În SUA, a fost creat un vaccin personalizat împotriva cancerului cerebral, anunță Universitatea Washington
Un vaccin personalizat pentru tratarea glioblastomului, un cancer cerebral cu creștere rapidă și incurabil care afectează patru din 100.000 de persoane din SUA, este sigur și provoacă răspunsuri imune robuste și ample care par să crească supraviețuirea fără recurență la un subset de pacienți după intervenția chirurgicală, potrivit unui studiu clinic aflat în stadiu incipient, condus în comun de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis. La pacienții cu o formă deosebit de agresivă de glioblastom, vaccinul nu a cauzat efecte secundare grave și a prelungit supraviețuirea generală a pacienților în comparație cu rezultatele anterioare după intervenția chirurgicală standard și chimio-radioterapie. Un supraviețuitor pe termen lung rămâne fără recurențe aproape cinci ani mai târziu. Rezultatele studiului clinic de fază 1, efectuat la Centrul de Cancer Siteman au fost publicate pe 12 mai în Nature Cancer. Studiul a fost condus în comun de Mass General Brigham și Geneos Therapeutics, o companie de biotehnologie cu sediul în Philadelphia. „Suntem extrem de încurajați de aceste rezultate”, a declarat Tanner M. Johanns, MD, PhD , autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Diviziei de Oncologie din cadrul Departamentului de Medicină John T. Milliken de la WashU Medicine. „Acest tip de vaccin este o premieră pentru glioblastom și este interesant să ne gândim cum putem valorifica această platformă individualizată de vaccinuri terapeutice ADN împotriva cancerului pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții pacienților care luptă împotriva acestei boli. În plus, terapiile combinate care valorifică această platformă personalizată sunt în prezent investigate la WashU pentru a testa dacă rezultatele pot fi îmbunătățite în continuare.” Noul tratament utilizează molecule de ADN modificate genetic, concepute pentru a stimula sistemul imunitar al pacientului împotriva cancerului. Fiecare tumoare a pacientului are proteine unice, specifice acelei tumori, iar acest vaccin activează sistemul imunitar al pacientului pentru a recunoaște aceste proteine și a elimina celulele tumorale. Johanns a spus că, deși unele imunoterapii care vizează glioblastomul s-au dovedit promițătoare în studiile anterioare, acestea sunt în cele din urmă ineficiente în întârzierea sau prevenirea semnificativă a recurenței. Acest lucru se datorează probabil faptului că glioblastomul poate evolua și poate scăpa de atacul imun, dar vaccinul lui Johanns a fost conceput pentru a ajuta sistemul imunitar să recunoască multe ținte diferite de pe celulele canceroase. Așadar, chiar dacă tumora pierde mai multe dintre aceste ținte, vaccinul este încă capabil să genereze răspunsuri la multe altele. În plus, glioblastomul este denumit o tumoare „rece”, ceea ce înseamnă că mediul tumoral este capabil să se ascundă de sistemul imunitar. Vaccinul împotriva cancerului utilizat în acest studiu, dezvoltat de Geneos Therapeutics, transformă tumorile reci în tumori „fierbinți”, care sunt apoi susceptibile la eradicarea mediată imun. Astfel, vaccinul este capabil să îmbunătățească răspunsul imun al pacientului prin țintirea proteinelor de pe celula canceroasă și prin făcând mediul din interiorul tumorii mai favorabil activării imune. „Am ales o platformă bazată pe ADN deoarece ne-ar oferi oportunitatea de a viza mai multe proteine canceroase decât orice vaccin vizase până acum”, a spus Johanns, care tratează pacienți la Siteman și este membru cercetător acolo. „Ne-am gândit că, dacă am putea genera o gamă mai largă de răspunsuri imune împotriva acelor proteine, atunci acest lucru ar putea duce la un vaccin mai puternic în comparație cu alte platforme de vaccinare cu ținte proteice mai limitate.” Această platformă de vaccinuri bazată pe ADN a fost capabilă să activeze sistemul imunitar al fiecărui pacient pentru a căuta până la 40 de proteine canceroase specifice tumorii fiecărui pacient – de două ori mai multe decât cele vizate de orice terapie vaccinală împotriva cancerului până în prezent. Cercetătorii redau și povestea lui Kim Garland, asistenta medicală care a participat la studiul clinic și care a reușit să rămână în viață fără recidivă la aproape cinci ani de la diagnosticul inițial.
