Studiu. Excesul de greutate în copilărie ar putea dubla riscul de obezitate la vârsta adultă

Studiul a urmărit IMC-ul a mii de copii din Țările de Jos la vârsta de doi, șase, 10, 14 și 18 ani și a relevat că fiecare creștere cu o unitate a IMC-ului la vârsta de șase ani dublează șansele unui copil de a fi supraponderal sau obez la 18 ani. Studiul, prezentat la Congresul european privind obezitatea de la Malaga, a arătat, de asemenea, că copiii supraponderali care au slăbit înainte de a împlini șase ani nu mai prezentau un risc mare de obezitate la sfârșitul adolescenței, potrivit The Guardian. Supraponderali sau obezi la 18 ani Dintre cei 3.528 de copii, 32,3% erau considerați supraponderali sau obezi la vârsta de doi ani, 22,3% la vârsta de șase ani, 24,7% la vârsta de 10 ani și 20,6% la vârsta de 14 ani. Mulți dintre aceștia erau încă considerați supraponderali sau obezi la 18 ani. Jasmin de Groot, de la Erasmus University Medical Center din Rotterdam, a declarat: „Trebuie să înțelegem cum cresc și se dezvoltă copiii dacă vrem să ajutăm generațiile viitoare să crească mai sănătos și să oferim fiecărui copil șansa la o viață fericită și sănătoasă”. „Primii cinci ani din viața unui copil reprezintă o ocazie fantastică de a interveni și de a-i împiedica să se confrunte cu supraponderalitatea și obezitatea în anii următori”, a adăugat ea.
Obiectul obișnuit din gospodărie de 75 de ori mai murdar decât scaunul de toaletă

Analizând probe prelevate de pe șase canapele din diferite gospodării britanice, oamenii de știință au descoperit că acestea adăpostesc în medie 508.883 de bacterii aerobe mezofile (AMB) la 100 cm pătrați. Spre comparație, un scaun de toaletă conține doar 6.800 de astfel de bacterii pe aceeași suprafață, iar coșul de gunoi din bucătărie aproximativ 6.000. Situația este și mai alarmantă în cazul proprietarilor de animale de companie. O canapea aparținând unei familii cu un câine a înregistrat de 75 de ori mai multe bacterii decât un scaun de toaletă. În contrast, cea mai curată canapea testată aparținea unui cuplu cu un copil mic, având totuși 17.300 de unități formatoare de colonii la 100 cm pătrați, scrie Daily Mail. Studiul a analizat și alte obiecte din casă. Un birou obișnuit conține aproximativ 5.900 de bacterii la 100 cm pătrați, un laptop – 5.800, telecomanda televizorului – 3.700, iar mânerul ușii – 1.800. Toate acestea par însă relativ curate în comparație cu canapeaua. Experții recomandă câteva tehnici simple pentru a ține bacteriile sub control: o curățare zilnică rapidă, curățarea periodică cu bicarbonat de sodiu presărat generos și lăsat să acționeze 20-30 de minute înainte de aspirare, precum și spălarea huselor de pernă lavabile. „Canapeaua dvs. ar putea fi cel mai murdar scaun din casă. Dar vestea bună este că, cu câteva obiceiuri simple de curățenie și puțină consecvență, puteți elimina germenii”, concluzionează specialiștii.
Cofeina din sânge ar putea reduce grăsimea corporală și riscul de diabet

Cercetătorii de la Institutul Karolinska, Universitatea din Bristol și Imperial College London au analizat date genetice de la aproape 10.000 de persoane, concentrându-se pe variațiile genelor CYP1A2 și AHR, care influențează viteza de metabolizare a cafeinei în organism. „Concentrațiile plasmatice mai ridicate de cafeină, prevăzute genetic, au fost asociate cu un IMC mai scăzut și cu o masă grasă totală mai redusă,” au notat cercetătorii citați de Science Alert. „În plus, concentrațiile plasmatice mai ridicate de cafeină au fost asociate cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2″. Aproximativ jumătate din efectul cafeinei asupra reducerii riscului de diabet pare să fie mediat prin scăderea indicelui de masă corporală (IMC). Cercetătorii explică acest efect prin capacitatea cafeinei de a stimula termogeneza (producția de căldură) și oxidarea grăsimilor în organism, ambele jucând un rol important în metabolismul general. Interesant este că studiul nu a găsit nicio legătură între nivelurile de cofeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau accidentul vascular cerebral. „Având în vedere consumul extins de cofeină la nivel mondial, chiar și efectele sale metabolice minore ar putea avea implicații importante asupra sănătății”, au subliniat autorii studiului.
Studiu: Simptomele menopauzei ar putea semnala riscul de demență

