Copiii bătuți de mici au șanse reduse să ia examene importante
Copiii care sunt bătuți sau pălmuiți de părinți au șanse mai mici să obțină rezultate bune la școală și sunt mai predispuși să manifeste comportamente agresive față de ceilalți, potrivit unui nou studiu realizat de University College London (UCL). Cercetarea, bazată pe date colectate de la aproximativ 19.000 de copii născuți în Marea Britanie la începutul anilor 2000, arată că efectele pedepselor fizice se resimt atât în performanțele școlare, cât și în comportamentul social al adolescenților. Copiii bătuți de mici au avut șanse mult mai mici să ia examenele importante Potrivit studiului, copiii care au fost pedepsiți fizic la vârstele de trei, cinci și șapte ani au avut șanse semnificativ mai mici să promoveze evaluările importante din sistemul britanic de învățământ secundar. Diferențele s-au menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum situația economică a familiei sau mediul social. Datele arată că 48% dintre copiii expuși repetat pedepselor corporale nu au reușit să promoveze cinci examene, inclusiv matematică, comparativ cu 42% dintre cei care nu au trecut prin astfel de experiențe. Copiii bătuți au deveni adolescenți violenți Autorii studiului spun că efectele apar încă din copilăria timpurie. Pălmuirea a fost asociată cu probleme de comportament la vârste mici și cu un nivel mai scăzut de alfabetizare. În adolescență, copiii care au fost loviți de părinți s-au dovedit mai predispuși la bullying, agresivitate, vandalism sau hărțuire online. Cercetătorii avertizează că impactul nu se limitează la familie, ci poate afecta societatea în ansamblu. Pedepsele fizice nu îmbunătățesc comportamentul copiilor „Pedepsele fizice nu îmbunătățesc comportamentul copiilor și, de fapt, au un impact negativ asupra bunăstării lor și sunt asociate cu rezultate mai slabe în viitor”, a declarat Joanna Barrett, reprezentantă a organizației pentru protecția copilului NSPCC. Rezultatele studiului au relansat dezbaterea privind interzicerea pedepselor corporale în Anglia și Irlanda de Nord. „Pedeapsa rezonabilă” În prezent, legislația engleză permite părinților să invoce „pedeapsa rezonabilă” dacă sunt acuzați că și-au lovit copiii. În schimb, Scoția și Țara Galilor au interzis deja astfel de practici. Dr. Anja Heilmann, cercetătoare principală în cadrul UCL și coordonatoarea studiului, consideră că actuala legislație ar trebui modificată. „Copiii au dreptul să fie crescuți fără nicio formă de violență”, a declarat aceasta.
Sistemul de Inteligență Artificială care recunoaște cancerul în 12 minute
Un nou sistem de Inteligență Artificială poate reduce de la aproape două săptămâni la doar câteva minute timpul necesar clasificării tumorilor cerebrale, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Cancer de cercetători de la German Cancer Research Center și Heidelberg University. Sistemul, denumit Hetairos, poate identifica peste 100 de subtipuri moleculare de tumori ale sistemului nervos central folosind doar imagini digitale ale secțiunilor de țesut analizate în mod obișnuit în laboratoarele de anatomie patologică. 12 minute față de două săptămâni În prezent, diagnosticul precis al tumorilor cerebrale necesită adesea analize moleculare complexe, inclusiv testarea metilării ADN-ului, considerată standardul de referință pentru multe tipuri de tumori. Aceste investigații presupun laboratoare specializate, costuri ridicate și pot dura aproximativ două săptămâni până la obținerea rezultatelor. Noul sistem de AI a reușit însă să genereze rezultate în aproximativ 12 minute după încărcarea imaginilor digitale pe un computer obișnuit. Colectare impresionantă de date Chiar și luând în calcul pregătirea și digitalizarea probelor, cercetătorii spun că diagnosticul ar putea fi disponibil în 24 până la 48 de ore. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au folosit peste 11.000 de secțiuni de țesut digitalizate provenite de la 9.606 pacienți din 11 centre medicale de pe patru continente. Hetairos poate diferenția 102 subtipuri moleculare de tumori, acoperind aproape întreaga clasificare actuală a Organizației Mondiale a Sănătății pentru tumorile sistemului nervos central. Acuratețe ridicată Potrivit autorilor, sistemul nu doar formulează un diagnostic, ci indică și nivelul de certitudine al predicției. În aproximativ 50% până la 70% dintre cazuri, AI-ul a avut un grad ridicat de încredere, iar acuratețea a fost de aproximativ 87%-88%. Cercetătorii au comparat performanța sistemului cu cea a medicilor specialiști. Cinci neuropatologi cu experiență au analizat 210 cazuri folosind exclusiv secțiunile tisulare, iar sistemul AI a obținut o rată de acuratețe de 68%, comparativ cu media de 30% înregistrată de experți. Recunoaște tipare morfologice extrem de subtile Atunci când au fost luate în calcul primele trei variante de diagnostic, acuratețea sistemului a ajuns la 84%, față de aproximativ 50% în cazul specialiștilor. „Rezultatele arată că sistemele moderne de AI sunt acum capabile să recunoască tipare morfologice extrem de subtile, dificil de diferențiat chiar și pentru specialiști cu experiență”, a declarat dr. Felix Sahm, profesor de neuropatologie la Heidelberg University. Metoda reduce considerabil costurile medicale Autorii studiului spun că tehnologia nu este concepută pentru a înlocui testele moleculare sau medicii, ci pentru a accelera și completa diagnosticul, în special în regiunile unde accesul la analize avansate este limitat. Potrivit cercetătorilor, metoda ar putea reduce și costurile medicale, deoarece folosește secțiuni de țesut deja disponibile în laboratoare, în timp ce testele moleculare standard costă adesea câteva sute de euro.
Medicamentele care au revoluționat slăbitul ar putea ajuta și în lupta cu cancerul
Medicamentele GLP-1, devenite extrem de populare în ultimii ani pentru tratarea diabetului și pentru pierderea în greutate, ar putea avea un beneficiu neașteptat. Potrivit unor noi cercetări prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), aceste tratamente au fost asociate cu un risc mai mic de apariție și progresie a mai multor tipuri de cancer. Rezultatele provin din peste 20 de studii prezentate în cadrul conferinței desfășurate la Chicago și au atras atenția comunității medicale internaționale, relatează Reuters. Ce au observat cercetătorii Analizele au inclus date provenite de la pacienți care utilizează medicamente precum Ozempic, Wegovy, Mounjaro, Zepbound, Victoza sau alte tratamente din aceeași clasă, cunoscută sub denumirea de GLP-1. Potrivit cercetătorilor, persoanele care au folosit aceste medicamente au prezentat, în mai multe studii, un risc mai redus de dezvoltare a anumitor forme de cancer. O probabilitate mai mică de apariție a metastazelor și rate de supraviețuire mai bune comparativ cu pacienții care nu au urmat astfel de tratamente. Unul dintre studiile prezentate a analizat peste 110.000 de femei. A constatat că utilizatoarele medicamentelor GLP-1 au avut o probabilitate cu până la 35% mai mică de a dezvolta cancer de sân. Beneficii observate în mai multe tipuri de cancer Semnalele pozitive nu s-au limitat la un singur tip de boală. Un studiu realizat pe peste 12.000 de pacienți a arătat că utilizarea medicamentelor GLP-1 a fost asociată cu un risc cu 38% până la 50% mai mic de răspândire a cancerului către alte organe, în special în cazul cancerului pulmonar, mamar, colorectal și hepatic. Alte cercetări au identificat rezultate favorabile și în cazul cancerului de prostată, cancerului endometrial, cancerului vezicii urinare și anumitor forme de cancer de sânge. De asemenea, pacienții care urmau tratamente moderne de imunoterapie au părut să răspundă mai bine atunci când utilizau și medicamente din clasa GLP-1. De ce ar putea avea acest efect Oamenii de știință nu cunosc încă exact mecanismul prin care aceste medicamente ar putea influența evoluția cancerului. Specialiștii cred însă că efectele antiinflamatorii, reglarea nivelului de insulină și interacțiunea cu anumite procese biologice implicate în dezvoltarea tumorilor ar putea juca un rol important. Inflamația cronică este considerată unul dintre factorii care contribuie la apariția și progresia mai multor forme de cancer, iar reducerea acesteia ar putea explica o parte dintre rezultatele observate. Cercetătorii cer prudență Deși concluziile sunt încurajatoare, experții avertizează că majoritatea datelor provin din studii observaționale. Acest lucru înseamnă că cercetările au identificat o asociere între utilizarea medicamentelor GLP-1 și rezultatele mai bune în cazul cancerului, însă nu pot demonstra că tratamentele sunt cauza directă a acestor beneficii. Pentru confirmarea efectelor anticancerigene sunt necesare studii clinice controlate, în care medicamentele să fie testate în mod specific în rândul pacienților oncologici. Medicamentele care continuă să surprindă Inițial dezvoltate pentru controlul diabetului de tip 2, medicamentele GLP-1 au devenit cunoscute la nivel mondial datorită efectului lor asupra pierderii în greutate. În ultimii ani, studiile au sugerat că acestea ar putea aduce beneficii și în reducerea riscului cardiovascular, în tratamentul apneei de somn sau chiar în combaterea dependențelor. Noile rezultate prezentate la ASCO adaugă o posibilă nouă direcție de cercetare: rolul pe care aceste medicamente l-ar putea avea în prevenirea și tratamentul unor forme de cancer.
Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.
Controversă medicală. Ce au spus medicii despre un copil căruia îi curge sânge din ochi, urechi și nas
Controversa medicală a fost provocată de un copil de 11 ani din India, potrivit Live Science. Părinții băiatului l-au dus la spital după ce pacientul a avut mai multe episoade de sângerare din ochi, nas și urechi. Episoadele, care avuseseră loc timp de aproximativ o lună, păreau să înceapă fără un motiv evident, nu provocau durere și, de obicei, se opreau de la sine în câteva minute. Inițial medicii nu au putut oferi nicio explicație mai ales că examinările nu au relevat leziuni sau anomalii structurale. De asemenea, copilul nu avea probleme cu coagularea sângelui și nici alte indicii ale unei posibile boli. Controversa, rezolvată de un psihiatru Deoarece părinții au spus că sângerările au apărut în perioade de stres, s-a apelat șa ajutorul unui psihiatru. Acesta a făcut o evaluare a copilului și a stabilit că există o legătură între perioadele de stres provocate de activitățile școlare și sângerări. În cele din urmă medicii au ajuns la concluzia că simptomele erau compatibile cu hematohidroza asociată stresului. Este vorba despre o afecțiune extrem de rară în care oamenii elimină sânge precum transpirația sau prin diferite orificii. În cărțile de medicină nu există decât 50 de cazuri documentate de hematohidroza. Cum s-a terminat povestea Copilului din India i s-a prescris un tratament, iar sângerările au devenit din ce în ce mai rare. Specialiștii încearcă acum să afle ce provoacă astfel de sângerări. O variantă analizată este că stresul, frica sau trauma psihologică declanșează rupturi în vasele de sânge minuscule care înconjoară glandele sudoripare.
Studiu. Adolescenții dorm tot mai puțin. Care sunt efectele asupra sănătății
Adolescenții din Statele Unite dorm mai puțin ca niciodată, potrivit unui nou studiu realizat de Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Cercetarea, publicată în revista Pediatrics, arată o scădere constantă a timpului de somn în toate grupele de vârstă analizate, scrie The Guardian. Cele mai recente date arată niveluri record de lipsă de somn, iar doar 22% dintre adolescenții mai mari spun că dorm cel puțin șapte ore pe noapte. „Unele bariere în calea somnului cu care se confruntă adolescenții au existat de-a lungul generațiilor, cum ar fi creșterea temelor și a cerințelor extracurriculare care vin odată cu liceul, presiunile sociale de a sta treaz până târziu cu colegii și locurile de muncă”, a declarat Rachel Widome, autoarea principală a studiului și profesoară la Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Aceasta a explicat că în ultimii ani au apărut și alte probleme, precum utilizarea excesivă a ecranelor și rețelelor sociale, dar și stresul generat de pandemie, tulburările sociale sau „poliția militarizată”. Studiul arată și diferențe tot mai mari între grupuri sociale. Adolescenții de culoare și latino, dar și cei care provin din familii cu un nivel mai scăzut de educație, au șanse mai mici să doarmă suficient comparativ cu alți tineri. Cel mai afectat grup este cel al adolescenților mai mari. Pe măsură ce înaintează în vârstă, durata somnului scade constant, iar sentimentul că sunt odihniți se reduce. Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat datele din Monitoring the Future, un sondaj național desfășurat între 1991 și 2023, la care au participat peste 400.000 de elevi americani din clasele a VIII-a, a X-a și a XII-a. Participanții au fost întrebați cât de des dorm cel puțin șapte ore pe noapte și cât de des simt că se odihnesc suficient. Potrivit cercetătorilor, lipsa somnului afectează funcționarea zilnică și este asociată cu probleme de sănătate mintală și boli cronice mai târziu în viață. Deși timpul petrecut în fața ecranelor pare o cauză evidentă, cercetătorii spun că problema poate avea legătură și cu izolarea socială și epuizarea. Un studiu realizat de elevi de liceu din California a arătat că aproximativ două treimi dintre adolescenți se confruntă cu anxietate și epuizare. Aceeași cercetare a arătat că aproape un sfert dintre elevi consideră că au suficient timp