Hantavirusul deschide calea pentru o a doua pandemie? Toate zvonurile și interpretările, explicate
De când a devenit cunoscut cazul croazierei cu infectați de hantavirus, în prima săptămână a lunii mai 2026, circulă numeroase falsuri și dezinformări despre acest focar al virusului Andes. Nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar de hantavirus cu mai multe cazuri pozitive, suspecte și decese, a plecat din Argentina la 1 aprilie 2026. La bord se aflau aproximativ 150 de persoane, între pasageri și membri ai echipajului, scrie 20minutos. De când cazul a apărut în mass-media, în prima săptămână din mai 2026, au început să circule falsuri și informații înșelătoare despre acest focar al virusului Andes, tulpina care a provocat răspândirea, și despre amploarea acestuia. Acestea sunt cele pe care le-am adunat pe Maldita.es. Pfizer nu a prezentat un vaccin împotriva hantavirusului La data de 8 mai 2026, Pfizer nu a prezentat un vaccin eficient pentru prevenirea sau reducerea riscului de infecții cu hantavirus și nici nu a afirmat că vreunul dintre medicamentele sale ar fi arătat „rezultate promițătoare” împotriva acestuia. Reprezentanții Pfizer Europa au declarat că că aceste afirmații „sunt incorecte” și trimit la un instrument online al companiei, unde poate fi consultat portofoliul de medicamente și vaccinuri aflate în dezvoltare. În categoria „vaccinuri”, niciunul dintre cele zece programe aflate în curs nu este legat de acest virus și nici nu are ca scop imunizarea împotriva lui. Nu, compania CureVac nu deține brevetul unui vaccin Compania farmaceutică CureVac nu a achiziționat brevetul pentru un vaccin împotriva hantavirusului. Nu există niciun vaccin aprobat împotriva acestei boli nici în Europa, nici în Statele Unite. Atât Organizația Mondială a Sănătății, cât și Ministerul Sănătății din Spania au publicat în mai 2026 rapoarte în care se precizează că „nu există tratamente specifice și nici vaccinuri împotriva infecțiilor cu hantavirus”. În plus, compania CureVac nu mai există sub acest nume: a fost achiziționată de BioNTech în decembrie 2025. Nu, Macron nu a anunțat închiderea școlilor Președintele Franței, Emmanuel Macron, nu a anunțat închiderea școlilor „din cauza răspândirii hantavirusului”. Postările de pe rețelele sociale care răspândesc această afirmație folosesc un videoclip vechi: imaginile provin dintr-un discurs susținut de Macron pe 12 martie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19. Nu, „The Simpsons” nu au prezis focarul de hantavirus În episodul din serialul The Simpsons în care personajele se află pe o navă de croazieră nu se vorbește și nu se prezice hantavirusul. Videoclipul distribuit face parte din episodul „A Totally Fun Thing That Bart Will Never Do Again” (sezonul 23), în care Bart, încercând să împiedice sfârșitul vacanței, difuzează pentru pasagerii navei o scenă dintr-un film. În acea scenă apare generalul William Sullivan, care anunță o „pandemie mortală a virusului Pandora” ce „se răspândește rapid”, motiv pentru care este necesară o „carantină globală”.
Ce băutură trebuie să consumi după ce ai luat cina, dacă vrei să ai o digestie mai bună
Consumul alimentelor mai grase sau mesele luate la ore târzii au un impact asupra digestiei, întrucât multe persoane ajung să se culce cu o senzație de greutate. Cu toate acestea, există un obicei simplu care poate fi făcut după cină și care ajută la o digestie mai bună. În timpul digestiei, mușchii tractului gastro-intestinal se contractă pentru a propulsa alimentele, însă atunci când contracțiile sunt prea puternice, ele pot duce la disconfort acut. Totuși, nutriționiștii dezvăluie care este băutura care vine în ajutor într-o astfel de situație. Este vorba despre consumul de ceai de mentă, făcând digestia mai ușoară. Un alt beneficiu îl reprezintă proprietățile sale de relaxare musculară, care s-au dovedit a reduce crampele și durerile din sistemul digestiv, scrie elEconomista. În cazul în care simți greață după masă copioasă, ceaiul de mentă poate ajuta la calmarea stomacului. Nutriționiștii mai subliniază că este ideal să optăm întotdeauna pentru băuturi fără cofeină și cu ingrediente calmante, printre care mușețelul sau ghimbirul. În cazul persoanelor predispuse la balonare, se recomandă evitarea consumului de băuturi acidulate, întrucât acestea pot crește presiunea stomacală sau refluxul gastroesofagian.