Cercetarea sugerează că bufeurile, transpirațiile nocturne și alte manifestări specifice tranziției spre menopauză nu sunt doar provocări temporare, ci pot oferi indicii valoroase despre sănătatea viitoare a creierului. Cercetătorii conduși de dr. Zahinoor Ismail au analizat datele a 896 de femei aflate în postmenopauză, privind îmbătrânirea și sănătatea cerebrală. Rezultatele arată că numărul de simptome experimentate în perioada perimenopauzei este asociat cu modificări cognitive și comportamentale mai pronunțate la vârste înaintate, notează Science Alert. „Apariția unui număr mai mare de simptome în timpul perimenopauzei a fost asociată cu schimbări cognitive și comportamentale mai mari la vârste mai înaintate”, notează autorii studiului, sugerând că aceste simptome pot indica riscuri pe termen lung pentru sănătatea creierului. Dintre participantele la studiu, 74,3% au raportat simptome de perimenopauză, cu o medie de patru simptome per persoană. Cele mai frecvente au fost bufeurile (88%) și transpirațiile nocturne (70%). Un aspect interesant este că femeile care au utilizat terapii hormonale pe bază de estrogen pentru simptomele perimenopauzei au prezentat mai puține modificări comportamentale decât cele care nu au folosit astfel de tratamente, sugerând un posibil rol protector al estrogenului împotriva demenței. Conexiunea este explicabilă prin rolul estrogenului în sănătatea creierului – acest hormon ajută la protejarea memoriei, întărirea conexiunilor neuronale și eliminarea proteinelor dăunătoare din creier. Când nivelul estrogenului scade în timpul menopauzei, aceste beneficii se diminuează. Deși studiul identifică o asociere și nu o relație cauzală, cercetătorii subliniază importanța recunoașterii simptomelor menopauzei ca potențiale semne de avertizare timpurie pentru riscul de demență.
NRTI, medicamentele anti-HIV care ar putea preveni un milion de cazuri de Alzheimer anual

Studiul a analizat datele a peste 270.000 de pacienți care luau inhibitori nucleozidici ai revers transcriptazei (NRTI) pentru HIV sau hepatită B. Rezultatele sunt impresionante: pentru fiecare an de tratament cu NRTI, riscul de a dezvolta Alzheimer scade cu 6-13%, în funcție de baza de date analizată. Cercetătorii au folosit două dintre cele mai mari baze de date medicale din SUA – cea a Administrației Sănătății Veteranilor și MarketScan, care acoperă 14 ani de date, conform Rainews. „Cu peste 10 milioane de cazuri noi de Alzheimer diagnosticate anual la nivel global, aceste medicamente ar putea preveni aproximativ un milion dintre ele”, susține Dr. Ambati. Mecanismul pare să fie legat de capacitatea acestor medicamente de a împiedica activarea inflamasomilor, complexe proteice implicate în dezvoltarea Alzheimerului. Cercetarea a fost publicată în Alzheimer’s & Dementia și deschide perspective noi într-un moment în care numărul cazurilor de Alzheimer crește alarmant, la fel și costurile medicale asociate.
Medicamentele anti-obezitate reduc dramatic consumul de alcool, arată un nou studiu

Cercetătorii de la University College Dublin au descoperit că pacienții care iau liraglutidă sau semaglutidă, medicamente din clasa analogilor GLP-1, își reduc consumul de alcool cu aproape două treimi în doar patru luni. Studiul, prezentat la Congresul European privind Obezitatea și publicat în revista Diabetes, Obesity and Metabolism, a urmărit 262 de adulți tratați pentru obezitate într-o clinică din Dublin. Rezultatele sunt impresionante: consumul mediu de alcool a scăzut de la 11,3 unități săptămânal la doar 4,3 unități după patru luni de tratament. În cazul consumatorilor regulați, efectul a fost și mai pronunțat – o reducere de 68%, de la 23,2 la 7,8 unități săptămânal. „Mecanismul exact prin care analogii GLP-1 reduc consumul de alcool implică probabil diminuarea poftelor în zonele subcorticale ale creierului care nu sunt controlate conștient. Pacienții raportează că efectele apar ”fără efort””, explică profesorul Carel le Roux, coordonatorul studiului. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât tulburările legate de consumul de alcool cauzează 2,6 milioane de decese anual în lume, iar tratamentele existente se confruntă cu rate ridicate de recidivă.
Vaccinul împotriva herpesului zoster reduce riscul de boli cardiovasculare cu 23%

