Alfie Kohn despre recompensele pentru copii: Zahărul este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Tot manipulare, tot lipsă de respect este
Alfie Kohn e autor și speaker pe teme de educație și parenting, cercetător independent și comentator al studiilor psihologice. El sintetizează lucrări de psihologie a motivației și le traduce într-un limbaj accesibil pentru publicul larg. Este una dintre vocile foarte importante din zona educației progresiste, cu o poziție destul de incomodă pentru sistemele tradiționale. Este autorul a peste 10 cărți despre educație și parenting, structural, jurnalist, cu o abordare cetrată pe copil, nu pe control. „Recompensa este o formă de control” Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Pedepsit prin recompense”, unde înaintează ideea că recompensele (note, premii, stele) sunt tot a formă de control al copilului, care nu fac altceva decât să reducă motivația intrinsecă – copiii ajung să facă lucruri pentru recompense, nu pentru că le pasă sau pentru că înțeleg. Iată doar una dintre ideile ce contravin sistemului „tradițional” de educație, cu care Kohn este foarte critic. Kohn desființează, de asemenea, sistemul de note, testele standardizate, competițiile între elevi, despre care consideră că distrug cooperarea, iar accentul pe rezultate elimină procesul de învățare reală. „Dragostea înseamnă acceptare și ghidare” Dragostea, pentru Kohn, nu este condiționată de comportament, ci înseamnă acceptare și ghidare. Alfie Kohn propune implicarea copiilor în decizii, dialog în loc de autoritate rigidă, stimularea curiozității. Au existat voci care l-au așezat pe Kohn în categoria idealiștilor și l-au criticat pentru că, spun ele, minimizează rolul disciplinei. Mulți au spus că ideile sale nu pot fi aplicate în școala clasică, rigidă prin excelență. Pe 10 mai 2026 are loc la Sala Palatului, probabil, cel mai important eveniment de parenting al anului în România. Publicul are ocazia să asiste la conferința lui Alfie Kohn, alături de Dr. Shefali Tsabary, Neale Donald Walsch și de binecunoscutulu prof. univ. Dr. Dumitru Constantin Dulcan. Mai mult decât parenting Conferința se numește „Părinte conștient, copil împlinit” și e construită în jurul întrebărilor fundamentale: „Ce fel de adulți lăsăm lumii de mâine?”, „Ce fel de adulți alegem noi, astăzi, să fim?”. Nu este doar un eveniment de parenting, este o experiență în care orice părinte/educator/formator/profesor are șansa reală de a acumula informații esențiale pentru creșterea unui copil echilibrat. Am vorbit cu Alfie Kohn pe teme esențiale pentru societatea de astăzi: competiția, curiozitatea, motivația intrinsecă, relația dintre părinte și copil și nevoia de a regândi profund felul în care înțelegem educația. Prezentăm un scurt interviu, în avanpremiera conferinței „Părinte conștient, copil împlinit”. Mediafax: Un părinte poate citi lucrările dvs și poate spune: „Este diferit și vreau să aplic”, dar el însuși a fost crescut diferit. Are nevoie să-și „reconfigureze” propriul creier pentru a deveni un părinte mai bun pentru copilul său? Alfie Kohn: Da, dacă folosim „reconfigurare” într-un sens figurat și foarte larg. Înseamnă o regândire profundă. Și nu doar a tacticilor, ci și a obiectivelor, precum și a modului în care le corelăm. Înseamnă să înțelegem că „zahărul” este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Asta include și formele aparent dulci de control verbal, cum ar fi lauda: „Bravo, îmi place foarte mult cum faci.” În esență, tot manipulare este. Tot lipsă de respect este. Iar cercetările arată că nu doar că este ineficientă, ci chiar contraproductivă. Când voi veni la București, la Sala Palatului, pe 10 mai 2026 — și se va întâmpla — voi vorbi și despre faptul că, ori de câte ori vorbesc cu părinți sau profesori, îmi place să încep prin a întreba: „Care sunt obiectivele dumneavoastră pe termen lung pentru copilul sau copiii dumneavoastră?” Adresez aceeași întrebare profesorilor, referitor la