Experții trag un semnal de alarmă: o ciupercă patogenă ar putea ucide milioane de oameni
O criză fungică în creștere Oamenii de știință trag un semnal de alarmă, pe măsură ce Aspergillus – un tip de mucegai comun, dar potențial letal – se extinde la nivel global, pe fondul schimbărilor climatice, anunță Daily Mail. Deși nu reprezintă în mod normal un pericol în mediul înconjurător, sporii inhalați pot cauza aspergiloză, o infecție severă care afectează plămânii și se poate răspândi la organe vitale. Persoanele vulnerabile, cum ar fi cele cu astm, diabet sau sisteme imunitare slăbite, sunt cele mai expuse riscului. Mai grav pe fondul încălzirii globale Pe măsură ce temperaturile globale cresc, ciupercile precum Aspergillus fumigatus se adaptează la temperatura corpului uman și își extind aria geografică în Europa, Asia și Americi. Cercetătorii estimează că, în următorii 75 de ani, acești agenți patogeni ar putea ajunge până în Arctica, punând în pericol alte aproximativ 9 milioane de oameni. Anumite tulpini, precum Aspergillus flavus, produc toxine cancerigene, al căror ritm de generare este accelerat de temperaturi și niveluri ridicate de CO₂. Rezistență și amenințarea super-ciupercilor Utilizarea intensă a medicamentelor antifungice în medicină și agricultură a dus la apariția „super-ciupercilor” rezistente la tratamente. Aceste tulpini evoluează rapid și pot supraviețui chiar și dozelor mari de medicamente, reprezentând o provocare majoră pentru sănătatea publică. Un focar din 2021, în rândul pacienților cu COVID-19 din unele secții ATI, a evidențiat potențialul lor letal, cu o rată de mortalitate de până la 70%. Subevaluate și subfinanțate În ciuda gravității situației, cercetarea în domeniul infecțiilor fungice rămâne sever subfinanțată – doar o mică parte dintre speciile de ciuperci patogene au fost identificate. Oamenii de știință subliniază necesitatea unor sisteme mai bune de monitorizare, modelare și conștientizare publică pentru a preveni o criză globală de sănătate.
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.
Dificultățile din copilărie pot afecta materia albă a creierului, arată un studiu
Studiul, condus de o echipă de la Brigham and Women’s Hospital din Massachusetts, a analizat în special materia albă: țesutul mai profund din creier, alcătuit din fibre de comunicare care transportă informații între neuroni. „Am constatat că o serie de dificulătți sunt asociate cu niveluri mai scăzute de anizotropie fracționată (FA), o măsură a microstructurii materiei albe, în întregul creier, și că acest lucru este asociat cu performanțe mai scăzute la matematică și la sarcini lingvistice”, scriu cercetătorii în lucrare. Echipa a analizat scanări ale materiei albe a creierului la 9.082 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani. De asemenea, copiii și părinții lor au fost întrebați retrospectiv despre o gamă largă de probleme care pot apărea în timpul copilăriei. Printre aceste probleme s-au numărat probleme de sănătate mintală și dependență la părinți, lipsa asistenței medicale și creșterea într-un cartier nesigur. Pe lângă scanările cerebrale, participanții au fost supuși unui mix de teste cognitive în cei trei ani care au urmat. Conectivitatea redusă a materiei albe a fost legată de performanțe cognitive mai slabe și, deși diferențele nu au fost uriașe, acestea sugerează că efectele experiențelor de viață dificile din copilărie se pot prelungi până în adolescență.
Lumea ar putea fi într-o etapă post-imunitate față de rujeolă, spun cercetătorii
SUA se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimul sfert de secol. Concentrată în vestul Texasului, aceasta a ucis doi copii nevaccinați și un adult și s-a răspândit în statele vecine, inclusiv New Mexico și Oklahoma. „Trăim într-o lume post-imunitate. Cred că epidemia de rujeolă dovedește acest lucru”, a declarat Paul Offit, expert în boli infecțioase și imunologie și director al Vaccine Education Center de la Children’s Hospital of Philadelphia. „Rujeola – deoarece este cea mai contagioasă dintre bolile prevenibile prin vaccinare, cea mai contagioasă boală umană – este prima care revine”, a mai spus el, potrivit The Guardian. Începând cu 1 mai, Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au raportat 935 de cazuri confirmate de rujeolă în 30 de jurisdicții. Aproape unul din trei copii sub cinci ani implicați în epidemie a fost spitalizat. Cele trei focare majore de rujeolă din Canada, Mexic și Statele Unite reprezintă în prezent marea majoritate a celor aproximativ 2.300 de cazuri raportate în cele șase țări din regiunea Americilor, potrivit celei mai recente actualizări a Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de rujeolă este considerat ridicat în America și este de 11 ori mai mare față de anul 2024. Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS arată că numărul cazurilor de rujeolă din Europa a crescut, de asemenea, de zece ori în 2024 comparativ cu 2023. Dintre cazurile europene, care ar fi ajuns la 35.212 în 2024, 87% au fost înregistrate în România. ECDC a declarat că scăderea ratelor de vaccinare a influențat creșterea recentă a rujeolei.
