Consumul acelorași mese în fiecare zi poate avea un efect surprinzător în scăderea în greutate, arată un nou studiu
Respectarea acelorași mese și consumul unui număr constant de calorii în fiecare zi pot ajuta oamenii să slăbească mai mult, potrivit unui nou studiu publicat de Asociația Americană de Psihologie. Cercetarea, publicată în Health Psychology, a ajuns la concluzia că deși diversitatea alimentației este, fără îndoială, importantă pentru sănătatea umană, consumul repetat al acelorași mese poate avea avantaje pentru cei care doresc să slăbească. Echipa de cercetători a analizat jurnalele alimentare completate de 112 adulți supraponderali sau obezi care erau înscriși într-un program comportamental structurat de slăbire. Programul ținea 12 săptămâni, iar la finalul acestuia, rezultatele au arătat că participanții care au consumat aceleași mese și gustări, precum și cei cu un aport caloric constant, au avut tendința de a pierde mai multă greutate corporală, scrie Science Alert. Concret, persoanele care au urmat o dietă de slăbire mai standard au pierdut, în medie, 5,9% din greutatea corporală, iar cei cu o dietă mai variată au pierdut 4,3%. De asemenea, autorii studiului au constatat că pentru fiecare diferență de 100 de calorii în dieta zilnică a unui participant, pierderea în greutate a scăzut cu 0,6% pe parcursul programului de 12 săptămâni. „Menținerea unei diete sănătoase în contextul alimentar actual necesită efort constant și autocontrol”, a spus Charlotte Hagerman de la Universitatea Drexel, autor principal al studiului. Totuși, studiul are și câteva limitări. Acesta nu a luat în considerare, de exemplu, calitatea nutrițională a dietelor consumate de participanți. De asemenea, studiul nu a fost realizat pe un număr foarte mare de participanți și, prin urmare, rezultatele sunt insuficiente pentru a infirma dovezile care sugerează că o dietă variată aduce beneficii pentru sănătate majorității oamenilor.
Descoperire japoneză. Vitaminele B pot stopa progresia bolii Parkinson
Studiile efectuate de Hiroshi Nishiwaki și echipa sa de la Universitatea Nagoya din Japonia au identificat anumite microorganisme intestinale care influențează nivelul vitaminelor B2 (riboflavină) și B7 (biotină), esențiale pentru sănătatea neuronală, informează Science Alert. Boala Parkinson afectează aproximativ 10 milioane de persoane la nivel global și se manifestă inițial prin constipație și tulburări de somn, simptome care pot apărea cu până la 20 de ani înainte de pierderea progresivă a controlului muscular și de apariția demenței. Studiul publicat în mai 2024 demonstrează că modificările microbiomului intestinal la pacienții cu Parkinson sunt asociate cu deficiențe de riboflavină și biotină, ceea ce duce la scăderea acizilori grași cu lanț scurt (SCFA) și a poliaminelor – molecule ce protejează stratul de mucus intestinal. „Deficiențele de poliamine și SCFA pot subția stratul protector al intestinului, crescând permeabilitatea intestinală, un fenomen deja observat la pacienții cu Parkinson”, explică Nishiwaki. Expunerea sistemului nervos intestinal la toxine precum pesticidele, erbicidele sau produsele de curățenie poate accelera formarea fibrilelor de α-sinucleină, implicate în distrugerea neuronilor producători de dopamină și apariția simptomelor motorii și cognitive. Analiza a inclus 94 de pacienți cu Parkinson și 73 de persoane sănătoase din Japonia, comparate cu date din China, Taiwan, Germania și SUA. Rezultatele sugerează că administrarea suplimentelor de riboflavină și biotină ar putea reduce progresia bolii și ameliora simptomele. Cercetătorii recomandă ca tratamentul să fie personalizat, pe baza analizelor microbiomului și a nivelului de vitamine B din organism. În plus, menținerea unui microbiom sănătos și reducerea expunerii la toxine pot juca un rol preventiv important.
