Care sunt simptomele noii variante Covid, Stratus, și cum se diferențiază de gripă și VRS
O nouă tulpină de Covid numită Stratus, cu două versiuni identificate – XFG și XFG.3 – se răspândește în Marea Britanie și este monitorizată îndeaproape de Organizația Mondială a Sănătății. Experții spun că Stratus este mai transmisibilă decât variantele anterioare, iar trăsătura distinctivă este răgușeala, care apare înaintea altor simptome, potrivit The Mirror. Potrivit medicilor, pacienții infectați cu Stratus prezintă frecvent dureri în gât și voce răgușită, pe lângă simptomele generale de Covid, precum febră, tuse persistentă – mai mult de o oră, sau să existe 3 sau mai multe crize de tuse în 24 de ore, pierderea gustului sau mirosului, dificultăți de respirație, oboseală, dureri musculare, dureri de cap, durere în gât, nas înfundat sau care curge, pierderea poftei de mâncare, diaree și greață sau vărsături. Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a raportat recent o creștere de 7,6% a cazurilor. Medicii avertizează că Stratus poate ocoli imunitatea, făcând vaccinurile anterioare mai puțin eficiente și subliniind importanța vaccinărilor actualizate. Cum se compară simptomele gripei Simptomele gripei, care apar adesea brusc, includ febră mare, dureri musculare, oboseală, tuse seacă, durere în gât, dureri de cap, dificultăți de somn, pierderea apetitului, diaree sau dureri abdominale și greață sau vărsături. Medicii atrag atenția că odată cu redeschiderea școlilor apar vârfuri sezoniere, ceea ce complică diferențierea dintre gripă și Covid. Simptomele infecției VRS Virusul respirator sincițial (VRS) provoacă, de obicei, simptome asemănătoare unei răceli, care încep în câteva zile de la infectare. Semnele comune includ rinoree sau nas înfundat, tuse, strănut, oboseal, febră cu transpirații și frisoane și respirație șuierătoare. VRS poate fi deosebit de problematic pentru grupurile vulnerabile, deși majoritatea cazurilor rămân ușoare. Experții subliniază că durerile în gât și vocea răgușită sunt cei mai fiabili indicatori care diferențiază Stratus de alte boli respiratorii. Odată cu revenirea copiilor la școală și cu apropierea sezonului rece, varianta este așteptată să se răspândească pe scară largă.
Persoanele organizate și responsabile trăiesc mai mult, arată un nou studiu
Cercetătorii de la Universitatea din Limerick au analizat cinci trăsături esențiale de personalitate și au urmărit mortalitatea participanților între 6 și 28 de ani. Rezultatele, publicate în Journal of Psychosomatic Research, arată că persoanele organizate prezintă un risc de mortalitate cu 14% mai mic, cele responsabile cu 12% mai mic, iar cele harnice și meticuloase cu 15% mai mic. „A fi organizat poate ajuta oamenii să respecte rutina care îmbunătățește sănătatea, dar poate reflecta și reziliența psihologică sau obiceiurile sociale care contribuie la o viață mai lungă”, a explicat Páraic O’Súilleabháin, coautorul studiului. Trăsătura cea mai puternic asociată cu longevitatea s-a dovedit a fi „spiritul activ” – energia, vigoarea și implicarea în viață – care reduce riscul de mortalitate cu 27%. În contrast, persoanele cu trăsături nevrotice, predispuse la îngrijorare și comportamente capricioase, prezintă un risc mai mare de deces, probabil din cauza incidenței mai mari a bolilor, a unui IMC ridicat și a riscului crescut de fumat. Studiul sugerează că personalitatea ar putea juca „un rol secundar, subestimat în medicină și sănătate publică”.
Serratia marcescens, bacteria care a ucis cei șase copii din Iași este rezistență la antibiotice și prezintă riscuri majore în secțiile ATI
Serratia marcescens este deosebit de notabilă datorită rezistenței sale la numeroase antibiotice utilizate în mod obișnuit, ceea ce o transformă într-o amenințare majoră pentru sănătatea publică. S-a documentat faptul că bacteria poate supraviețui în spitale perioade îndelungate, inclusiv pe suprafețe curățate în mod regulat, ceea ce facilitează transmiterea către pacienții vulnerabili. Din acest motiv, focarele de infecții cu Serratia marcescens reprezintă o preocupare constantă în spitale, în special în secțiile de terapie intensivă și în serviciile de neonatologie, notează Clinica Universidad de Navarra. Infecțiile cauzate de Serratia marcescens pot avea manifestări diferite, în funcție de calea de pătrundere în organism și de imunitatea gazdei. De exemplu, bacteria poate provoca infecții urinare atunci când pătrunde în sistemul urinar, de obicei prin catetere. Poate provoca pneumonie atunci când ajunge în plămâni, mai ales la pacienții cu sistem imunitar slăbit sau aflați pe ventilație mecanică. Serratia marcescens poate ajunge și în fluxul sangvin prin catetere intravenoase, cauzând bacteriemie și, în cazuri grave, sepsis. Alte infecții posibile includ infecții ale rănilor, meningită și endocardită. Cum pot fi prevenite infecțiile cu Serratia Tratamentul acestor infecții este dificil din cauza rezistenței ridicate la antibiotice. Alegerea terapiei se bazează de regulă pe testele de sensibilitate, care presupun cultivarea bacteriei și expunerea ei la mai multe antibiotice pentru a identifica pe cel mai eficient. Printre antibioticele care pot fi eficiente se numără unele cefalosporine de generația a treia, precum cefotaxima și ceftazidima, și carbapenemele, cum ar fi imipenemul și meropenemul. Totuși, rezistența bacteriei la aceste medicamente este în creștere, ceea ce face necesară dezvoltarea unor noi strategii terapeutice. Prevenirea infecțiilor cu Serratia marcescens se bazează în primul rând pe menținerea unei igiene stricte și aplicarea măsurilor de control al infecțiilor în spitale. Aceasta presupune curățarea riguroasă a suprafețelor, sterilizarea corectă a echipamentelor medicale, respectarea procedurilor de inserție și îngrijire a cateterelor, precum și aplicarea constantă a regulilor de igienă a mâinilor.
Reușită extraordinară a medicinei moderne: Boala Huntington a fost tratată cu succes pentru prima dată
Boala este răspândită în familii, distruge celulele creierului și seamănă cu o combinație de demență, Parkinson și boala neuronului motor. O echipă de cercetare afirmă că datele arată că boala a fost încetinită cu 75% la pacienți, potrivit BBC. „Aceasta înseamnă că declinul la care te-ai aștepta în mod normal într-un an ar dura la patru ani după tratament, oferind pacienților decenii de „viață de bună calitate”, a declarat profesoara Sarah Tabrizi pentru BBC News. Noul tratament este un tip de terapie genică administrată în timpul unei intervenții chirurgicale delicate pe creier, care durează între 12 și 18 ore. Primele simptome ale bolii Huntington tind să apară la 30 sau 40 de ani și sunt, în mod normal, fatale în decurs de două decenii – ceea ce deschide posibilitatea ca un tratament mai timpuriu să prevină apariția simptomelor. Profesorul Tabrizi, directorul Centrului pentru Bolile Huntington din cadrul University College London, a descris rezultatele ca fiind „spectaculoase”. „Nici în cele mai îndrăznețe vise ale noastre nu ne-am fi așteptat la o încetinire cu 75% a progresiei clinice”, a spus ea. Niciunul dintre pacienții tratați nu a fost identificat, dar unul a fost pensionat medical și s-a întors la muncă. Alții din studiu încă merg, deși se așteaptă să aibă nevoie de un scaun cu rotile. Tratamentul este probabil foarte scump. Cu toate acestea este un moment de adevărată speranță într-o boală care afectează oamenii aflați în floarea vârstei și devastează familii.