Expunerea copiilor mici la ecrane poate afecta dezvoltarea creierului
Într-o scrisoare deschisă, specialiștii francezi în Sănătate atrag atenția expunerea la ecrane a copiilor sub șase ani poate cauza dune permanente asupra dezvoltării creierului copiilor. Scrisoarea deschisă a fost semnată de cinci organizații în domneiul Sănătății: Societatea de Pediatrie, Sănătate Publică, Oftalmologie, Psihiatrie a copilului și adolescentului, dar și de Sănătate și Mediu. Medicii francezi solicită de urgență guvernului o schimbare a politicilor publice, pentru protejarea următoarelor generații. „Ecranele, în oricare formă, nu îndeplinesc nevoile copiilor. Mai grav, ele împiedică și deteriorează dezvoltarea creierului”, „afectând pe termen lung sănătatea lor și capacitățile intelectuale”, potrivit The Guardian. Potrivit recomandărilor în Sănătate din Franța, copii nu ar trebui să fie expuși ecranelor înainte de împlinirea vârstei de 3 ani. Copii cu vârste între 3 și 6 ani ar trebui să fie expuși doar ocazional, în prezența unui adult. Interdicția cu privire la expunerea copiilor la ecrane ar trebui să fie aplicată atât în școli, cât și acasă, sunt de părere medicii francezi. „Nici tehnologia, nici conținutul său, incluzând așa-zis-ul conținut educațional, nu sunt adaptate pentru un creier de dimensiuni mici, care este în curs de dezvoltare. Copiii nu sunt adulți în miniatură. Nevoile lor sunt diferite”, subliniază medicii. Consecințele expunerii regulate a copiilor la ecrane, înainte de a intra în școala primară, cauzează „întârziere în dezvoltarea limbajului, deficit de atenție, probleme de memorie și agitație motorie”, potrivit sursei citate.
OMS vrea să susțină utilizarea medicamentelor pentru slăbit la adulți la nivel global
Organizația Mondială a Sănătății intenționează să susțină oficial, pentru prima dată, utilizarea medicamentelor pentru pierderea în greutate în tratamentul obezității la adulți, se arată într-un memorandum văzut joi de Reuters. Momentul marchează o schimbare în abordarea OMS privind tratarea problemei de sănătate la nivel mondial. ONU a solicitat, de asemenea, strategii pentru îmbunătățirea accesului la tratament în țările cu venituri mici și medii. Conform OMS, peste un miliard de oameni suferă de obezitate în întreaga lume, iar aproximativ 70% dintre aceștia trăiesc în țări cu venituri mici și medii, conform estimărilor Băncii Mondiale. Medicamentele foarte populare împotriva obezității – Wegovy dezvoltat de Novo Nordisk și Zepbound de la Eli Lilly sunt cunoscute ca agoniști ai receptorilor GLP-1, care imită activitatea unui hormon care încetinește digestia și ajută oamenii să se simtă sătui mai mult timp. În studiile clinice, oamenii au pierdut între 15% și 20% din greutatea corporală, în funcție de medicament. Medicamentele au fost lansate în Statele Unite și în alte țări cu venituri ridicate, precum Germania și Marea Britanie. Dar acestea pot costa peste 1.000 de dolari pe lună, iar studiile sugerează că oamenii ar putea fi nevoiți să ia medicamentele pentru tot restul vieții pentru a menține greutatea. OMS, Eli Lilly și Novo Nordisk nu făcut comentarii. Recomandarea condiționată a OMS va fi publicată oficial în august, ca parte a noilor orientări privind tratarea obezității. De asemenea, OMS lucrează la orientări separate pentru copii și adolescenți. Separat, experții OMS se vor reuni săptămâna viitoare pentru a decide dacă vor include medicamentele GLP-1 în lista de medicamente esențiale a agenției – atât pentru tratarea obezității, cât și a diabetului de tip 2. Lista de medicamente esențiale a OMS este un catalog al medicamentelor care ar trebui să fie disponibile în toate sistemele de sănătate funcționale și poate contribui la o mai largă disponibilitate a medicamentelor în țările mai sărace, așa cum spun experții că s-a întâmplat în 2002, când au fost incluse medicamentele împotriva HIV. În 2023, experții au decis să nu adauge medicamente împotriva obezității pe listă, OMS afirmând că sunt necesare mai multe dovezi privind beneficiile lor clinice pe termen lung. Cu toate acestea, în noul memoriu care recomandă utilizarea acestora ca tratament, agenția afirmă că susține includerea lor pe listă de această dată.