Studiu: Un factor esențial prezice longevitatea mai bine decât dieta sau exercițiile fizice
Un studiu realizat la finalul anului trecut arată că există un alt factor care ar putea avea un impact mai mare asupra reducerii duratei de viață. Alte cercetări anterioare asociau somnul de proastă calitate cu o serie de probleme de sănătate. Totuși, studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon au descoperit că un somn suficient are o legătură mai puternică cu o viață mai lungă decât dieta și exercițiile fizice. Potrivit Science Alert, studiul a avut la bază datele analizate din sondaje din SUA, acoperind perioada 2019-2025. Concret, indicatorii speranței de viață au fost comparați cu evaluările subiective ale duratei somnului. În acest sens, un somn care are o durată mai mică de șapte ore pe noapte este considerat drept unul insuficient. În realizarea studiului, cercetătorii au luat în calcul și alte variabile care pot influența speranța de viață, printre care sedentarismul, statutul profesional și nivelul de studii. Rezultatele au arătat că legătura dintre somnul insuficient și speranța de viață mai scurtă s-a menținut. „Nu mă așteptam ca [somnul insuficient] să fie atât de puternic corelat cu speranța de viață. Întotdeauna am considerat că somnul este important, dar această cercetare subliniază cu adevărat acest aspect: oamenii ar trebui să se străduiască să doarmă între șapte și nouă ore, dacă este posibil”, a spus Andrew McHill, cercetător de la Universitatea de Sănătate din Oregon. „Această cercetare arată că trebuie să acordăm prioritate somnului cel puțin la fel de mult cât acordăm alimentației sau exercițiilor fizice. Un somn bun pe timpul nopții îți va îmbunătăți starea de bine, dar și durata de viață”, a mai spus McHill. Un studiu de acest gen nu poate să ofere o imagine mai clară privind interacțiunile complexe dintre somn, alimentație și exercițiile fizice. Totuși, rezultatele studiului sugerează că durata somnului pe care o ai în fiecare noapte reprezintă un indicator semnificativ al stării de sănătate pe termen lung.
Hantavirus / Imunologul care a creat vaccinul anti-Covid: Nu va exista o pandemie. E nevoie de 10 luni pentru tehnologii anti-hantavirus
„Suntem sau nu în fața unei pandemii de hantavirus?”, este o întrebare multiplicată de prea multe ori pentru ca ea să nu capete un răspuns, iar imunologul laureat cu Nobelul pentru Medicină în 2023 Drew Weissman temperează îngrijorarea și spune că, într-adevăr, „hantavirusul se poate transmite între oameni, însă nu la fel de rapid ca și Covidul. Infecțiile cu hantavirus sunt cazuri sporadice, care necesită monitorizare, ca orice altă infecție, dar nu suntem în pragul unei noi pandemii”, dă acesta asigurări în presa italiană. În privința unui vaccin împotriva hantavirusului, Weissman spune că există deja în laboratoare și că, pentru variante de tulpini și specii ale hantavirusului se lucrează de mai bine de 30 de ani. „Este nevoie de timp tehnic” Însă omul (sau, mai bine zis, unul dintre cei doi oameni) care a făcut posibilă existența unui vaccin anti-Covid în 10 luni spune: „Durează nouă sau zece luni pentru ca acestea să fie disponibile. Lucrăm la toți virușii potențial responsabili de pandemii, dar este nevoie de timp tehnic pentru a aduce aceste tehnologii pe piață. Chiar și pentru Covid le aveam deja pregătite”. Bilanțul rămâne neschimbat În altă ordine de idei, autoritățile sanitare din toată lumea sunt în stare de alertă. Ele încearcă să reconstituie lanțul de infecții cu hantavirus după focarul de pe MV Hondius. Partea bună este că bilanțul morților rămâne neschimbat – trei persoane, doi soți olandezi și o cetățeană germană. Cinci persoane au fost testate pozitiv pentru specia andină a hantavirusului și alte trei sunt încă suspecte. Nu se știe foarte exact dacă focarul a izbucnit pe vasul de croazieră sau