Un amplu studiu desfășurat în Coreea de Sud, publicat recent în European Heart Journal, arată o reducere cu 23% a evenimentelor cardiovasculare în general și cu 26% a evenimentelor majore, precum accidentele vasculare cerebrale, atacurile de cord sau decesele cauzate de boli de inimă. Echipa de cercetători condusă de Dr. Sooji Lee de la Centrul pentru Sănătate Digitală din cadrul Institutului de Cercetări Medicale al Centrului Medical Universitar Kyung Hee a analizat datele medicale a peste 1,2 milioane de adulți cu vârsta peste 50 de ani. Studiul a urmărit participanții pe o perioadă de până la 12 ani, începând din 2012. Rezultatele indică beneficii substanțiale pentru sănătatea cardiovasculară, inclusiv o reducere cu 26% a riscului de insuficiență cardiacă și cu 22% a riscului de boli coronariene. Efectele protectoare ale vaccinului durează până la opt ani, cu cea mai puternică protecție în primii doi-trei ani după vaccinare. Dr. Lee explică mecanismul potențial: „Herpesul zoster poate declanșa inflamații ale vaselor de sânge, ceea ce poate duce la evenimente cardiovasculare. Prin prevenirea infecției, vaccinul reduce probabil această reacție inflamatorie, scăzând astfel riscul de boli cardiace”. Specialiștii consideră rezultatele remarcabile, deși menționează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aplicabilitatea acestora la alte populații, studiul fiind realizat pe o cohortă asiatică. De asemenea, cercetătorii subliniază că, deși analiza a fost riguroasă, nu stabilește o relație cauzală directă. Vaccinul împotriva herpesului zoster este recomandat adulților cu vârsta peste 50 de ani, oferind o protecție de peste 90% împotriva dezvoltării bolii, care afectează unul din trei adulți la nivel mondial.
Avertisment privind un îndulcitor artificial prezent în mii de alimente, asociat cu afecțiuni ale creierului
Pentru a reduce consumul de zahăr, mulți consumatori aleg îndulcitorii, care oferă același gust dulce, dar fără calorii, precum aspartamul, sucraloza, stevia sau extractul de fructe de monah. Cu un gust similar zahărului, unul dintre îndulcitorii artificiali este responsabil de dezechilibrarea microbiomului intestinal și poate provoca efecte secundare precum dureri de cap, amețeli și schimbări de dispoziție, iar cercetările recente îl leagă de deteriorarea neurolologică, accidente vasculare cerebrale și demență, a relatat joi Daily Mail. Alternative pentru zăhăr, precum precum aspartamul (E951), sucraloza (E955), ștevia (E960) sau extractul de fructe de monah, se regăsesc frecvent în băuturile dietetice, gustările fără zahăr și alimentele cu conținut scăzut de calorii, fiind folosite pentru a reda produselor gustul familiar de zahăr, similar cu cel al versiunilor lor originale. Deși sunt promovate ca fiind fără calorii sau cu un conținut caloric scăzut, consumul excesiv al acestora, în special al aspartamului, prezintă riscuri semnificative. Studiile recente au arătat că aspartamul poate fi asociat cu diverse schimbări comportamentale, cum ar fi scăderea controlului impulsurilor, pierderea răbdării, precum și cu declinul funcției neuromusculare și al abilităților cognitive, a relatat sursa citată. De aproape 200 de ori mai dulce decât zahărul, aspartamul a fost aprobat de Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) în 1974 și autorizat pentru folosirea în alimentele uscate șapte ani mai târziu. El se găsește în peste 6.000 de produse alimentare și băuturi, precum și în 600 de medicamente. Pentru a evalua siguranța și efectele sale asupra sănătății, cercetătorii au realizat numeroase studii asupra aspartamului. Cele mai multe dintre concluzii plasează îndulcitorul într-o gamă largă de efecte dăunătoare asupra organismului uman. Îndulcitorul crește riscurile deteriorării neurologice și accidentelor vasculare Aspartamul poate provoca dureri de cap, amețeli și schimbări de dispoziție, iar cercetările recente îl leagă de riscurile de deteriorare neurologică, accidente vasculare cerebrale și demență. Consumul lui poate crește nivelul de fenilalanină și acid aspartic în creier, fiind periculos pentru persoanele cu fenilcetonurie, o boală genetică rară, care trebuie să evite complet aspartamul pentru a preveni leziuni cerebrale severe. În 2023, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen”, deși acesta rămâne aprobat pentru consum în limitele de siguranță stabilite de FDA, care recomandă o doză zilnică acceptabilă de 50 mg pe kg corp. Astfel, o persoană de 59 kg ar putea consuma aproximativ 75 de pliculețe de aspartam pe zi, fără să depășească această limită. Un alt studiu a raportat simptome precum iritabilitate, migrene, anxietate și insomnie, în special în cazul consumului excesiv, iar cele mai recente au arătat că aspartamul este responsabil de dezechilibre ale microbiomului intestinal, influențând digestia, imunitatea și chiar dispoziția, un microbiom dezechilibrat fiind asociat unui risc mai mare de cancer de colon. Medicii nu recomandă folosirea produselor cu aspartam în timpul sarcinii Medicii recomandă evitarea aspartamului în timpul sarcinii, din cauza posibilelor efecte asupra structurii și funcției placentei. Organizația Mondială a Sănătății descurajează utilizarea îndulcitorilor artificiali pentru controlul greutății, iar cercetările continuă să evidențieze asocieri complexe cu boli cronice, de la probleme neurologice la dezechilibre intestinale. Alimentele pentru sugari și copii mici nu trebuie să nu includă aditivi precum E951 În România, aspartamul trebuie să fie menționat pe eticheta produsului, fie sub denumirea sa completă, fie sub codul său E951. De asemenea, potrivit regulilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, produsele care conțin aspartam ar trebui să poarte și un avertisment, precum „conține o sursă de fenilalanină”, pentru a alerta persoanele care suferă de afecțiuni care afectează metabolismul acestui aminoacid. Produselor alimentare destinate bebelușilor, precum formulele de lapte, piureurile și cerealele, nu trebuie să conțină îndulcitori artificiali precum aspartamul. Pentru siguranța și sănătatea celor mici, reglementările stricte ale Uniunii Europene și normele naționale impun ca alimentele pentru sugari și copii mici să nu includă aditivi controversați. Îndulcitorii precum aspartamul, zaharina și aromele artificiale au efecte negative asupra sănătății copiilor.
A fost aprobat primul tratament pentru un tip de cancer ovarian care nu răspunde chimioterapiei

Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a aprobat terapia combinată Avmapki Fakzynja Co-pack, dezvoltată de Verastem pentru tratamentul cancerului ovarian seros de grad inferior, cu mutație KRAS, care va reprezenta o soluție nouă oferită femeilor care au primit anterior tratamente, a relatat joi Reuters. Este primul și singurul tratament aprobat pentru acest tip rar de cancer ovarian și reprezintă o opțiune importantă pentru pacientele care nu au răspuns la tratamentele anterioare. Boala malignă de acest fel afectează între 6.000 și 8.000 de femei în SUA și până la 80.000 la nivel mondial. Cancerul ovarian seros de grad scăzut este mai rar și mai greu de tratat, cu o rată mică de răspuns la chimioterapie. Acest tip de cancer afectează în mod disproporționat femeile tinere, fiind asociat unei mutații genetice, numită KRAS, care joacă un rol important în dezvoltarea sa. Tratamentul combinat al Verastem utilizează două medicamente care vizează aspecte diferite ale celulelor canceroase și care sunt menite să îmbunătățească rata de răspuns a pacienților. Studiile clinice au arătat că acesta poate optimiza semnificativ reacțiile pacienților, fiind favorabil și ca grad de tolerare. Medicamentul va fi disponibil în SUA în termen de o săptămână, la un preț de listă de 48.500 USD, pentru o rețetă de 28 de zile. În urma anunțului, acțiunile Verastem au crescut cu 5%.
Studiu: Anumite combinații de medicamente ar putea încetini evoluția Alzheimerului

Cercetătorii au administrat șoarecilor combinații de cinci medicamente frecvent prescrise, incluzând analgezice, antitrombotice, statine, medicamente pentru tensiune arterială și antidepresive, conform Science Alert. Prima combinație de medicamente testată a îmbunătățit memoria și a redus semnele patologice ale bolii Alzheimer în creierul șoarecilor masculi, în timp ce la femele efectele au fost minime. A doua combinație a dat rezultate diferite, înrăutățind memoria șoarecilor femele. Studiul subliniază necesitatea unor abordări personalizate în prescrierea medicamentelor pentru persoanele în vârstă și importanța înțelegerii efectelor polifarmaciei asupra sănătății creierului, în special în contextul diferențelor dintre sexe.