Țesut cerebral uman viu, folosit pentru a imita boala Alzheimer în cadrul unui studiu revoluționar
Oamenii de știință au folosit țesut cerebral uman viu pentru a imita stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, în cadrul unui studiu care își propune să accelereze găsirea unui tratament. În premieră mondială, o echipă britanică a reușit să expună țesut cerebral sănătos de la pacienți vii la o formă toxică a unei proteine legate de Alzheimer – prelevată de la pacienți care au murit din cauza bolii – pentru a arăta în timp real modul în care aceasta afectează conexiunile dintre celulele creierului. Această inițiativă revoluționară a oferit o ocazie rară și puternică de a vedea cum se dezvoltă demența în celulele creierului uman. Experții au afirmat că noul mod de studiere a bolii ar putea facilita testarea de noi medicamente și ar crește șansele de a găsi medicamente eficiente, scrie The Guardian. Demența reprezintă o mare amenințare pentru sistemele de sănătate și de asistență socială din întreaga lume. Se preconizează că numărul persoanelor afectate se va tripla, ajungând la aproape 153 de milioane până în 2050, ceea ce subliniază de ce găsirea unor noi modalități de studiere a bolii și de accelerare a căutării de tratamente este o prioritate în domeniul sănătății. În cadrul studiului, oamenii de știință și neurochirurgii din Edinburgh au făcut echipă pentru a demonstra pentru prima dată cum o formă toxică a unei proteine legate de Alzheimer, amiloidul beta, se poate lipi de conexiunile vitale dintre celulele creierului și le poate distruge. Fragmente minuscule de țesut cerebral sănătos au fost prelevate de la pacienți bolnavi de cancer în timp ce aceștia erau supuși unei intervenții chirurgicale de rutină pentru îndepărtarea tumorilor la Infirmeria Regală din Edinburgh. Odată ce bucățile de creier au fost preluate, oamenii de știință le-au pus în sticle umplute cu lichid spinal artificial oxigenat, înainte de a transporta probele la laboratorul lor, aflat la câteva minute distanță. Acolo, probele au fost tăiate în bucăți subțiri, groase de mai puțin de o treime de milimetru, și așezate în vase mici. Fiecare bucată de țesut cerebral viu a fost păstrată într-un lichid bogat în nutrienți, în interiorul unui incubator, la 37 de grade Celsius pentru a imita temperatura corpului. Cercetătorii au extras forma toxică de amiloid beta de la persoanele care au murit din cauza bolii Alzheimer și apoi au aplicat-o țesutului cerebral viu și sănătos din vasele lor. Echipa a constatat că, spre deosebire de expunerea la o formă normală a proteinei, creierul nu a încercat să repare daunele cauzate de forma toxică de beta-amiloid. Chiar și modificările mici ale nivelurilor naturale de beta amiloid – creșterea sau scăderea – au fost suficiente pentru a perturba celulele creierului. Acest lucru sugerează că, pentru a funcționa corect, creierul are nevoie de o concentrație fin reglată a proteinei. Descoperirea le va permite oamenilor de știință să se concentreze asupra medicamentelor cu cele mai mari șanse de a preveni degradarea sinapselor – conexiuni care permit fluxul de mesaje între celulele creierului și sunt vitale pentru funcționarea sănătoasă a creierului. Boala Alzheimer atacă sinapsele, iar pierderea acestora prezice cu certitudine reducerea memoriei și a capacității de gândire. Studiul a fost sprijinit de Race Against Dementia, o organizație caritabilă înființată de Jackie Stewart după diagnosticarea demenței soției sale, și de o donație de 1 milion de lire sterline din partea Fundației James Dyson, o organizație caritabilă care sprijină cercetarea medicală și educația în domeniul ingineriei.