a fost adus din afară. Cazurile Primul caz confirmat datează de la începutul lui mai. Primul pasager infectat a contractat, se crede, virusul înainte de îmbarcare, în urma unui contact cu o rozătoare la o groapă de gunoi din apropierea orașului Ushuaia, Argentina. Cuplul olandez, considerat primul caz al focarului, se îmbarcase pe 1 aprilie. Femeia a fost scoasă dintr-un zbor al KLM pe ruta Johannesburg în data de 25 aprilie, din cauza agravării stării de sănătate, și a murit înainte de a ajunge în Olanda. O însoțitoare de bord KLM care intrase în contact cu ea a fost internată ulterior la Amsterdam cu posibile simptome de hantavirus. Urgență de nivel 3 Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept urgență de nivel 3, potrivit ABC News. Toți pasagerii care au debarcat în Insula Sfânta Elena pe 24 aprilie au fost contactați, a anunțat operatorul navei. Printre ei se numără cetățeni din cel puțin 12 țări, inclusiv șapte britanici și șase americani. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept „urgență de nivel 3”. Internațional La nivel internațional, mai multe state monitorizează pasageri reîntorși acasă. Georgia și Arizona urmăresc rezidenți asimptomatici care coborâseră de pe navă înainte de detectarea virusului. California monitorizează mai mulți rezidenți, iar doi texani s-au întors în SUA înainte de declanșarea focarului. Canada monitorizează trei cetățeni, dintre care unul se afla în același zbor cu o persoană simptomatică. Elveția a confirmat un caz pozitiv la un pasager spitalizat, iar un cetățean danez a fost sfătuit să se autoizoleze. Andes a singurul hantavirus care se transmite de la om la om Carlo Federico Perno, șeful Unității de Microbiologie și Imunologie Diagnostică de la Spitalul Bambino Gesù din Roma, explică particularitatea acestui focar: virusul Andes (care este o specie din familia hantavirusurilor și nu o tulpină) este singurul hantavirus dovedit că se transmite de la om la om prin contact apropiat și prelungit. Celelalte specii și tulpini se transmit exclusiv prin inhalarea particulelor de urină, fecale sau ale salivei rozătoarelor infectate. Rata mortalității variază între 1% și 15% în Asia și Europa și poate ajunge la 50% în America, unde sindromul pulmonar provocat de hantavirus este mai frecvent. „Hantavirusurile au o capacitate ridicată de mutație” Perno avertizează că, deși în Europa circulă tulpini mai puțin patogene, riscul nu trebuie ignorat: „Hantavirusurile, ca toate virusurile ARN, au o capacitate ridicată de mutație. Când un virus se adaptează la oameni, devine mai infecțios. Și mortalitatea (în rândul persoanelor infectate – n. red.) nu scade neapărat odată cu creșterea transmisibilității” – adică virusul nu-și pierde din vitalitate odată cu mărirea ratei de transmisibilitate, ba se poate întâmpla chiar contrariul. OMS lucrează la „îndrumări pas cu pas” Toți pasagerii care au debarcat pe St. Helena din Atlanticul de Sud , unde nava a acostat pe 24 aprilie , au fost contactați, a declarat operatorul navei. Printre aceștia se numără persoane din cel puțin 12 țări , inclusiv șapte cetățeni britanici și șase americani. Primul caz confirmat de hantavirus în acest focar datează de la începutul lunii mai. „Acesta nu este coronavirus, este un virus foarte diferit”, a declarat Maria Van Kerkhove , directoarea OMS pentru focare și pandemii, într-o conferință de presă. OMS a declarat că lucrează la „îndrumări pas cu pas pentru momentul în care zecile de pasageri rămași la bordul navei, cu destinația Insulelor Canare, vor ajunge acolo sâmbătă sau duminică și când vor debarca și se vor întoarce acasă. Niciunul dintre acești pasageri nu prezintă în prezent simptome”. Lanțuri de contacte în lume Departamentul de Sănătate Publică din Georgia a declarat că monitorizează doi rezidenți asimptomatici care s-au întors acasă după ce au debarcat