pentru nevoi de bază precum somnul, mâncatul și igiena doar de două ori pe săptămână sau chiar mai rar. Jolie Delja, director executiv al Aim Youth Mental Health, a spus că elevii „au legat acest lucru direct de presiunea academică neobosită”. „Au cerut timp pentru a încetini ritmul și șansa de a învăța și practica abilități de adaptare, cum ar fi respirația și atenția conștientă, în momentele de calm, nu doar în cele de criză”, a declarat Delja. Ea a mai spus că școlile și comunitățile nu trebuie să inventeze soluții noi, ci să ofere elevilor mai mult timp și spațiu pentru activitățile și instrumentele care îi ajută deja să gestioneze stresul. Este demonstrat că nu există o soluție unică la nivel național, însă una dintre măsurile recomandate este începerea cursurilor de liceu după ora 08:30. „Începuturile mai devreme sunt în conflict direct cu ritmurile prestabilite ale biologiei circadiene a adolescenților”, a spus Widome. „O națiune de adolescenți privați de somn nu este inevitabilă. Ar trebui să îmbrățișăm o cultură a somnului, în care somnul este cu adevărat apreciat și în care ne angajăm să adoptăm politici și alte intervenții care promovează un somn sănătos pentru toată lumea.”, a adăugat ea.
Dieta populară pentru slăbit care ar putea proteja creierul de Alzheimer și Parkinson
O dietă populară pentru slăbit, dieta ketogenică (keto), ar putea avea un beneficiu suplimentar important: protecția împotriva unor boli cerebrale precum Alzheimer, Parkinson sau boala Huntington, arată un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia și citat de Science Alert. Echipa de cercetători a analizat zeci de studii anterioare care au investigat legătura dintre dieta keto și bolile neurodegenerative, dar și efectele generale ale unui regim alimentar bogat în grăsimi și proteine și sărac în carbohidrați asupra metabolismului. Potrivit concluziilor, problemele legate de procesarea glucozei – principalul „combustibil” al organismului – joacă un rol important în apariția mai multor afecțiuni ale creierului. Astfel, cercetătorii sugerează că dieta ketogenică ar putea influența pozitiv aceste mecanisme metabolice. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, au scris autorii lucrării, potrivit sciencealert. Aceștia subliniază însă că, deși rezultatele din studiile preclinice sunt promițătoare, există încă multe necunoscute legate de aplicarea pe termen lung în practică medicală. „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al dietei ketogenice în contexte clinice”, susțin autorii studiului. Ce este dieta keto și ce riscuri pot exista Dieta keto presupune reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi și proteine, ceea ce determină organismul să intre într-o stare metabolică numită cetoză. În această stare, corpul arde grăsimile pentru energie, producând cetone care devin sursă alternativă de combustibil pentru creier. Această schimbare metabolică poate duce și la pierdere în greutate, motiv pentru care dieta este folosită frecvent în acest scop, dar și ca tratament medical în anumite cazuri, cum este epilepsia. Cercetătorii mai arată că există mai multe mecanisme posibile prin care dieta keto ar putea avea efecte neuroprotectoare. Unul dintre acestea este faptul că neuronii pot utiliza cetonele ca sursă alternativă de energie atunci când metabolismul glucozei este afectat, fenomen observat în unele studii asupra bolii Alzheimer. Acest proces ar putea contribui la stabilizarea funcției neuronale. Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma eficiența și siguranța dietei keto în prevenirea sau tratarea bolilor neurodegenerative. Totodată, dieta keto este una dintre cele mai greu de respectat, astfel că aderarea pacienților la acest regim ar putea fi o problemă. În plus, este asociată cu o serie de efecte secundare neplăcute: la unele persoane a fost legată de constipație, insomnie și colesterol crescut. Studii anterioare au sugerat că dieta keto ar putea avea efecte negative pe termen lung și ar putea crește riscul de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Prin urmare, aceste dezavantaje trebuie cântărite atent în raport cu potențialele beneficii ale dietei.