Studiu: O nouă soluție în reducerea riscului de stop cardiac brusc. Sortimentul alcoolic care dă peste cap sfaturile existente
Un studiu publicat în Canadian Journal of Cardiology a concluzionat că factori precum un consum mai mare de șampanie și vin alb, un aport crescut de fructe, împreună cu menținerea unei perspective pozitive asupra vieții, gestionarea greutății, controlul tensiunii arteriale și îmbunătățirea educației ar putea contribui la reducerea riscului unui stop cardiac instalat brusc, scrie The Guardian. Cercetarea a avut la bază un eșantion de 500.000 de persoane, folosind date din UK Biobank. Ei au concluzionat că între 40 % și 63 % din cazurile de stop cardiac subit ar putea fi evitate dacă se iau în considerare toți cei 56 de factori de risc, care cuprind stilul de viață, măsurile fizice, factorii psihosociali, statutul socioeconomic și mediul local. Investigatorul principal al studiului, Huihuan Luo, de asemenea de la Universitatea Fudan, a declarat pentru sursa citată că modificările în stilul de viață au fost „cele mai influente în prevenirea cazurilor.” Beneficiile șampaniei constatate de studiu, în conflict cu sfaturile existente Un alt cercetător implicat în studiu a subliniat că o constatare reieșită a fost cea despre „efectul cardioprotector asociat cu consumul de șampanie și vin alb, punând la îndoială ipotezele îndelung susținute cu privire la specificitatea proprietăților cardioprotectoare ale vinului roșu”. Concluziile studiului în privința beneficiilor consumului șampaniei și a vinului alb ar putea fi de intră, totuși, în conflict cu sfaturile existente. British Heart Foundation afirmă că schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de stop cardiac brusc. Acestea includ reducerea consumului de alcool – întocmai contrariu cu rezultatele studiului menționat -, renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă, administrarea de medicamente și urmarea tratamentelor de la medic, precum și activitatea fizică. Anual, milioane de oameni din întreaga lume mor în urma unui stop cardiac brusc, situație în care inima încetează să mai pompeze sânge în organism fără semne prealabile.
Studiu: Inteligența artificială poate depista ADHD printr-o simplă analiză a ochilor
O nouă metodă de depistare a ADHD Diagnosticul precis al ADHD (Tulburare hiperactivă cu deficit de atenție) este adesea dificil și necesită mult timp.Totuși, un studiu revoluționar realizat de Universitatea de Medicină Yonsei din Coreea de Sud propune o metodă nouă: utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru a detecta semnele ADHD prin analiza imaginilor detaliate ale interiorului ochiului, scrie Science Alert. Modelele de învățare automată au analizat densitatea vaselor de sânge, forma și modificările discului optic, atingând o acuratețe impresionantă de 96,9% în prezicerea ADHD. Simplificarea diagnosticului prin imagistica retiniană Studiul a inclus 646 de copii și adolescenți – jumătate diagnosticați cu ADHD și jumătate fără această tulburare – potriviți după vârstă și sex. Cercetătorii au descoperit că analiza imaginilor din interiorul ochiului a permis simplificarea diagnosticării, comparativ cu modelele anterioare, care necesitau un set mai variat de date. Pe lângă identificarea ADHD, inteligența artificială a detectat și deficite de atenție vizuală selectivă, un simptom important al tulburării. Perspective și provocări viitoare Deși promițătoare, metoda are și limitări. Sistemul actual a întâmpinat dificultăți în a diferenția între ADHD și tulburările din spectrul autismului. De asemenea, studiul a inclus în principal participanți tineri (vârsta medie de 9,5 ani), astfel că este nevoie de cercetări suplimentare pe adulți și populații diverse. Totuși, potențialul de a dezvolta un instrument de diagnostic rapid, neinvaziv și scalabil ar putea transforma procesul de depistare timpurie și intervenție, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții pentru persoanele cu ADHD. Rezultatele complete ale studiului au fost publicate în npj Digital Medicine.
Inteligența artificială prezice reapariția tumorilor cerebrale la copii cu precizie impresionantă
Sistemul creat de cercetătorii de la Mass General Brigham, în colaborare cu Spitalul de Copii din Boston și Centrul Dana-Farber pentru Cancer și Tulburări Sangvine, folosește o metodă inovatoare numită „învățare temporală”, care analizează mai multe scanări IRM făcute după tratament. Abordarea este semnificativ mai eficientă decât modelele tradiționale care analizează o singură imagine, acestea din urmă având o precizie de aproximativ 50%, echivalentă cu șansa, menționează Scitech Daily. „Multe glioame pediatrice sunt vindecabile doar prin intervenție chirurgicală, dar atunci când apar recidive, acestea pot fi devastatoare”, a explicat dr. Benjamin Kann, autorul principal al studiului și membru al Programului de Inteligență Artificială în Medicină. Pentru a depăși provocarea datelor limitate, cercetătorii au colaborat cu instituții din întreaga Americă, reușind să compileze un set de aproape 4.000 de scanări IRM de la 715 copii. Modelul de învățare temporală a fost antrenat să recunoască modele prin examinarea modului în care scanările creierului unui copil se schimbă în timp după operație. Pentru o acuratețe optimă, sistemul necesită între patru și șase imagini din perioade diferite după tratament. Cercetătorii speră că tehnologia va permite reducerea frecvenței scanărilor la pacienții cu risc scăzut și intervenția precoce, mai țintită, atunci când riscul de recidivă este ridicat. Sistemul ar putea fi aplicat în multe alte contexte medicale unde pacienții necesită imagistică periodică.