de pe nava de croazieră. Departamentul de Servicii de Sănătate din Arizona a declarat că urmărește cazul unui rezident care se afla, de asemenea, pe navă și care era asimptomatic. Potrivit New York Times, California monitoriza mai mulți rezidenți care fuseseră pe navă. Autoritățile din Texas au declarat că doi rezidenți care erau pasageri pe navă s-au întors în Statele Unite înainte de focar. Europa Spitalul Universitar din Düsseldorf, care tratează persoana evacuată germană, a declarat că nu este vorba de un caz confirmat, ci mai degrabă de un contact, și că aceasta este în curs de testare. În Elveția, un bărbat care a călătorit pe vasul de croazieră și a fost spitalizat a fost testat pozitiv pentru infecție, au declarat oficialii. Un cetățean danez care se afla la bordul navei Hondius s-a întors acasă și a fost sfătuit
Un organ ignorat la vârsta adultă ar putea ține cheia longevității / Reduce cu 50% riscul de deces
Un organ mic situat în piept, considerat mult timp relevant doar în copilărie, ar putea juca un rol major în sănătatea și durata de viață a adulților. Două studii publicate simultan în revista Nature de cercetători de la Mass General Brigham arată că persoanele cu un timus mai sănătos trăiesc mai mult și au un risc semnificativ mai mic de boli cardiovasculare, cancer și deces prin imunoterapie eșuată. Timusul este un organ mic situat în torace, în spatele sternului, cu rol central în sistemul imunitar – contribuie la maturarea limfocitelor T, globulele albe care apără organismul împotriva infecțiilor și bolilor. Se știa că timusul se micșorează odată cu vârsta și produce tot mai puține celule noi, motiv pentru care rolul său la adult fusese puțin cercetat. Noile date contestă această perspectivă. Cum a fost realizat studiul Cercetătorii au analizat imagini CT standard cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind tehnici de învățare profundă pentru a evalua dimensiunea, structura și compoziția timusului la peste 25.000 de adulți incluși într-un program național de screening pentru cancer pulmonar și la peste 2.500 de participanți la studiul Framingham, o cohortă urmărită pe termen lung. Pe baza acestor date, echipa a construit un scor al „sănătății timice”. Rezultatele Diferențele dintre scoruri s-au dovedit semnificative. Persoanele cu un timus mai sănătos au înregistrat un risc de deces cu aproximativ 50% mai mic, un risc de deces prin boli cardiovasculare cu 63% mai redus și un risc de a dezvolta cancer pulmonar cu 36% mai mic față de cele cu scoruri scăzute. Asocierile s-au menținut și după ajustarea pentru vârstă și alți factori de sănătate. Cercetătorii explică aceste rezultate prin mecanismul imunitar: pe măsură ce funcția timusului și diversitatea limfocitelor T scad, sistemul imunitar devine mai puțin eficient în fața amenințărilor, inclusiv a cancerului. Analiza a identificat și factori asociați cu o sănătate timică mai precară: inflamația cronică, fumatul și greutatea corporală crescută. Implicații pentru imunoterapie Al doilea studiu a mers mai departe, evaluând peste 1.200 de pacienți tratați prin imunoterapie – o formă de tratament care activează sistemul imunitar împotriva cancerului. Rezultatele arată că pacienții cu un timus mai sănătos au avut un risc cu 37% mai mic de progresie a bolii și un risc de deces cu 44% mai redus, după ajustarea diferențelor între pacienți, tumori și tipuri de tratament. Ce urmează Autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, iar metoda de evaluare imagistică nu este deocamdată pregătită pentru utilizare clinică de rutină. Cercetările nu au testat nici dacă modificarea factorilor de stil de viață poate îmbunătăți direct funcția timusului. Un studiu în curs analizează dacă expunerea accidentală la radiații la nivelul timusului, la pacienții cu cancer pulmonar, afectează rezultatele tratamentului.