elevii lor: „Cum ați dori să arate, peste ani, rezultatul formării lor?” Îi rog pe oameni să formuleze un cuvânt sau o expresie care să surprindă tipul de adult pe care și-l doresc să devină copiii lor. Și, oriunde în lume mă aflu, aud aproximativ aceeași listă de calități — aceleași descrieri ale obiectivelor pe termen lung. Rolul meu este să le spun părinților: „Spuneți că vă doriți aceste lucruri. Atunci de ce continuați să faceți opusul?” Pentru că există cercetări care arată că strategiile tradiționale pe care le folosiți — precum mita și amenințările — nu doar că nu vă ajută să atingeți propriile obiective pe termen lung pentru copiii dumneavoastră, dar nici măcar pe ale mele, care, de altfel, nici nu sunt relevante aici. „Multe școli nu te învață să înveți, ba chiar descurajează asta” Mediafax: Este adevărat. Și, din păcate, învățăm acest lucru din copilărie, din școală. Când pregăteam acest interviu, m-am gândit foarte mult la sistemul în care am fost educați noi, adulții de azi. Există două lucruri care au lipsit complet și aș vrea să-mi spuneți dacă sunteți de acord sau dacă este doar o problemă specific românească: Nimeni nu mi-a explicat vreodată cum să învăț. Și nimeni nu mi-a explicat de ce este important să înveți, în general, în viață. Curiozitatea nu a fost niciodată discutată. Nimeni nu m-a învățat ce este curiozitatea. Alfie Kohn: Da. De fapt, majoritatea oamenilor spun că dorința de a cunoaște este ceva dezirabil. Însă realitatea este că multe școli nu doar că nu o cultivă, ci par să o descurajeze în mod activ. Dacă aș vrea să îi fac pe copii să-și piardă curiozitatea — dacă aș vrea să îi determin să renunțe la dorința lor naturală de a explora, de a înțelege, de a descoperi de ce un lucru nu a funcționat așa cum se așteptau — aș crea un sistem exact ca cel pe care îl avem adesea. Toți oamenii pornesc cu dorința de a da sens lumii, de a-și urma curiozitatea. Dar dacă aș vrea să distrug această dorință, aș organiza o clasă în care copiii — și poate chiar și profesorul — nu ar avea nicio autonomie, nicio posibilitate de a-și concepe propriile lecții. Întrebările copiilor despre lume nu ar conta, pentru că ar exista un curriculum fix, impus tuturor. Clasele ar fi supraaglomerate, ritmul ar fi grăbit, iar școala nu ar fi despre înțelegerea ideilor, ci despre memorarea unor informații pentru examen. Așa aș
Medicamente din plastic? O echipă de cercetători scoțieni a reușit imposibilul: tratament pentru Parkinson din PET-uri
Medicamente din deșeuri de plastic? Da! O echipă de cercetători de la University of Edinburgh a descoperit o modalitate de a converti plasticul folosit frecvente în ambalaje într-un tratament esențial pentru boala Parkinson. Plasticul, transformat în levodopa Cercetarea a fost realizată de o echipă coordonată de la University of Edinburgh și publicată în revista Nature Sustainability. Oamenii de știință au reușit să transforme PET-ul în levodopa, un medicament utilizat pentru controlul simptomelor motorii ale bolii Parkinson, printr-un proces inovator bazat pe bacterii modificate genetic. Cum funcționează procesul Metoda implică mai multe etape. Mai întâi, plasticul PET este descompus în componente chimice, inclusiv acid tereftalic (TPA). Apoi, cercetătorii modifică genetic bacteria Escherichia coli. Aceasta este programată să transforme TPA în levodopa, printr-un lanț de reacții controlate enzimatic. Procesul folosește două tulpini bacteriene, aplicate succesiv. O alternativă mai „verde” În mod obișnuit, levodopa este produsă prin procese care depind de combustibili fosili. Noua metodă ar putea deschide calea către producție farmaceutică mai prietenoasă cu mediul, reutilizarea deșeurilor plastice și reducerea dependenței de resurse neregenerabile. Deocamdată, doar la nivel de laborator Cercetătorii subliniază că studiul este, pentru moment, o demonstrație de concept. Pentru aplicarea la scară industrială sunt necesare etape suplimentare. De asemenea, chiar dacă întreaga