Un adevăr inconfortabil a fost scos la iveală de specialiști. Cine te stresează, te îmbătrânește
Cercetătorii au analizat datele a 2.345 de participanți cu vârste între 18 și 103 ani, cu o medie de aproximativ 46 de ani, și au identificat legături clare între prezența „hasslerilor” și stresul cronic, depresia, anxietatea și problemele de sănătate fizică, scrie Healthline. Ce înseamnă „hassler” și cât de frecvenți sunt în rețelele sociale Hasslerii au fost definiți ca persoane care creează constant probleme sau fac viața dificilă. Studiul a relevat că 28,8% dintre participanți aveau cel puțin un „hassler”, iar 10% aveau doi sau mai mulți. Persoanele cu o rețea socială mai mare și cu vulnerabilități psihosociale, cum ar fi experiențele adverse din copilărie sau problemele de sănătate, erau mai susceptibile să aibă „hassleri” în jur. Aceștia erau adesea membri ai familiei, cum ar fi părinți sau copii, dar și colegi de muncă, vecini sau colegi de cameră. Impactul „hasslerilor” asupra îmbătrânirii biologice și sănătății Prin analiza probelor de salivă și a markerilor epigenetici, cercetătorii au observat că prezența fiecărui „hassler” poate crește ritmul de îmbătrânire biologică cu aproximativ 1,5% pe an. Mai mult, fiecare persoana dificilă în rețea era asociată cu agravarea depresiei și anxietății, scăderea calității percepute a sănătății mintale și efecte moderate asupra sănătății fizice, cum ar fi creșterea BMI-ului și a raportului talie-șold. Recomandări pentru gestionarea relațiilor stresante Specialiști în psihologie și psihiatrie, precum Menije Boduryan-Turner și Alex Dimitriu, recomandă stabilirea unor granițe sănătoase și adoptarea practicilor de auto-îngrijire, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau jurnalizarea. Practicarea limitelor bazate pe valori, nu pe frică, poate ajuta la reducerea impactului „hasslerilor” asupra sănătății mintale și fizice.
Metoda simplă pentru păstrarea sănătății inimii. Ce recomandă cardiologii
Cardiologii recomandă gustări echilibrate, bazate pe combinații de proteine, fibre și grăsimi sănătoase, potrivit publicației Eating Well. Acestea pot contribui la menținerea unui nivel optim al colesterolului, la controlul greutății și la instalarea senzației de sațietate pentru mai mult timp. Nuci nesărate Migdalele și nucile sunt printre cele mai recomandate opțiuni pentru sănătatea inimii, datorită conținutului de grăsimi nesaturate, fibre și compuși vegetali cu efect antiinflamator. Potrivit medicilor, acestea pot susține menținerea unui profil sănătos al colesterolului și pot înlocui gustările ultraprocesate. „Sunt o gustare gustoasă și crocantă pe care o recomand frecvent”, susține cardiologul Kunal Lal, referindu-se la migdale. Acesta subliniază că migdalele sunt bogate în grăsimi mononesaturate și fibre, contribuind la sănătatea cardiovasculară. Legume crude Legumele crude, precum morcovii, castraveții sau ardeii, combinate cu hummus, reprezintă o gustare bogată în fibre și proteine vegetale. Această combinație ajută la reducerea colesterolului LDL („rău”) și oferă senzație de sațietate. „Legumele sunt ideale pentru gustări, cum ar fi țelina sau morcovii cu hummus”, susține medicul Johanna Contreras. Specialiștii recomandă un aport de minimum 3 grame de fibre într-o gustare pentru efecte benefice asupra sănătății inimii. Fructe de pădure Fructele, în special fructele de pădure, sunt bogate în antioxidanți, vitamine și fibre, contribuind la protecția vaselor de sânge și la reducerea inflamației. Afinele sunt frecvent evidențiate pentru efectele lor asupra tensiunii arteriale și elasticității vasculare. În plus, medicul Kunal Lal vorbește despre mango: „Este plin de fibre, potasiu și antioxidanți precum vitamina C, nutrienți care susțin sănătatea inimii.” Pentru o gustare echilibrată, fructele pot fi asociate cu iaurt, nuci sau semințe, pentru a evita creșterile bruște ale glicemiei. Pâine sau biscuiți integrali cu avocado Produsele din cereale integrale oferă carbohidrați cu absorbție lentă și ajută la menținerea unui nivel stabil al energiei. Combinate cu avocado, acestea devin o gustare benefică pentru sistemul cardiovascular. „Avocado este bogat în grăsimi mononesaturate, fibre alimentare și potasiu”, spune medicul Kunal Lal . Potrivit acesteia, fibrele ajută la reducerea colesterolului, iar potasiul contribuie la reglarea tensiunii arteriale. Se recomandă alegerea produselor integrale și cu un conținut redus de sare. Cardiologii subliniază că o gustare sănătoasă ar trebui să includă o combinație de fibre, proteine și grăsimi sănătoase. De asemenea, este indicată limitarea consumului de alimente bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate. După cum precizează specialiștii, alimente precum „carnea roșie, mezelurile, dulciurile precum înghețata și produsele de patiserie, precum și produsele lactate integrale ar trebui consumate cu moderație”.