Care este perioada de incubație a hantavirusului. OMS: Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit”
Joi, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a ținut o conferință de presă despre situația actuală privind hantavirus, în care a oferit mai multe informații despre răspândire și șansele de a se ajunge la o nouă pandemie globală. Acesta a confirmat că perioada de incubație a hantavirusului poate ajunge „până la șase săptămâni” și că este „posibil” să apară și alte cazuri în perioada următoare, scrie The Guardian. El a precizat că primul caz a fost semnalat la un bărbat care a prezentat simptome pe 6 aprilie și a decedat pe 11 aprilie. La momentul respectiv nu s-au prelevat probe, deoarece nu se suspecta hantavirusul. Soția acestuia a coborât de pe nava Hondius, care a plecat din Argentina spre Antarctica și apoi a traversat Oceanul Atlantic, prezentând și ea simptome, iar starea ei s-a agravat în timpul zborului spre Johannesburg și a decedat pe 26 aprilie. A treia victimă a fost o femeie de pe aceeași navă care a raportat simptome pe 28 aprilie și a decedat pe 2 mai. Un alt caz, un bărbat care s-a prezentat la medicul navei pe 24 aprilie, a fost evacuat în zilele următoare și se află în continuare la terapie intensivă. „OMS are cunoștință de rapoarte privind alte persoane cu simptome care ar fi putut avea contact cu unul dintre pasageri. În fiecare caz, suntem în strânsă legătură cu autoritățile competente. Având în vedere perioada de incubație a virusului Andes, care poate ajunge până la șase săptămâni, este posibil să fie raportate și alte cazuri.”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Nu este vorba de SARS-CoV-2”, asigură o expertă a OMS Maria Van Kerkhove, directoarea interimară a Departamentului pentru amenințări epidemice și pandemice al OMS, a declarat că virusul se răspândește „într-un mod foarte, foarte diferit” față de Covid și gripă și necesită un contact mult mai îndelungat. „Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit. Cunoaștem acest virus, hantavirusurile există de ceva vreme. Dar vreau să fiu foarte clară: acesta nu este SARS-CoV-2; acesta nu este începutul unei pandemii de Covid.”, a spus ea. Ea a afirmat că este vorba de un focar de mici dimensiuni într-o zonă limitată. „Înțelegem perfect de ce apar aceste întrebări, dar aceasta nu este aceeași situație în care ne aflam acum șase ani. Nu se răspândește în același mod, așa cum o fac coronavirusurile. Este foarte diferit. Este vorba de acel contact strâns, intim, pe care l-am observat. Iar majoritatea hantavirusurilor nu se transmit deloc între oameni.”, a spus ea. Ea subliniază că se iau numeroase măsuri pentru a preveni orice răspândire ulterioară.
Incident bizar. Pielea unei femei s-a albăstrit după ce a luat un medicament
Pielea unei femei și-a schimbat culoarea după ce a început un tratament oral. Potrivit Live Science, femeii în vârstă de 68 de ani, din SUA, i-au apărut numeroase pete în culorile albastru închis și violet asemănătoare unor vânătăi după ce a luat un medicament. Ea le-a spus medicilor că a luat minociclină, un antibiotic administrat pe cale orală. Petele au apărut pe mai multe părți ale corpului la câteva săptămâni de la începerea tratamentului cu antibiotic. Anchetatorii au stabilit că este un caz de hiperpigmentare, în care unele zone de piele devin mai închise la culoare. De altfel, hiperpigmentarea este pe lista cu posibile efecte secundare ale antibioticului deși nu se știe cum se produce reacția. Cazul femei a atras atenția și a fost considerat unic având în vedere rapiditatea apariției petelor. De obicei, hiperpigmentarea se dezvoltă după luni de tratament. La final, medicii au sfătuit pacienta să întrerupă tratamentul cu antibiotic și să evite expunerea la soare, deoarece lumina poate agrava hiperpigmentarea.