producție globală de levodopa ar proveni din această metodă, impactul asupra cantității totale de plastic ar fi limitat, în contextul celor aproximativ 100 de milioane de tone de deșeuri plastice generate anual. Un potențial mai larg Nu este prima reușită de acest tip. Aceeași echipă a demonstrat anterior că bacteria E. coli poate transforma PET-ul în paracetamol, sugerând un potențial extins al acestor tehnologii. În paralel, cercetătorii lucrează și la dezvoltarea unor materiale plastice mai ușor degradabile încă din faza de producție. Finanțare și direcții viitoare Proiectul a fost finanțat parțial de Engineering and Physical Sciences Research Council, parte a UK Research and Innovation. Această descoperire deschide o direcție promițătoare în care deșeurile plastice nu mai sunt doar o problemă de mediu, ci o posibilă resursă valoroasă pentru industria farmaceutică. Chiar dacă aplicarea pe scară largă este încă departe, cercetarea arată că viitorul reciclării ar putea merge dincolo de reutilizare — spre transformare în produse esențiale pentru sănătate.
Spitalul Constantin Opriș din Baia Mare / Pacientă de 71 de ani, aflată în moarte cerebrală, a salvat trei vieți prin donare de organe
O pacientă în vârstă de 71 de ani, internată la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare și aflată în moarte cerebrală, a oferit o șansă la viață altor trei bolnavi, după ce familia sa a acceptat donarea de organe. Intervenția a făcut posibilă realizarea a două transplanturi renale la Cluj-Napoca și a unui transplant hepatic la Institutul Clinic Fundeni din București, anunță reprezentanții Spitalului Județean „Constantin Opriș” din Baia Mare.. Intervenție coordonată de o echipă dedicată Procedura a fost coordonată de medicii Andrei Mureșan și Adriana Stoicovici, cu implicarea echipei de Anestezie și Terapie Intensivă. Deși retras oficial din activitate, dr. Mureșan a revenit pentru a sprijini echipa medicală într-un moment crucial. Cu experiență în coordonarea donării de organe încă din 2013, medicul a avut un rol esențial în desfășurarea intervenției. Gestul care salvează vieți Decizia familiei de a accepta donarea a transformat o situație dramatică într-o șansă reală pentru alți pacienți aflați pe listele de așteptare. „Donarea de organe înseamnă viață și speranță. Dincolo de sfârșitul unei vieți, există șansa unui nou început pentru alții”, a scris dr. Andrei Mureșan. Solidaritate în fața tragediei Cazul de la Baia Mare readuce în atenție importanța donării de organe și rolul esențial al echipelor medicale care fac posibile astfel de intervenții. Într-un context medical adesea dificil, gesturile de solidaritate și implicarea unor medici dedicați pot face diferența dintre viață și moarte pentru pacienții aflați în suferință.
Cercetătorii au aflat de ce oamenii care trăiesc la mare altitudine sunt feriți de diabet
Un nou studiu a demonstrat că în mediile cu conținut scăzut de oxigen, globulele roșii absorb mai multă glucoză și o transformă într-o moleculă care ajută la eliberarea oxigenului în țesuturi, dezvăluind o modalitate neașteptată prin care organismul reglează glicemia, potrivit Live Science. Cercetătorii au făcut analize pe șoareci pentru a demonstra teoria. Acum, ei încearcă să producă un medicament care ar putea revoluționa tratamentul. Este de notorietate faptul că persoanele care trăiesc la altitudini mari, cum ar fi Anzii și Himalaya, tind să aibă rate mai mici de diabet. Totuși până în prezent nu s-a putut stabili o legătură între factorii menționați. Studiul pe șoareci a fost realizat în laborator. Cercetătorii au reprodus mediul cu nivel scăzut de oxigen, iar glicemia șoarecilor a scăzut, sugerând că glucoza din sânge a fost eliminată mai rapid. Practic, glucoza s-a transformat într-o moleculă care a forțat hemoglobina să elibereze oxigen mai ușor în țesuturi. Concluzia a fost că celulele s-au modificat structural pentru a consuma mai mult zahăr în medii cu conținut scăzut de oxigen.