Mineralul banal care poate ajuta la curățarea arterelor înfundate și remedia problemele cardiace
Conform rapoartelor globale de sănătate, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru mai multe decese decât orice altă afecțiune. Mulți oameni cred că atacurile de cord apar brusc, dar în majoritatea cazurilor problema se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani. Cum apar blocajele în artere Una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă este ateroscleroza. Această afecțiune apare atunci când substanțele grase se acumulează treptat în interiorul arterelor. Arterele sunt vasele de sânge care transportă sânge bogat în oxigen de la inimă către restul corpului. În timp, aceste grăsimi formează depozite groase, numite plăci, pe pereții interiori ai arterelor. Aceste plăci îngustează și rigidizează arterele, iar sângele nu mai circulă la fel de ușor. Dacă o placă se rupe brusc, poate apărea un cheag de sânge care blochează complet artera. Când acest lucru se întâmplă la nivelul inimii, apare un atac de cord. Dacă blocajul este în creier, poate duce la un accident vascular cerebral. Rolul colesterolului și al trigliceridelor Un factor important care contribuie la formarea plăcilor este dislipidemia, adică niveluri nesănătoase de grăsimi în sânge. Acestea includ colesterolul și trigliceridele. Colesterolul este o substanță de tip gras de care organismul are nevoie în cantități mici, dar în exces devine periculos. Trigliceridele sunt un alt tip de grăsime, provenit din alimentație și din metabolismul propriu al organismului. La nivel global, un număr foarte mare de adulți au valori crescute ale acestor grăsimi. Cercetările arată că aproape jumătate dintre adulți se confruntă cu niveluri nesănătoase de colesterol sau trigliceride. În timp, aceste valori ridicate afectează vasele de sânge și cresc riscul de boli cardiovasculare. Medicii tratează, de obicei, aceste probleme cu medicamente care reduc colesterolul și riscul de rupere a plăcilor. Totuși, plăcile deja formate în artere nu dispar complet, chiar dacă devin mai stabile. Descoperirea legată de mangan Oamenii de știință au descoperit recent că un mineral comun, de care organismul are deja nevoie, ar putea ajuta la reducerea grăsimilor dăunătoare din sânge și chiar la micșorarea plăcilor din artere. Acest mineral este manganul. Manganul este un oligoelement prezent în alimente precum cerealele integrale, nucile, fasolea și legumele cu frunze verzi. Organismul are nevoie de cantități mici, dar acesta joacă un rol important în numeroase procese biologice. Contribuie la dezvoltarea oaselor, susține activitatea enzimelor și ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Ce arată studiile pe animale Cercetătorii au început să analizeze dacă manganul influențează și modul în care organismul procesează grăsimile. Într-un studiu recent, mineralul a fost testat pe șoareci predispuși la boli de inimă. Animalelor li s-au administrat diferite doze de mangan, iar oamenii de știință au urmărit modificările nivelului de grăsimi din sânge și starea arterelor. Rezultatele au arătat că manganul a redus atât colesterolul, cât și trigliceridele. În plus, a diminuat acumularea plăcilor în artere, sugerând că ar putea ajuta organismul să elimine o parte din grăsimile responsabile de ateroscleroză. Cum acționează în organism Pentru a înțelege acest proces, trebuie știut că grăsimile nu circulă liber în sânge, deoarece nu se amestecă cu apa. Ele sunt transportate cu ajutorul unor particule numite lipoproteine. În interiorul celulelor, un sistem numit COPII ajută la ambalarea și transportul acestor particule. Acest sistem funcționează ca un mecanism de livrare, care pregătește și trimite „pachetele” către diferite zone ale organismului. Cercetătorii au observat că manganul influențează acest sistem și modifică modul în care grăsimile sunt procesate și transportate. În prezența unei cantități adecvate de mangan, mai puține grăsimi dăunătoare rămân în circulația sanguină, ceea ce ar putea explica reducerea plăcilor observată la animale. Ce spun specialiștii Dr. Xiao Wang, unul dintre cercetătorii implicați, consideră că rezultatele sunt promițătoare. El a explicat că manganul ar putea deveni, în viitor, parte a unor tratamente pentru prevenirea sau reducerea bolilor de inimă. Totuși, studiul este încă într-o fază incipientă și a fost realizat doar pe animale. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă efectele sunt similare și la oameni și dacă utilizarea manganului este sigură în dozele necesare. Ce trebuie să știm acum Dacă rezultatele vor fi confirmate, manganul ar putea deveni o soluție simplă și accesibilă pentru reducerea riscului cardiovascular. Până atunci, specialiștii recomandă metodele deja cunoscute pentru protejarea inimii. O alimentație echilibrată, activitatea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase și controlul colesterolului rămân cele mai eficiente măsuri. Cercetările continuă să arate că dieta joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Unele studii sugerează că anumite alimente, precum fructele, leguminoasele și dietele echilibrate, pot susține sănătatea vaselor de sânge și pot reduce riscul de boli. Descoperirile despre mangan adaugă o nouă piesă acestui puzzle complex. Deși sunt necesare mai multe studii, ele oferă speranța că noi soluții ar putea ajuta la protejarea inimii în viitor. Studiul a fost publicat în revista științifică Life Metabolism.
Sângele de piton ar putea revoluționa tratamentele de slăbit, după descoperirea GLP-1 cu ajutorul unei specii de șopârla
Pitonii au un metabolism extrem. Pot trece luni întregi fără să mănânce nimic, apoi devorează o antilopă întreagă. În timp ce acest fel de „dieta yo-yo” ar fi dezastruoasă pentru alte animale, șerpii au adaptări speciale care îi ajută să prospere în stilul lor de viață cu boom și pauză, notează Science Alert. Metabolismul lor se accelerează de 40 de ori după o masă, inima poate crește cu până la 24,5% la unele specii, iar microbiomul intestinal este pregătit să reacționeze imediat la o masă rară. Este vorba despre produsele secundare ale acestor bacterii pe care oamenii de știință speră să le valorifice pentru uz uman. Biologii Leslie Leinwand de la Universitatea din Colorado Boulder și Jonathon Long de la Stanford University au colaborat pentru a afla ce se găsește în sângele pitonilor regius și pitonilor birmanezi după masă. S-au identificat 208 metaboliți diferiți care au crescut semnificativ după mesele lunare ale pitonilor, dar unul a atras atenția cercetătorilor. Nivelurile de para-tiramină-O-sulfat (pTOS) au crescut de 1.000 de ori în sângele pitonilor după masă. Acest metabolit este produs de bacteriile intestinale ale șarpelui în timp ce descompun aminoacidul comun tirozina, eliberând dioxid de carbon și adăugând sulfat moleculei. Cercetătorii sudiază acum pTOS Despre pTOS se știe foarte puțin. Cercetătorii au găsit câteva studii care sugerează că pTOS circulă și în corpul uman și câteva indicii că nivelul său poate crește după masă. Acest lucru nu este suficient pentru a spune ce efect are asupra oamenilor, dar a fost de ajuns pentru a inspira cercetătorii să investigheze mai departe. „Dacă vrem cu adevărat să înțelegem metabolismul, trebuie să mergem dincolo de studiile pe șoareci și oameni și să ne uităm la extremele metabolice pe care le oferă natura”, spune Long. Pierdere în greutate fără efecte secundare? S-a constatat că, deși pTOS nu pare să apară natural la șoareci sau șobolani (animalele cel mai des folosite pentru studii), acesta le afectează apetitul. Atât șoarecii obezi, cât și cei slabi au consumat mult mai puțină hrană după ce li s-au administrat doze mari de pTOS, fie prin injecție abdominală, fie oral. Pierderea în greutate a survenit fără probleme gastrointestinale, pierdere musculară sau scăderi de energie, efecte frecvent întâlnite la alte tratamente. Atât la șoareci, cât și la pitoni, o doză de pTOS a activat neuroni în hipotalamusul ventromedial, centrul cerebral care controlează sațietatea, foamea și echilibrul energetic, explicând modul în care molecula semnalează pitonului că nu are nevoie să mănânce întreaga antilopă.