Studiu: Renunțarea la ora de vară ar putea preveni sute de mii de accidente vasculare cerebrale anual
Un nou studiu susține că anularea orei de vară (DST) și adoptarea permanentă a orei standard (ST) ar putea reduce semnificativ problemele cronice de sănătate în Statele Unite, potrivit Live Science. Cercetătorii au modelat date de la peste 300 de milioane de persoane și au concluzionat că menținerea ST pe tot parcursul anului ar preveni peste 300.000 de accidente vasculare cerebrale și mai mult de 2,6 milioane de cazuri de obezitate anual. Impactul schimbării orei asupra sănătății Schimbările bianuale ale ceasului perturbă ritmurile circadiene, crescând riscul de obezitate, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate. Comparativ cu DST, ora standard se aliniază mai bine cu tiparele naturale de lumină și reduce povara circadiană. Cercetătorii au descoperit că ST permanent ar putea preveni aproximativ 900.000 de cazuri suplimentare de obezitate și 85.000 de accidente vasculare cerebrale în fiecare an față de DST permanent. Istoric și riscuri ale ritmului circadian Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în SUA în 1918 pentru a economisi energie și ulterior standardizată prin Uniform Time Act din 1966. Totuși, oamenii de știință avertizează acum că „povara circadiană” provocată de somnul perturbat și expunerea la lumină contribuie la rate mai ridicate de accidente vasculare cerebrale, infarcte și obezitate. Chiar și riscurile reduse pentru fiecare individ devin semnificative când milioane de oameni resimt efectele simultan. Limitări și implicații mai largi Studiul, publicat în PNAS, s-a bazat pe simulări care au presupus tipare universale de somn și muncă, precum și pe date de sănătate auto-raportate. În ciuda limitărilor, experții subliniază că povara asupra sănătății este cea mai mare în rândul populațiilor care se confruntă deja cu disparități de somn. Susținători, inclusiv Academia Americană de Medicină a Somnului, pledează pentru anularea DST în favoarea menținerii permanente a ST pentru a proteja sănătatea publică pe termen lung. România și ora de vară România a reintrodus ora de vară în 1979, după ce fusese suspendată între 1943 și 1978, fiind aplicată anterior între 1940 și 1942. Anul acesta, România va trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Ora 4:00 devine 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Medicii au restabilit vederea unui bărbat prin extragerea dintelui și implantarea lui în ochi
Un bărbat în vârstă de 34 de ani, din Columbia Britanică, și-a recăpătat vederea după ce medicii canadieni au efectuat prima intervenție chirurgicală „dinte-în-ochi” din țară, potrivit Live Science. Canadianul a orbit în copilărie în mare parte din cauza leziunilor severe ale corneei provocate de sindromul Stevens-Johnson, o reacție autoimună rară. În ultimele două decenii, el a suferit peste 50 de operații, inclusiv 10 transplanturi de cornee, fără rezultate. Procedura, numită osteo-odonto-keratoproteză, implică extragerea unui dinte al pacientului și transformarea acestuia într-o platformă pentru o lentilă artificială, care înlocuiește corneea distrusă. După implantarea dintelui în orbită și câteva luni de adaptare, Chapman a putut percepe mișcarea și, ulterior, a obținut o vedere relativă. Chirurgul a îndepărtat mai întâi unul dintre caninii pacientului, precum și un strat subțire de os care îl înconjura. Acest lucru a menținut dintele alimentat cu sânge. Dintele a fost apoi pregătit, prevăzut cu un cilindru de plastic și implantat în obrazul pacientului pentru a permite țesutului moale să crească în jurul său timp de câteva luni. Ulterior, dintele a fost îndepărtat și implantat chirurgical în ochiul drept. Deoarece dintele și țesutul moale din jur provin de la pacient, corpul acestuia este mai puțin probabil să respingă un implant, au explicat specialiștii. Operația dinte-în-ochi este considerată o ultimă soluție pentru orbirea cauzată de deteriorarea corneei. Operația în mai multe etape durează mai mult de 12 ore, fără a lua în considerare timpul în care țesutul crește în jurul dintelui. În prezent, există puțini specialiști care o efectuează în întreaga lume. Medicii au efectuat intervenții chirurgicale dinte-în-ochi în Australia, Chile, Egipt, Germania, India, Italia, Japonia, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. Până în prezent, doar câteva sute de persoane au fost supuse procedurii.