Vitamina B3 ar putea ajuta celulele canceroase să supraviețuiască, avertizează cercetătorii
Milioane de oameni folosesc suplimente precum nicotinamid mononucleotid (NMN), nicotinamid ribozid (NR) și nicotinamid (NAM), cu scopul de a crește nivelul de NAD+, o moleculă esențială pentru metabolism și repararea celulară, potrivit Scitechdaily. Unii pacienți oncologici au apelat, de asemenea, la aceste suplimente, sperând că le-ar putea reduce efectele secundare ale chimioterapiei. Însă cercetările recente sugerează că această strategie ar putea avea efectul opus. Un studiu realizat de Școala de Medicină a Universității Case Western Reserve, publicat în revista Cancer Letters, arată că acești derivați ai vitaminei B3 ar putea ajuta celulele cancerului pancreatic să supraviețuiască tratamentului. Cancerul pancreatic este unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer, cu o rată de supraviețuire la cinci ani de doar 13%, ceea ce face ca orice factor care influențează eficiența tratamentului să fie extrem de important. Cum poate NAD+ să susțină atât sănătatea, cât și boala NAD+ este o moleculă indispensabilă pentru funcționarea tuturor celulelor din organism, atât sănătoase, cât și canceroase. Suplimentele care cresc nivelul de NAD+ oferă practic un „combustibil” suplimentar celulelor. În cazul persoanelor sănătoase, acest lucru poate avea beneficii. Însă studiul arată că celulele canceroase pot exploata acest aport suplimentar pentru a-și crește producția de energie, pentru a repara daunele ADN provocate de chimioterapie și pentru a evita moartea celulară programată. Astfel, tumorile pot deveni mai rezistente la tratamentele care, în mod normal, le-ar distruge. În testele de laborator și în studiile pe șoareci, suplimentele, în special NMN, au protejat celulele cancerului pancreatic împotriva a trei medicamente utilizate frecvent în chimioterapie: oxaliplatină, 5-fluorouracil și gemcitabină. Cercetătorii au identificat trei mecanisme principale prin care aceste suplimente interferează cu tratamentul: creșterea nivelului de energie al celulelor canceroase, ceea ce face tumorile mai rezistente reducerea stresului oxidativ din tumori, diminuând unul dintre mecanismele prin care chimioterapia distruge celulele canceroase limitarea deteriorării ADN-ului și prevenirea morții celulare, procese esențiale pentru eficiența tratamentului Implicații pentru tratamentul cancerului „Rezultatele noastre evidențiază un rol potențial îngrijorător al suplimentelor care cresc nivelul de NAD+ în contextul unui cancer activ, mai ales atunci când sunt utilizate împreună cu chimioterapia. Descoperirea noastră reprezintă un semnal de alarmă pentru comunitatea medicală”, a declarat Jordan Winter, profesor la Școala de Medicină a Universității Case Western Reserve. Cercetătorii subliniază că studiul nu demonstrează că aceste suplimente sunt dăunătoare pentru persoanele sănătoase. Însă, în cazul pacienților cu cancer activ, în special al celor care urmează chimioterapie, riscurile pot fi semnificative. „Această cercetare este o reamintire importantă că «natural» nu înseamnă întotdeauna sigur, mai ales în contextul complex al tratamentului oncologic”, a mai spus Winter. Echipa de cercetare recomandă evaluarea de rutină a suplimentelor utilizate de pacienții cu cancer și solicită studii clinice suplimentare pentru a înțelege mai bine interacțiunea dintre suplimentele NAD+ și terapiile oncologice. Deocamdată, specialiștii recomandă pacienților să discute cu medicul oncolog despre orice supliment pe care îl folosesc.