Chiar și o porție de alimente procesate crește substanțial riscul de eveniment cardiac grav, chiar dacă nu ai probleme cu inima
Un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc semnificativ mai mare de evenimente cardiovasculare grave, potrivit unui studiu amplu realizat pe adulți din Statele Unite și publicat în revista JACC Advances. Cercetarea, care va fi prezentată la sesiunea anuală a Colegiul American de Cardiologie (ACC.26), arată că frecvența consumului acestor produse joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Risc cu 67% mai mare pentru consum ridicat Persoanele care consumă în medie peste nouă porții de alimente ultraprocesate pe zi au un risc cu 67% mai mare de a suferi un eveniment cardiac major — precum infarct, accident vascular cerebral (AVC) sau deces de cauză cardiovasculară — comparativ cu cele care consumă aproximativ o porție zilnic. Analiza s-a bazat pe datele a 6.814 adulți, cu vârste între 45 și 84 de ani, incluși în studiul Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA), toți fără boli cardiace cunoscute la începutul cercetării. Fiecare porție contează Rezultatele arată o legătură directă între cantitatea consumată și risc: fiecare porție suplimentară zilnică de alimente ultraprocesate crește riscul cardiovascular cu aproximativ 5,1%. Participanții cu cel mai mare consum ajungeau la o medie de 9,3 porții pe zi, față de doar 1,1 porții în cazul celor cu alimentație mai puțin procesată. Ce înseamnă „alimente ultraprocesate” În această categorie intră produse precum: chipsuri și biscuiți sărați mese congelate carne procesată băuturi îndulcite cereale pentru micul dejun diverse tipuri de pâine ambalată Cercetătorii au folosit sistemul NOVA, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare. Diferențe între grupuri de populație Studiul arată că asocierea este mai pronunțată în rândul americanilor de culoare, unde fiecare porție suplimentară a fost legată de o creștere a riscului de 6,1%, comparativ cu 3,2% în alte grupuri. Autorii sugerează că aceste diferențe pot fi influențate de factori precum accesul redus la alimente sănătoase sau marketingul agresiv al produselor ultraprocesate în anumite comunități. Rezultatele rămân valide și după ajustări Chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum: diabetul hipertensiunea colesterolul obezitatea aportul caloric total legătura dintre alimentele ultraprocesate și riscul cardiovascular a rămas puternică. Recomandări: atenție la etichete Specialiștii recomandă limitarea consumului acestor produse și orientarea către alternative mai puțin procesate, precum: fulgi de ovăz simpli nuci și leguminoase produse proaspete sau congelate De asemenea, ei subliniază importanța citirii etichetelor nutriționale, în condițiile în care alimentele ultraprocesate conțin frecvent cantități ridicate de zahăr, sare și grăsimi. În 2025, Colegiul American de Cardiologie a susținut introducerea unui sistem standardizat de etichetare pe partea frontală a ambalajelor, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase. Limitările studiului Autorii precizează că datele privind alimentația au fost raportate de participanți și nu analizate direct, iar studiul nu a investigat mecanismele biologice care explică aceste efecte. Cu toate acestea, concluzia rămâne clară: frecvența consumului de alimente ultraprocesate este un factor important în riscul de boli cardiovasculare.