Un dispozitiv inteligent cu AI vindecă rănile cu 25% mai rapid decât tratamentul obișnuit
Rezultatele preclinice arată că rănile se vindecă cu aproximativ 25% mai rapid decât cu tratamentul standard. Dispozitivul funcționează ca un „sistem în buclă închisă” – unul dintre primele de acest gen pentru vindecarea rănilor. Are o cameră minusculă integrată care fotografiază rana la fiecare două ore, iar imaginile sunt analizate de un „medic AI” care diagnostichează stadiul de vindecare, conform medicalxpress. Cum funcționează dispozitivul AI Când AI-ul detectează întârzieri în procesul de vindecare, aplică automat tratament: fie administrează medicamente prin bioelectronică, fie generează un câmp electric pentru a îmbunătăți migrarea celulelor către închiderea rănilor. Medicamentul folosit este fluoxetina, care controlează nivelurile de serotonină din rană și reduce inflamația. AI-ul determină doza optimă și intensitatea câmpului electric necesar pentru fiecare caz în parte. „Sistemul nostru preia toate semnalele de la corp și, cu intervenții externe, optimizează procesul de vindecare”, explică Marco Rolandi, liderul echipei de cercetare. Dispozitivul se atașează pe un bandaj comercial obișnuit și transmite date către o interfață web securizată, permițând medicilor să monitorizeze progresul și să intervină manual când este necesar.
Cazurile de bacterii de coșmar sunt în creștere în Statele Unite
Bacteriile dificil de tratat din cauza așa-numitei gene NDM au determinat în principal această creștere, au scris cercetătorii CDC într-un articol publicat luni în Annals of Internal Medicine. Doar două antibiotice sunt eficiente împotriva acestor infecții, iar medicamentele sunt scumpe și trebuie administrate prin perfuzie intravenoasă, au spus cercetătorii, potrivit AP. Bacteriile cu această genă erau considerate odată exotice, asociate cu un număr mic de pacienți care primeau îngrijiri medicale în străinătate. Deși numărul cazurilor este încă mic, rata cazurilor din SUA a crescut de peste cinci ori în ultimii ani, au raportat cercetătorii. Un pericol grav „Creșterea numărului de NDM în SUA reprezintă un pericol grav și este foarte îngrijorătoare”, a declarat David Weiss, cercetător în domeniul bolilor infecțioase la Universitatea Emory, într-un e-mail. Este probabil ca multe persoane să fie purtători necunoscuți ai bacteriilor rezistente la medicamente, ceea ce ar putea duce la răspândirea în comunitate, au afirmat oamenii de știință de la CDC. Acest lucru s-ar putea întâmpla în cabinetele medicilor din toată țara, deoarece infecțiile considerate mult timp de rutină și ușor de tratat, cum ar fi infecțiile tractului urinar, ar putea deveni probleme cronice, a declarat dr. Maroya Walters, unul dintre autorii raportului. Rezistența la antimicrobiene apare atunci când germenii, cum ar fi bacteriile și ciupercile, dobândesc puterea de a combate medicamentele concepute pentru a le distruge. Utilizarea abuzivă a antibioticelor a fost un motiv important pentru această creștere – prescripțiile incomplete sau inutile, care nu au distrus germenii, i-au făcut mai puternici. În ultimii ani, CDC a atras atenția asupra „bacteriilor de coșmar” rezistente la o gamă largă de antibiotice. Acestea includ carbapenemele, o clasă de antibiotice considerate ultima soluție pentru tratamentul infecțiilor grave. Cercetătorii au colectat date din 29 de state care efectuează testele necesare și raportează bacteriile rezistente la carbapeneme. Ei au numărat 4.341 de cazuri de infecții bacteriene rezistente la carbapeneme din aceste state în 2023, dintre care 1.831 erau de tipul NDM. Cercetătorii nu au precizat câte persoane infectate au decedat. Rata infecțiilor rezistente la carbapeneme a crescut de la puțin sub 2 la 100.000 de persoane în 2019 la peste 3 la 100.000 în 2023, o creștere de 69%. Dar rata cazurilor de NDM a