Legătura usturoiului cu sarcina / Testele de sarcină ale Antichității erau niște ciudățenii care, uneori, funcționau
Nu aveau teste rapide, nu aveau laboratoare și, în general, prea puține dintre femeile antichității aveau acces la o minimă educație. Cunoștințele despre propriu corp se transmiteau din generație în generație, pe linie feminină, iar moașa, în administrarea sarcinii, era esențială. Medici erau doar bărbații, iar aceștia nu veneau decât la cazuri deosebit de grave. Pentru aducerea pe lume a copilului, moașa era esențială. Gestionarea sarcinii aparținea exclusiv femeii, deși corpul ei era proprietatea bărbatului – una dintre puținele libertăți În același timp, preocuparea pentru determinarea sarcinii, înainte de medicina modernă, a fost o constantă în societățile antice, pentru care corpul femeii era considerat proprietatea bărbatului: tatăl decide cui îi dă fata, soțul fetei are drepturi nelimitate asupra corpului ei. Preocuparea pentru evitarea sarcinii sau, dimpotrivă, pentru a obține una, dar și gestionarea sarcinii și a nașterii era, de asemenea, o constantă. Papirusuri egiptene și tratate medicale greco-romane indică existența unor metode variate, bazate pe observație emirică, analogii și teorii fiziologice incomplete pentru determinarea timpurie a unei sarcini. Acum știm că estrogenul e fertilizator, deci urinarea pe grâu nu era chiar o prostie Cea mai veche metodă este documentată în Papirusul Kahun (cca. 1800 î.Hr.), un text medical egiptean, deidcat în mare parte sănătății feminine. Acesta descrie o procedură în care femeia urinează pe semințe de grâu și orz. Germinarea acestora era determinată ca indiciu al sarcinii, ba chiar bătrânele credeau că germinarea grâului este indiciul că se va naște o fată, iar germinarea orzului – că se va naște un băiat – desigur, superstiții fără acoperire științifică. Mai există un papirus – Papirusul Ebers (cca. 1550 î.Hr.). Acesta conține referințe similare privind utilizarea urinei în determinarea sarcinii. Literatura de specialitate modernă menționează experimente realizate în secolul XX care au sugerat că urina femeilor însărcinate poate accelera germinarea semințelor. Totuși, aceste rezultate nu indică o metodă fiabilă în sens modern, iar ipoteza rămâne discutată. Soranus din Efes are un tratat de ginecologie considerat fundamental Tratatele greco-romane abordează diagnosticarea sarcinii prin interpretarea simptomelor: absența menstruației, modificări ale corpului, reacții la substanțe care, până atunci, nu provocau nimic. Soranus din Efes (sec. II d.Hr.), autor al unui tratat de ginecologie considerat fundamental pentru Antichitate, propune o abordare mai sistematică. El acordă prioritate semnelor clinice (amenoree, greață, modificări ale sânilor) și respinge unele practici speculative. Chiar și așa, lipsa unei înțelegeri corecte a fiziologiei reproducerii limita precizia diagnosticului. Alte metode pentru determinarea sarcinii, care, acum, par ciudate, dar care atunci erau uzuale: introducerea în corpul femeii a unui cățel de usturoi, înainte ca aceasta să adoarmă, în ideea că, dacă mirosul de usturoi urca până la gură, atunci nu exista sarcină, dar dacă nu mirosea era pentru că a întâlnit pe drum un obstacol – embrionul. Evul Mediu: uroscopia și interpretarea urinei În Europa medievală, diagnosticul sarcinii a fost integrat în practica mai largă a uroscopiei — analiza urinei ca instrument medical general. Practicienii evaluau culoarea, consistența sau sedimentele. Unele surse menționează teste empirice, precum amestecarea urinei cu vin, însă eficiența acestor metode nu este susținută de dovezi științifice. Ele trebuie înțelese în contextul teoriei umorale – dominante în epocă (legătura celor patru umori ale corpului cu diferitele boli vine, de fapt, tot de la Hipocrate). Limitele cunoașterii medicale Studiile moderne din istoria medicinei (de exemplu, lucrările lui Helen King sau Lesley Dean-Jones) subliniază că aceste practici nu erau arbitrare, ci se bazau pe observații reale, interpretate însă prin cadre teoretice eronate. Absența conceptelor moderne — hormoni, ovulație, fertilizare — făcea imposibil un diagnostic precis. În acest context, metodele antice combinau observația corectă a unor simptome cu unele inferențe speculative.