Când începe omul să devină conștient? Neurologii caută cele mai pertinente răspunsuri încă de la bebeluși
Neurocercetătorul dr. Joel Frohlich descrie începutul conștiinței ca pe o „frontieră” științifică. „Nu au existat prea multe cercetări despre momentul în care începe conștiința – surprinzător de puține”, declară el pentru BBC Science Focus. „Multă vreme, conștiința a fost domeniul de competență al filosofilor. În neuroștiințe, cercetarea era aproape un tabu până acum 10 sau 20 de ani”. Dar acum, neurocercetătorii au dezvoltat câteva modalități ciudate și minunate de a încerca să înțeleagă cum este să fii un nou-născut sau un bebeluș nenăscut și de a răspunde la întrebarea: când începe conștiința? Dovezi că bebelușii sunt conștienți Conform unei lucrări realizate de Frohlich și de filosoful profesor Tim Bayne, răspunsul la această mare întrebare se găsește cel puțin la cinci luni. Probabil. La această vârstă, bebelușii prezintă suficiente dovezi – nu doar că sunt treji, ci și că experimentează cu adevărat lumea. Concluzia lor provine din ceea ce ei numesc o abordare „bazată pe clustere”: în loc să caute un singur marker al conștiinței, ei identifică un set întreg de indicii – modele de activitate cerebrală, răspunsuri la stimuli, semne de conștientizare. „Nu ar trebui să avem încredere deplină în niciun marker în sine”, spune Frohlich. „Dar dacă vedem o convergență de mini-markeri, acesta este un indicator destul de bun că ar putea apărea conștiința”. Deci, înseamnă asta că bebelușii sub cinci luni nu sunt conștienți? Ei bine, aici devine cu adevărat interesant: deși bebelușii mai mici nu prezintă toate semnele de conștiință, ei prezintă anumiți markeri. Și, în mod intrigant, indicii similare ar putea fi prezente și la fetuși. Care sunt cele mai importante indicii ale conștiinței? Unul dintre cei mai importanți markeri ai unui creier conștient, potrivit neurocercetătorilor precum Frohlich, este rețeaua modului implicit. Aceasta este o rețea de regiuni ale creierului care este activă atunci când ești în repaus – când visezi cu ochii deschiși, îți amintești sau te gândești la viitor. Neurocercetătorii au descoperit, prin utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (RMN), un tip de scanare a creierului, că nou-născuții au o formă simplistă de rețea mod implicit. Apoi, există efectul local-global. Este destul de simplu: conform lui Frohlich, capacitatea de a observa când un model se schimbă este un semn al memoriei de lucru și, eventual, al conștiinței. De exemplu, aceste secvențe: Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-bip Bip-bip-bip-bip Ați observat o schimbare în ultima secvență? Felicitări! Acesta ar putea fi un semn că sunteți conștient. „Aș putea să vă antrenez creierul, după multe repetări ale acestui model de secvență, să se aștepte ca tonul final din cadrul acestei secvențe de patru tonuri să fie deviant”, explică Frohlich. „Apoi, dacă dau o nouă secvență care rupe acel model – ar putea fi doar patru tonuri identice – chiar dacă nu există nicio deviantă locală în cadrul acelei secvențe, există o deviantă globală; ceva care a rupt modelul”. Deși Frohlich a văzut dovezi ale acestui efect local-global la nou-născuți, alte