilor. Acest lucru ar putea fi util dacă medicamentul reușește să controleze un cancer agresiv, deși nu funcționează întotdeauna așa. O problemă fundamentală, subliniază Turajlic, este că nicio imunoterapie nu este eficientă la 100% dintre pacienți din diverse motive, de la structura tumorii – care poate împiedica accesul sistemului imunitar – până la caracteristicile celulelor imune în sine. În general, între 20% și 40% dintre pacienți răspund la imunoterapie. Aceasta înseamnă că un număr mare – majoritatea – se expun efectelor secundare, precum și timpului pierdut și speranțelor spulberate, fără a obține beneficii semnificative. Abordări multifațetate Cum pot beneficia mai mulți pacienți de imunoterapie? Cercetătorii abordează această problemă din mai multe perspective. Cercetările lui Wargo, deși preliminare, sugerează că pacienții care urmează diete bogate în fibre pot obține rezultate mai bune datorită modificărilor microbiomului intestinal care ar influența atât sistemul imunitar, cât și tumora. Alte cercetări surprinzătoare indică faptul că statinele – medicamente ieftine și ușor disponibile pentru scăderea colesterolului – ar putea spori efectele imunoterapiei prin modificări neașteptate în comunicarea celulară. Chiar și momentul administrării tratamentului ar putea fi relevant: studii recente sugerează că pacienții care primesc doza dimineața devreme obțin rezultate mai bune decât cei tratați ulterior. Combinarea imunoterapiei cu alte tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapia sau terapia cu ultrasunete, ar putea fi o altă modalitate de a crește ratele de răspuns. „Radiațiile pot, de fapt, să facă tumora vizibilă pentru sistemul imunitar”, explică Sandra Demaria de la Centrul Medical Weill Cornell, care a cercetat această abordare combinată. Ecoterapia – care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a ataca tumorile – ar putea obține același efect. Alți cercetători profită de capacitățile de personalizare ale imunoterapiei pentru a atribui cu atenție fiecărui pacient tratamentul cel mai potrivit pentru cazul său. Medicina personalizată generează un mare entuziasm în numeroase discipline, dar Knudsen subliniază că este deosebit de importantă în oncologie, având în vedere eterogenitatea bolii. „Cancerul nu este o singură boală. Este vorba despre 200 de boli diferite, toate cu origini diferite și, prin urmare, necesitând tratamente diferite”, spune directorul executiv al Institutului Parker pentru Imunoterapia Cancerului. Chiar și doi pacienți cu exact același tip și stadiu de cancer pot suferi de boli diferite la nivel celular. „Acest domeniu se află într-un moment de cotitură”, subliniază Demaria. Și afirmă că „acum putem trece la un model în care tratăm nu cancerul în sine, ci pacientul”. Oamenii de știință de la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering au testat deja o strategie promițătoare bazată pe constatarea că tumorile cu un profil genetic specific tind să răspundă favorabil la inhibitorii punctelor de control imun, cum ar fi dostarlimab . În două studii clinice la scară mică, efectuate în 2022 și 2024 pentru tratamentul cancerelor rectale cu acest profil, tratamentul a reușit eradicarea completă a tumorilor. Ulterior, echipa și-a extins cercetarea pentru a include 117 pacienți cu diverse tipuri de tumori – inclusiv cele ale esofagului, vezicii urinare și stomacului – care au prezentat aceeași semnătură genetică. Dintre cele 103 persoane care au finalizat ciclul de tratament, 84 – inclusiv Sideris – au înregistrat dispariția totală a tumorilor; iar dintre acestea, doar două au necesitat o intervenție chirurgicală suplimentară. Cercetătorii de la MD Anderson au raportat rezultate similare cu o abordare care utilizează un inhibitor diferit al punctelor de control imunitar. De asemenea, alte grupuri au arătat că, chiar dacă pacienții ajung să fie supuși unei intervenții chirurgicale, rezultatele lor pot fi mai bune – cel puțin în unele cazuri