Mănânci mâncare veche? Ce alimente îți pot provoca toxiinfecție alimentară chiar și la 24 de ore după ce sunt gătite
Pizza rece, puiul gătit, orezul sau alimentele din conserve pot deveni periculoase pentru sănătate dacă nu sunt depozitate corect, chiar dacă par sigure la gust sau miros. Potrivit unui articol publicat de The Conversation, Primrose Freestone, lector universitar de microbiologie clinică la University of Leicester, explică modul în care resturile alimentare pot favoriza apariția bacteriilor periculoase, scrie Science Alert. Pizza rece, un risc ignorat Pizza rămasă de seara trecută este unul dintre cele mai consumate resturi alimentare, însă poate favoriza toxiinfecția alimentară. Ingredientele insuficient gătite, manipularea cu mâini nespălate sau păstrarea la temperatura camerei permit dezvoltarea bacteriilor precum Salmonella, Bacillus cereus sau Clostridium perfringens. Chiar și ierburile uscate presărate pe pizza pot fi contaminate microbiologic. Specialistul recomandă ca pizza să fie refrigerată în maximum două ore de la livrare sau preparare și consumată în cel mult două zile. Puiul gătit păstrat greșit Puiul gătit este extrem de perisabil și reprezintă un risc major de toxiinfecție alimentară. Dacă este insuficient gătit sau prezintă urme de sânge, acesta nu trebuie consumat sau păstrat. Bacterii precum Campylobacter sau Salmonella pot supraviețui și se pot multiplica chiar și la frigider. Carnea de pui trebuie refrigerată rapid și consumată în maximum trei zile. Orezul gătit Orezul gătit este una dintre cele mai periculoase surse de toxiinfecție alimentară. Sporii bacteriei Bacillus cereus pot supraviețui procesului de gătire și pot produce toxine dacă mâncarea este lăsată prea mult la temperatura camerei. Orezul trebuie răcit rapid, păstrat la frigider și consumat în cel mult 24 de ore. Toxiinfecție alimentară de la alimentele din conserve Resturile din conserve trebuie acoperite și refrigerate imediat. Alimentele cu aciditate ridicată pot fi păstrate până la șapte zile, în timp ce cele cu aciditate scăzută nu trebuie consumate după trei zile, pentru a evita toxiinfecția alimentară.