cercetări au mers mai departe. Cercetătorii de la Universitatea din Tübingen, Germania, au găsit dovezi ale acestuia la fetușii aflați la termen. Au plasat aparate peste burta femeilor însărcinate pentru a măsura câmpurile magnetice emise de semnalele cerebrale fetale – o tehnică numită magnetoencefalografie. Lumini proiectate în uter Un alt marker potențial al conștiinței este comportamentul și atenția. Oamenii de știință pot observa că bebelușii mici – cel puțin de la patru luni, potrivit lui Frohlich și Bayne – pot alege unde își îndreaptă atenția. Și, din nou, există dovezi că și fetușii pot face acest lucru. Într-o lucrare din 2017, profesorul Vincent Reid și alți cinci neurocercetători de la Universitatea din Lancaster au proiectat trei lumini – aranjate ca doi ochi și o gură – în uterul femeilor însărcinate și au folosit ultrasunete pentru a măsura reacțiile fetușilor la acestea. Neurocercetătorii au mutat aceste lumini peste burtica sarcinii și au observat că fetușii își mișcă capul pentru a se uita la ei. „Nimeni nu este de acord cu adevărat dacă fătul vede ceva care arată ca o față sau mai degrabă ca o pată de lumină”, spune Frohlich. Însă, spune el, o echipă de neurocercetători din Torino, Italia, a replicat independent acest experiment, urmărind mișcările ochilor fetali mai degrabă decât rotirea capului, și a descoperit că și lentilele ochilor fetali au urmărit luminile asemănătoare feței. Cât de devreme ar putea începe conștiința? Toate acestea înseamnă că diversele teste pe care neurologii le pot face sugerează că bebelușii – și poate chiar fetușii – au un anumit nivel de conștiință. Dar dacă conștiința începe înainte de naștere, acest lucru ar putea ridica întrebări cu privire la etica avortului. Cu toate acestea, Frohlich spune că nu este nevoie să ne facem griji. „Ceea ce este cu adevărat important de înțeles aici este că vorbim doar despre ultimul trimestru de sarcină, care este de obicei după limitele legale privind avortul în majoritatea jurisdicțiilor”, spune el. „Majoritatea avorturilor care au loc sunt mult mai devreme decât atât, de obicei în primul trimestru de sarcină”. Orice avort mai devreme decât al treilea trimestru ar preceda dezvoltarea părții creierului care procesează semnalele senzoriale: talamusul, supranumit poarta către conștiință. „Talamusul nici măcar nu stabilește conexiuni – sinapse – cu cortexul cerebral până la începutul celui de-al treilea trimestru sau între 24 și 26 de săptămâni de gestație”, spune Frohlich. „Până atunci, nu există o conștiință cu adevărat plauzibilă – cel puțin așa cum o știm noi; plină de senzații din lumea exterioară”. Totuși, munca unor neurocercetători precum Frohlich ar putea avea implicații profunde asupra modului în care decidem ce alte entități sunt considerate conștiente. Pe măsură ce inteligența artificială apare și devine din ce în ce mai sofisticată, Frohlich spune că ar putea fi util ca oamenii de știință să dezvolte o „teorie a conștiinței”. „Dacă putem spune, la oameni, «Conștiința începe la această vârstă», atunci am putea extrapola la alte sisteme, pe baza oricăror criterii pe care le folosim pentru a ajunge la această concluzie pentru noi înșine”, spune el.