Noua formă de diabet despre care aproape nimeni nu vorbește: diabetul de tip 5
Organizația solicită acum altor autorități internaționale, inclusiv OMS, să adopte aceeași clasificare, scrie Science Alert. Diabetul de tip 5, cunoscut anterior sub denumirea de „diabet asociat malnutriției” (MRDM), ar putea afecta până la 25 de milioane de persoane la nivel global, în special în țările cu venituri mici și medii, unde insecuritatea alimentară și accesul limitat la servicii medicale sunt probleme majore. Istoria controversată a diabetului de tip 5 și revenirea diabetului de tip 5 Această formă de diabet a fost descrisă pentru prima dată în 1955, în Jamaica, dar a fost ulterior neglijată. Deși OMS a recunoscut temporar afecțiunea în anii ’80, lipsa dovezilor clare a determinat retragerea clasificării în 1999. Timp de decenii, comunitatea științifică a dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat, iar lipsa unui consens a blocat cercetarea și accesul pacienților la tratamente sigure. Cum diferă diabetul de tip 5 de alte forme de diabet Spre deosebire de diabetul de tip 1 (autoimun), diabetul de tip 2 (rezistență la insulină), diabetul de tip 3c (afectare pancreatică) sau diabetul gestațional, diabetul de tip 5 este cauzat de deficiențe nutriționale severe, mai ales în copilărie. Studiile recente arată că pacienții cu diabet de tip 5 sunt parțial deficitari în insulină, dar rămân sensibili la aceasta, ceea ce face ca tratamentele standard să fie uneori ineficiente sau chiar periculoase. Endocrinologul Meredith Hawkins, una dintre principalele voci care au susținut recunoașterea diabetului de tip 5, avertizează că tratamentele greșite, în special administrarea excesivă de insulină, pot provoca hipoglicemie severă, uneori fatală, mai ales în zonele afectate de foamete. IDF a creat în 2025 un grup de lucru dedicat diabetului de tip 5, care va elabora criterii de diagnostic, ghiduri terapeutice și un registru global de cercetare. Perspective globale asupra diabetului de tip 5 Deși este mai frecvent în Asia și Africa, diabetul de tip 5 nu este limitat la aceste regiuni. Creșterea subnutriției în America Latină și Caraibe sugerează că această boală ar putea deveni o problemă globală majoră. Specialiștii subliniază că doar prin recunoaștere oficială, cercetare susținută și politici publice coerente pot fi salvate vieți.
Aproape 2 miliarde de oameni ar putea suferi de boli hepatice metabolice până în 2050
Bolile hepatice asociate cu disfuncțiile metabolice sunt în plină expansiune la nivel global și ar putea afecta până la 1,8 miliarde de oameni până în anul 2050, arată un amplu studiu internațional publicat în revista Lancet Gastroenterology & Hepatology, relatează The Guardian. Afecțiunea principală analizată, steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD), cunoscută anterior ca ficat gras non-alcoolic, este deja una dintre cele mai frecvente boli hepatice din lume. Creștere accelerată în ultimele decenii Potrivit cercetării, în 1990 aproximativ 500 de milioane de oameni sufereau de această boală. Până în 2023, numărul a ajuns la 1,3 miliarde – o creștere de 143% în doar trei decenii. În prezent, aproximativ 16% din populația globală, adică una din șase persoane, este afectată. Estimările indică o continuare a acestui trend: până în 2050, numărul cazurilor ar putea crește cu încă 42%. Stilul de viață, principalul factor de risc Specialiștii atrag atenția că extinderea bolii este strâns legată de schimbările stilului de viață. Nivelurile ridicate ale glicemiei, obezitatea și fumatul sunt principalii factori de risc, iar legătura cu diabetul de tip 2 este puternică. Creșterea populației globale contribuie, de asemenea, la amplificarea fenomenului. Cine este cel mai afectat Datele arată că boala este mai frecventă la bărbați și atinge cele mai mari rate de prevalență