Tehnica simplă care te scapă de stres și anxietate: cum funcționează mindfulness în viața de zi cu zi
Mindfulness, sau atenția conștientă, este o tehnică terapeutică tot mai recomandată pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea stării generale de bine.Această practică se concentrează pe momentul prezent, fără a emite judecăți asupra gândurilor sau emoțiilor. În loc să te lași copleșit de trecut sau de griji legate de viitor, mindfulness te învață să acorzi atenție reală senzațiilor și stimulilor din „aici și acum”, scrie Psihologia-online.com. Ce este mindfulness sau atenția conștientă Mindfulness înseamnă conștientizare deplină. Practic, este vorba de a observa emoțiile, gândurile și comportamentele fără să le cataloghezi drept bune sau rele. Această detașare ajută la procesarea corectă a experiențelor traumatice sau stresante care nu au fost gestionate adecvat în trecut. Cercetările în sănătate mintală arată că mindfulness poate relaxa sistemul nervos central și permite o percepție mai echilibrată a situațiilor de zi cu zi, crescând astfel capacitatea de a gestiona stresul și anxietatea. Cum ajută mindfulness să reduci anxietatea și stresul Practicarea regulată a mindfulness aduce mai multe beneficii: Atenție conștientă: Într-un mediu lipsit de distrageri, te concentrezi asupra momentului prezent și a gândurilor actuale, ceea ce reduce stresul și grijile inutile. Relaxare corporală: Respirația diafragmatică scade ritmul cardiac și relaxează mușchii tensionați. Reglarea emoțiilor: Te ajută să faci față situațiilor tensionate mai ușor, reducând impactul anxietății în viața de zi cu zi. Reglarea apetitului: Stresul și anxietatea afectează adesea alimentația, provocând pierderea sau creșterea apetitului. Mindfulness ajută la conștientizarea impulsurilor alimentare. Igiena somnului: Relaxarea sistemului nervos favorizează secreția de melatonină, hormon esențial pentru un somn odihnitor. Îmbunătățirea stării de spirit: Crește nivelul de serotonină și dopamină, oferind mai multă plăcere și satisfacție în activitățile zilnice. Exerciții practice de mindfulness Pentru rezultate vizibile, este recomandat să practici mindfulness zilnic. Iată câteva exerciții simple: Respirație conștientă: Stai într-un loc liniștit, fără întreruperi, și inspiră și expiră lent timp de 20 de secunde. Repetă până simți relaxarea musculară. Alimentație conștientă: Când mănânci, observă mirosul, gustul și textura alimentelor. Fii prezent la fiecare mușcătură. Observarea mediului: În timpul unei plimbări, fii atent la culori, forme și detalii, fără să le judeci. Mirați-vă interiorul: Conștientizează tensiunile din corp și acceptă-le fără critică. Aceasta ajută la reducerea gândurilor catastrofice legate de viitor. Când să ceri ajutor specializat Chiar dacă mindfulness este eficient, nu poate înlocui tratamentul profesional în cazurile severe. Dacă anxietatea sau stresul îți afectează viața de zi cu zi, consultă un psiholog sau specialist în sănătate mintală. Evită automedicația, care poate provoca efecte secundare nedorite. Mindfulness rămâne însă o tehnică accesibilă, practică și eficientă pentru gestionarea stresului și anxietății. Cu exerciții zilnice și atenție asupra prezentului, poți să îți recapeți echilibrul și să te bucuri mai mult de momentele de zi cu zi.
Persoanele care au mai multe șanse să supraviețuiască cancerului au următoarele caracteristici, potrivit unui studiu amplu
Publicată în „Journal of the National Cancer Institute” (JNCI), cercetarea a identificat diferențe consistente între pacienții cu cancer de sex masculin și feminin, atât în ceea ce privește supraviețuirea, cât și toxicitatea tratamentului. Astfel, pacientele aveau un risc de deces cu 21 % mai mic decât pacienții de sex masculin, dar un risc de toxicitate severă cu 12 % mai mare, scrie El Economista. Aceste diferențe bazate pe sex au fost în mare măsură consistente în 12 tipuri de tumori solide avansate, precum și în diferite modalități de tratament, inclusiv chimioterapie, terapii țintite și imunoterapie, ceea ce sugerează că se datorează unor mecanisme biologice subiacente, și nu doar efectelor specifice ale medicamentelor. În