De ce postul intermitent ne poate ajuta să trăim mai mult și ce se întâmplă în corp după ce mâncăm din nou
Un studiu publicat în Nature Communications răspunde la o întrebare surprinzătoare: beneficiile postului nu vin neapărat din faptul că arzi grăsimi – ci din faptul că oprești arderea lor la momentul potrivit. Ce știam până acum De multă vreme, oamenii de știință știu că postul intermitent – adică perioadele deliberate fără mâncare prelungește viața și reduce riscul multor boli. Explicația clasică era simplă: când nu mâncăm, corpul arde grăsimile stocate pentru energie, iar acest proces de „curățenie metabolică” ar fi cel care aduce beneficiile. Ce au descoperit cercetătorii Studiul, intitulat „Silencing lipid catabolism determines longevity in response to fasting”, a fost realizat pe C. elegans – un vierme microscopic folosit frecvent în cercetarea îmbătrânirii, ale cărui mecanisme biologice de bază sunt surprinzător de similare cu cele umane. Concluzia centrală este contraintuitivă: prelungirea vieții ca urmare a postului nu depinde de activarea susținută a arderii grăsimilor, ci de oprirea acestui proces atunci când hrana redevine disponibilă. Cu alte cuvinte, nu e suficient să arzi grăsimi în timpul postului – corpul trebuie să știe și când să se oprească. Cum funcționează mecanismul Cercetătorii au identificat o enzimă-cheie, numită KIN-19 (echivalentul uman: casein kinase 1 alpha), care acționează ca un „întrerupător”: atunci când hrana revine după post, KIN-19 dezactivează un receptor nuclear numit NHR-49, cel responsabil de arderea grăsimilor. Când expresia KIN-19 a fost blocată experimental, animalele au rămas blocate într-o stare cronică de ardere a grăsimilor – și au pierdut complet beneficiile de longevitate ale postului. Imaginează-ți un motor de mașină: postul „pornește” arderea combustibilului de rezervă. Dar dacă motorul nu poate fi oprit nici după ce rezervorul principal e plin din nou, uzura devine mai mare, nu mai mică. De ce contează pentru noi Descoperirea sugerează că flexibilitatea metabolică – adică abilitatea corpului de a trece rapid și eficient de la arderea grăsimilor înapoi la starea normală – ar putea fi la fel de importantă ca postul în sine. Aceasta deschide o direcție nouă de cercetare: în loc să căutăm doar cum să activăm arderea grăsimilor, ar trebui să înțelegem și cum să o controlăm. Mecanismele descoperite la C. elegans sunt conservate evolutiv, ceea ce înseamnă că enzime similare există și la oameni – dar sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma dacă același principiu ni se aplică și nouă. Studiul a fost publicat în ianuarie 2026 în revista Nature Communications și este disponibil în acces deschis.
Exercițiile excentrice pentru antrenament eficient câștigă popularitate în rândul specialiștilor. Metoda revoluționară care îți crește forța cu mai puțin efort
Cercetătorul Ken Nosaka, de la Universitatea Edith Cowan din Australia, susține că acest tip de exercițiu ar trebui integrat mai des în rutina zilnică, scrie Science Alert. Exercițiile excentrice implică faza în care mușchiul se alungește sub tensiune, cum ar fi coborârea unei gantere sau a corpului într-o genuflexiune. Potrivit lui Nosaka, această metodă generează o forță mai mare asupra mușchilor, dar consumă mai puțină energie comparativ cu exercițiile tradiționale. De ce exercițiile excentrice pentru antrenament eficient sunt mai ușor de adoptat Un avantaj major al exercițiilor excentrice pentru antrenament eficient este accesibilitatea. Acestea nu necesită echipamente speciale și pot fi realizate în activități cotidiene, precum coborârea scărilor sau menținerea unei posturi corecte. „Ideea că exercițiul trebuie să fie epuizant sau dureros îi descurajează pe mulți oameni”, afirmă Nosaka. Specialistul subliniază că acest tip de antrenament poate oferi rezultate superioare cu un efort redus, ceea ce îl face potrivit pentru persoane cu timp limitat sau condiție fizică scăzută. Impactul asupra sănătății Deși exercițiile excentrice sunt asociate frecvent cu febra musculară (DOMS), Nosaka explică faptul că aceasta este cauzată mai degrabă de inflamație decât de deteriorarea gravă a fibrelor musculare. Adaptarea progresivă la acest tip de efort poate reduce semnificativ disconfortul. Studiile analizate indică beneficii importante, inclusiv creșterea forței musculare, îmbunătățirea echilibrului și a sănătății cardiovasculare. Un studiu din 2017, realizat pe femei în vârstă și supraponderale, a arătat că participanții care au coborât scările (exercițiu excentric) au avut rezultate mai bune în ceea ce privește ritmul cardiac și tensiunea arterială decât cei care urcau scările. Specialiștii consideră că exercițiile excentrice pentru antrenament eficient sunt potrivite pentru o gamă largă de persoane, inclusiv vârstnici, persoane sedentare sau cu probleme de sănătate. Acestea sunt deja utilizate în programele de recuperare medicală, dar pot avea aplicații mult mai extinse. În contextul în care mulți oameni renunță la sport din lipsă de timp sau motivație, această metodă oferă o alternativă realistă și sustenabilă. „Când exercițiul pare realizabil, oamenii îl mențin în rutină”, concluzionează Nosaka.