la persoanele în vârstă, în special între 80 și 84 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri se regăsesc în rândul adulților mai tineri: bărbați între 35 și 39 de ani și femei între 55 și 59 de ani, ceea ce indică o extindere îngrijorătoare a afecțiunii în populația activă. Diferențe regionale și creșteri semnificative Unele regiuni, precum Africa de Nord și Orientul Mijlociu, înregistrează rate mult mai ridicate decât media globală. În același timp, creșteri semnificative au fost observate în numeroase țări dezvoltate. În Regatul Unit, prevalența a crescut cu 33% între 1990 și 2023, cea mai mare creștere din Europa de Vest. În Australia, creșterea a fost de 30%, iar în Statele Unite de 22%. Boală tăcută, dar cu riscuri grave MASLD este adesea asimptomatică, ceea ce înseamnă că multe persoane nu știu că suferă de această afecțiune. De regulă, este descoperită întâmplător, în urma unor analize efectuate din alte motive. Atunci când apar, simptomele pot include oboseală severă, stare generală de rău și disconfort în zona ficatului. Deși impactul global asupra sănătății – măsurat în ani de viață pierduți – s-a menținut relativ stabil, datorită progreselor în tratament, creșterea numărului de cazuri ridică îngrijorări serioase. Un număr tot mai mare de persoane riscă să dezvolte complicații severe, precum ciroza sau cancerul hepatic. Apel la acțiune globală Autorii studiului, coordonat de Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității Washington, avertizează că fenomenul trebuie tratat ca o prioritate globală de sănătate. Aceștia subliniază necesitatea unor politici publice, campanii de conștientizare și intervenții preventive, în special în rândul populației tinere, pentru a limita impactul pe termen lung. În multe cazuri, boala poate fi prevenită sau controlată prin modificări ale stilului de viață, ceea ce face ca prevenția să joace un rol esențial în combaterea acestei epidemii tăcute.
UMF Carol Davila din București este lider național în cercetare
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București ocupă primul loc în România în ceea ce privește cercetarea, potrivit ediției 2026 a clasamentului internațional SCImago Institutions Rankings (SIR), potrivit unui comunicat al instituției. Performanța vine în urma evaluării a 52 de universități și organizații de cercetare din țară și confirmă poziția de lider a UMFCD în domeniul științelor medicale. Rezultate solide în clasamentele pe specialități Universitatea bucureșteană a obținut rezultate remarcabile și în clasamentele pe specialități din domeniul Medicină: Locul I în 14 specialități, printre care anatomie, cardiologie, chirurgie, dermatologie, epidemiologie, gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, oftalmologie, ORL, patologie, medicină pulmonară, radiologie și reumatologie; Locul al II-lea în două specialități: anestezie și terapie intensivă, respectiv sănătate publică; Locul al III-lea în patru domenii: boli infecțioase, oncologie, pediatrie și psihiatrie. Rector: investițiile în cercetare dau rezultate Rectorul universității, Viorel Jinga, a declarat că această performanță reflectă efortul colectiv al întregii comunități academice și eficiența investițiilor în cercetare. „Acest rezultat reflectă nivelul ridicat al activității de cercetare, calitatea corpului academic și contribuția constantă a UMFCD la dezvoltarea științelor medicale, atât la nivel național, cât și internațional”, a transmis acesta. Ce este clasamentul SCImago SCImago Institutions Rankings este un clasament internațional realizat anual, care evaluează instituțiile de învățământ superior și de cercetare în funcție de performanța în cercetare, inovare și impact societal. Prin poziționarea pe primul loc la nivel național, UMF „Carol Davila” își consolidează statutul de instituție de referință în medicina românească și își întărește vizibilitatea pe plan internațional.