loc să se concentreze pe modul în care tratamentele specifice împotriva cancerului afectează diferit bărbații și femeile, abordarea tradițională, studiul a analizat dacă sexul în sine prezice supraviețuirea și toxicitatea, independent de tipul de tratament. Aspecte principale Autorul principal, doctorul Natansh Modi, afirmă că studiul oferă unele dintre cele mai clare dovezi de până acum că sexul biologic este un factor predictiv esențial pentru rezultatele tratamentului cancerului. „Sexul este un factor biologic fundamental care influențează funcția imunitară, metabolismul medicamentelor, compoziția corporală și biologia tumorilor”, afirmă acesta. „Cu toate acestea, în ciuda recomandărilor de lungă durată ale organismelor de reglementare și de finanțare de a raporta rezultatele în funcție de sex, în multe studii acesta este încă tratat ca o chestiune secundară și rareori este luat în considerare riscul de bază sau utilizat pentru a personaliza deciziile de tratament. Studiul nostru abordează această problemă analizând dacă sexul în sine prezice supraviețuirea și toxicitatea într-o gamă largă de cancere și terapii”, continuă medicul. De asemenea, el subliniază că „rezultatele au fost clare: femeile aveau un risc de deces cu 21 % mai mic decât bărbații, dar se confruntau și cu un risc cu 12 % mai mare de a suferi efecte secundare grave. Femeile au demonstrat un avantaj în ceea ce privește supraviețuirea, dar cu prețul unei toxicități severe mai ridicate”, subliniază el. Studiul a analizat date de la peste 20.000 de pacienți cu cancer din 39 de studii clinice care au susținut aprobările FDA din Statele Unite între 2011 și 2021 și a acoperit 12 tipuri de tumori solide avansate, inclusiv cancer pulmonar, colorectal, melanom și cancer de sân. Mai multe detalii Descoperirile au implicații importante pentru modul în care sunt evaluate și prescrise medicamentele, întărind necesitatea de a raporta și de a acționa sistematic pe baza dovezilor specifice fiecărui sex în cercetarea clinică. Din acest motiv, cercetătorii cer ca sexul biologic să fie recunoscut ca un factor prognostic fundamental în oncologie, atât în studiile clinice, cât și în îngrijirea oncologică de zi cu zi. „Este vorba despre îmbunătățirea rezultatelor pentru toți pacienții cu cancer. Dacă femeile trăiesc mai mult, dar experimentează efecte secundare mai grave, trebuie să recunoaștem acest lucru și să acționăm în consecință. În același timp, trebuie să înțelegem mai bine de ce pacienții de sex masculin par să aibă o rată de supraviețuire mai scăzută”, afirmă doctorul Modi. Echipa susține că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege mecanismele biologice care determină aceste diferențe, inclusiv expunerea la medicamente, reglarea imunitară, influențele hormonale și compoziția corporală.
Mister și evacuare medicală. Experții NASA încearcă să afle de ce un astronaut aflat în spațiu nu a mai putut vorbi
Urgența medicală a astronautului veteran Michael Fincke la bordul ISS a ridicat un mare semn de întrebare privitor la viitoarele misiuni NASA, potrivit Live Science. Agenția se pregătește pentru misiuni lungi spre Lună și Marte, dar sănătatea astronauților rămâne una dintre cele mai mari necunoscute privind zborurile spațiale. Practic, incidentul a scos în evidență nevoia de sisteme medicale în caz de urgență. Astronautul NASA, Michael Fincke, a avut o problemă medicală misterioasă. În ianuarie, în timp ce se afla pe Stația Spațială Internațională (ISS), el nu a mai putut vorbi. Astronautul a spus că nu a simțit nicio durere, iar evenimentul a durat aproximativ 20 de minute. Reprezentanții NASA au decis să facă prima evacuare medicală din istorie aducându-l de înainte de termen pe astronaut pe Pământ. Medicii au exclus un atac de cord, a declarat Fincke pentru Associated Press, dar încă nu știu ce a cauzat problema medicală. Evacuarea medicală s-a încheiat cu bine, însă experții avertizează că în cazul misiunilor mai lungi va fi mult mai dificil sau chiar imposibil. NASA se pregătește să trimită patru astronauți în jurul Lunii pentru misiunea Artemis II. De asemenea, se lucrează la proiectul bazei lunare permanente de pe Lună.