Studiu. Dieta keto ar putea proteja creierul împotriva unor boli neurodegenerative
O dietă folosită în mod obișnuit pentru slăbit ar putea avea și un efect neașteptat asupra sănătății creierului, potrivit unei noi analize științifice, scrie Science Alert. Cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia, au analizat mai multe studii anterioare privind dieta ketogenică și posibila ei legătură cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington. Dieta keto presupune reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi și proteine, iar în acest proces organismul își schimbă modul în care produce energie. Echipa de cercetare a analizat și modul în care această dietă influențează metabolismul glucozei, adică felul în care corpul folosește și stochează zahărul, care este un proces important în funcționarea creierului. Problemele legate de utilizarea glucozei sunt asociate cu mai multe boli ale creierului, iar cercetătorii spun că dieta keto ar putea avea un potențial real în reducerea riscurilor sau încetinirea acestor afecțiuni. Totuși, ei spun că există și limitări importante în ceea ce privește aplicarea ei ca tratament. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată. Aceștia adaugă că: „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al [dietei ketogenice] în contexte clinice.” Cum funcționează dieta keto Dieta keto funcționează prin determinarea organismului să folosească grăsimile ca sursă principală de energie, în locul glucozei provenite din carbohidrați. Acest proces poartă numele de cetoză, o stare metabolică în care corpul produce cetone pentru energie. Mecanismul poate duce la pierdere în greutate și este deja folosit în unele cazuri medicale, de exemplu în tratamentul epilepsiei. Cercetătorii spun că există mai multe mecanisme prin care dieta keto ar putea influența și bolile neurodegenerative, nu doar metabolismul. De exemplu, atunci când creierul are un deficit de energie, cetonele pot funcționa ca sursă alternativă, ceea ce ar putea ajuta la stabilizarea neuronilor, inclusiv în cazuri de Alzheimer. De asemenea, studiile pe animale au arătat că cetonele pot reduce inflamația în boli precum Parkinson sau scleroza multiplă, pot stimula procesul de „curățare celulară” numit autofagie și pot susține bacteriile intestinale asociate cu o funcționare mai bună a creierului. „Dieta ketogenică poate servi ca o intervenție metabolică complementară care susține tratamentele specifice bolii prin creșterea rezistenței metabolice și contribuția la gestionarea simptomelor”, scriu cercetătorii.
Tratament personalizat pentru cancerul de sân. Studiul care ar putea elimina chimioterapia pentru milioane de femei
Cercetarea sugerează că multe femei ar putea evita chimioterapia fără ca acest lucru să le afecteze șansele de supraviețuire sau riscul de recidivă. Rezultatele au fost prezentate în cadrul reuniunii anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), desfășurată la Chicago, una dintre cele mai importante conferințe medicale dedicate cancerului, scrie The Guardian. Ce au descoperit cercetătorii Studiul Optima a analizat datele a 4.429 de paciente cu vârsta de peste 40 de ani, diagnosticate cu cancer de sân hormon-pozitiv, cea mai frecventă formă a bolii la nivel mondial. Participantele au provenit din Marea Britanie, Australia, Norvegia, Suedia, Noua Zeelandă și Thailanda. Cercetătorii au utilizat testul genomic Prosigna, care analizează activitatea a 50 de gene din țesutul tumoral pentru a evalua riscul de reapariție a cancerului în următorii zece ani. Pe baza rezultatelor, medicii au putut decide dacă pacientele aveau nevoie de chimioterapie sau puteau urma doar terapie hormonală. Rezultate care pot schimba practica medicală Datele studiului arată că pacientele cu risc scăzut de recidivă au avut rezultate similare indiferent dacă au urmat sau nu chimioterapie. La cinci ani după tratament, 95% dintre femeile care au primit chimioterapie și terapie hormonală erau în viață și fără semne de recidivă. În cazul celor care au primit exclusiv terapie hormonală, procentul a fost de 94%. Potrivit profesorului Rob Stein, coordonatorul studiului și specialist în oncologie mamară la UCL, cercetarea demonstrează că multe paciente pot evita în siguranță chimioterapia și efectele sale adverse, fără a compromite eficiența tratamentului. Beneficii pentru paciente și sistemele medicale Chimioterapia este asociată frecvent cu efecte secundare precum căderea părului, greață, oboseală, insomnie și erupții cutanate. În unele cazuri, aceasta poate provoca infertilitate, menopauză precoce sau probleme cognitive pe termen lung. Specialiștii consideră că utilizarea testelor genomice pentru alegerea tratamentului reprezintă un pas important către medicina personalizată. În același timp, reducerea administrării inutile a chimioterapiei ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a resurselor din sistemele de sănătate. Cercetarea a fost finanțată de Institutul Național pentru Cercetare în Sănătate și Asistență Medicală din Marea Britanie, compania Veracyte și mai multe organizații caritabile. Experții susțin că rezultatele ar putea schimba modul în care este tratat cancerul de sân hormon-pozitiv în următorii ani.