Surpriza uriașă a unui pacient în vârstă de 31 de ani: a aflat că are un organ intern în plus
Pacientul este un bărbat în vârstă de 31 de ani din India, potrivit Live Science. El a mers la un centru medical după ce a avut dureri și usturime în timpul urinării. În timpul verificărilor, medicii au confirmat existența unei infecții urinare grave. Surpriza a apărut după ce au fost realizate o ecografie și o tomografie computerizată ale abdomenului. Astfel, medicii au aflat că pacientul are un organ în plus: al treilea rinichi. Acesta este legat de rinichiul drept, realizând o formă de potcoavă. Conform specialiștilor, este o anomalie congenitală despre care se crede că apare în timpul dezvoltării fetale. O astfel de situație nu afectează întotdeauna funcția normală a rinichilor și adesea trece nedetectată. Pentru infecția urinară, bărbatul a primit tratament și după 48 de ore starea pacientului s-a îmbunătățit. Cazul, însă, a fost atent analizat de experți deoarece este foarte rar. Mai puțin de 100 de cazuri apar la nivel mondial în fiecare an. De asemenea, fuziunea în formă de potcoavă este mult mai rară. Până în prezent, nu au fost raportate decât cinci astfel de situații.
Încălzirea globală ar putea determina un stil de viață mai sedentar și o creștere a problemelor de sănătate în viitor, arată un studiu
Cercetătorii de la mai multe universități din America Latină au analizat date din 156 de țări, care au fost colectate între anii 2000 și 2022, și au realizat un model care arată cum creșterea temperaturilor ar putea afecta activitatea fizică la nivel global până în 2050. Rezultatele studiului arată că fiecare lună suplimentară în care se înregistrează o temperatură medie de peste 27,8°C ar duce la o creștere a inactivității fizice cu o medie de 1,5 puncte procentuale la nivel global. Creșterea este și mai mare în cazul țărilor cu venituri mici și medii, scrie The Guardian. Potrivit studiului publicat în revista The Lancet Global Health, creșterea temperaturilor ar putea duce la 470.000 până la 700.000 de decese suplimentare la nivel mondial în fiecare an până în 2050, întrucât vremea mai caldă ar putea face ca oamenii să fie mai puțin activi fizic. Zonele și categoriile de persoane cele mai afectate În cadrul simulărilor făcute de cercetători s-a constatat că țările tropicale cu venituri mici și medii din regiuni precum Caraibe și Africa subsahariană ar fi probabil cele mai afectate, notează ABC News. De asemenea, femeile și persoanele în vârstă pot resimți efectele mai puternic, întrucât corpurile lor au adesea mai multe dificultăți în a se răcori. Inactivitatea fizică crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și de anumite tipuri de cancer și tulburări de sănătate mintală, potrivit autorului principal al studiului, Christian García-Witulski. „Căldura nu este doar o problemă de confort, ci că schimbă modelele comportamentale la scară largă. Deoarece inactivitatea fizică este un factor de risc cheie pentru bolile netransmisibile, acest lucru implică impacturi relevante pentru sănătate și economie”, a spus García-Witulski, autorul principal al studiului, pentru ABC News. Datele OMS arată că în prezent, doar aproximativ 65% din populația mondială face suficientă mișcare. Totuși, îngrijorător este faptul că inactivitatea fizică are o contribuție la aproximativ 5% din decesele înregistrate la nivel global.
Virusul HPV va afecta 8 din 10 persoane pe parcursul vieții, chiar și în cazul relațiilor stabile
HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală și se estimează că „este responsabil de 4,5% din cancerele la nivel mondial”, generând totodată un impact negativ asupra vieții sexuale, sociale și emoționale, notează El Economista. Noelia López, directoarea de Medical Affairs Vaccinuri și Imunologie a MSD în Spania, a subliniat că prevenția acestui virus, care poate afecta atât bărbații, cât și femeile, ar trebui să rămână o prioritate, prin „inițiative de conștientizare menite să informeze populația despre această infecție, posibilele consecințe și modalitățile de prevenire”. Cauză majoră a cancerului de col uterin Ginecologul Jesús de la Fuente, coordonatorul Unității de Patologie TGI-HPV de la HU Infanta Leonor Vallecas-Madrid și președinte al Asociației Spaniole de Patologie Cervicală și Colposcopie (AEPCC) și al Asociației HPV Madrid, a explicat că între 85% și 100% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial sunt asociate cu HPV. „HPV poate produce leziuni benigne, veruci genitale, și leziuni precanceroase”, a continuat specialistul. Pe lângă efectele fizice, infecția implică și o „povară emoțională semnificativă”, generând sentimente de anxietate, furie, rușine sau vinovăție. În România există date alarmante despre infecția cu Human Papillomavirus (HPV) și consecințele sale. Țara noastră se situează constant pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin, o boală cauzată în proporție de peste 99% de infecția persistentă cu HPV. Aproape 3.400 – 4.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. În timp ce peste 1.800 – 2.000 de femei mor anual din această cauză, ceea ce înseamnă aproximativ 5-6 femei care își pierd viața în fiecare zi. Infecția poate provoca, ca efect final, șase tipuri de cancer: de col uterin, vagin, vulvă, anus, penis sau orofaringe. Infecție posibilă chiar și în relații stabile De la Fuente a explicat că HPV nu se comportă ca alte infecții cu transmitere sexuală, deoarece „poate apărea într-o relație de cuplu stabil” cu „raporturi obișnuite”. De aceea, testarea ar trebui realizată pe tot parcursul vieții. Pentru combaterea virusului și a consecințelor sale sunt necesare trei strategii: depistarea precoce, imunizarea și intervențiile chirurgicale. „Dacă combinăm aceste trei strategii, se poate ajunge la eliminarea cancerului de col uterin provocat de HPV, reducând incidența la nivelul unei boli rare”. Boala poate fi prevenită prin imunizare și screening, iar atât cancerul, cât și leziunile precanceroase pot fi tratate dacă sunt detectate la timp. Screeningul cervical s-a realizat „ocazional în ultimii 50 de ani” și a demonstrat că reduce mortalitatea. În prezent, screeningul se efectuează la femeile între 25 și 65 de ani: între 25 și 29 ani se face citologie la fiecare trei ani, iar de la 30 la 65 de ani se realizează testarea HPV. Esther Redondo, șefa Unității Tehnice de Vaccinare și Sănătate Internațională din cadrul Madrid Salud, a subliniat că programele de screening reprezintă „un pas esențial în prevenție și detecție precoce”, reducând incidența și mortalitatea asociate. Redondo a mai explicat că a existat o „inechitate” pentru bărbați, deoarece pentru fiecare patru cazuri de HPV la femei există unul la bărbați, motiv pentru care aceștia trebuie incluși în campaniile de vaccinare. Ea a evidențiat că screeningul trebuie perceput ca un proces bazat pe informare și luarea deciziilor împreună între pacient și profesionistul medical, pentru o prevenție personalizată și eficientă. Vaccinarea, cheia prevenției Valero Sebastián, șeful Serviciului de Vaccinare și Imunizare Sistematică din Comunitatea Valenciană, a subliniat că vaccinarea copiilor reprezintă „un pas crucial în prevenția bolilor asociate HPV”. În țări precum Australia, unde vaccinarea a fost implementată pentru fete și băieți, s-a observat o reducere semnificativă a cancerelor asociate HPV. Specialiștii estimează că cancerul de col uterin ar putea fi eliminat până în 2035. În Suedia, datorită vaccinării fetelor și băieților, tulpina HPV 16, cu cel mai mare risc oncogen, „a încetat să mai circule” în țară. De asemenea, Sebastián a subliniat necesitatea extinderii accesului la vaccinare, „în special în grupurile de risc care nu au beneficiat încă”, cum ar fi persoanele cu cancer, cele în situații de prostituție sau cu relații sexuale între bărbați. „Politicile de sănătate publică trebuie să continue să avanseze pentru prevenirea bolilor asociate HPV”, a concluzionat el. MSD va fi prezent în orașele spaniole unde echipa națională va juca meciurile de calificare pentru Campionatul Mondial din Brazilia 2027, inclusiv în «fan zone» și în stadioane. Primul eveniment va avea loc pe 3 martie la Castellón, pentru a crește conștientizarea privind prevenția HPV.