crescut de la aproximativ 0,25 la aproximativ 1,35, o creștere de 460%, au spus autorii. Un cercetător care nu a participat la studiu a afirmat că această creștere este probabil legată de pandemia de COVID-19. „Știm că a existat o creștere enormă a utilizării antibioticelor în timpul pandemiei, astfel încât acest lucru se reflectă probabil în creșterea rezistenței la medicamente”, a afirmat dr. Jason Burnham, cercetător la Universitatea din Washington, într-un e-mail. Numărul înregistrat de CDC reprezintă doar o imagine parțială Multe state nu testează și nu raportează toate cazurile. Chiar și în statele care fac acest lucru, cazurile tind să fie în rândul pacienților spitalizați suficient de bolnavi pentru a justifica teste speciale. De asemenea, multe spitale nu sunt în măsură să efectueze testele necesare pentru a detecta anumite forme de rezistență genetică. Cercetătorii CDC nu au avut date din unele dintre cele mai populate state, inclusiv California, Florida, New York și Texas, ceea ce înseamnă că numărul absolut de infecții din SUA „este cu siguranță subestimat”, a spus Burnham.
Anunțul uimitor făcut de Trump / Legătura dintre Tylenol și autism / Experții reacționează cu scepticism
La un eveniment programat pentru luni în Biroul Oval, Donald Trump este așteptat să facă o declarație controversată privind utilizarea analgezicului Tylenol în timpul sarcinii. Potrivit BBC, președintele ar urma să ridice îngrijorări legate de siguranța Tylenolului în sarcină, sugerând o posibilă asociere între folosirea acestuia și apariția autismului la copii. Tylenol este una dintre cele mai cunoscute mărci de analgezice din Statele Unite și Canada, utilizată pentru reducerea durerii și a febrei. Substanța sa activă este acetaminofenul, cunoscut în afara Americii de Nord sub denumirea de paracetamol – un compus considerat de mult timp drept una dintre opțiunile sigure de tratament pentru femeile însărcinate. Trump a anunțat deja că va face un „anunț uimitor” Duminică, la o slujbă comemorativă pentru activistul conservator Charlie Kirk, Trump a anunțat că urmează să facă un „anunț uimitor” privind autismul, susținând că problema este „scăpată de sub control”, dar că „s-ar putea să avem acum o explicație”. Chiar dacă anumite studii au sugerat o posibilă asociere între expunerea prenatală la paracetamol și un risc crescut de tulburări de dezvoltare, precum autismul, experții avertizează că aceste rezultate sunt inconsistente și nu demonstrează o relație de cauzalitate: „Nu există dovezi solide sau studii convingătoare care să sugereze o relație cauzală”, a declarat Monique Botha, specialistă în psihologia socială și a dezvoltării, afiliată Universității Durham. Producătorul apără siguranța medicamentului Producătorul Tylenol, compania Kenvue, a respins categoric acuzațiile, afirmând într-un comunicat transmis BBC că „știința independentă și riguroasă arată clar că administrarea de acetaminofen nu cauzează autism”. Compania și-a exprimat „îngrijorarea profundă față de riscurile asupra sănătății femeilor însărcinate” pe care le-ar putea provoca astfel de afirmații nefondate. Kenvue a mai subliniat că acetaminofenul este considerat „cea mai sigură opțiune de calmare a durerii pentru femeile însărcinate”, adăugând că, în lipsa lui, acestea ar fi nevoite să aleagă „între a suferi de afecțiuni precum febra sau a apela la alternative mai riscante”. De aceeași părere sunt și organizațiile medicale americane. Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie a subliniat că medicii din întreaga țară recomandă paracetamolul ca fiind una dintre puținele opțiuni sigure pentru femeile însărcinate, subliniind că „studiile realizate până acum nu oferă dovezi clare care să demonstreze o relație directă între utilizarea prudentă a acetaminofenului în orice trimestru de sarcină și problemele de dezvoltare fetală”. Harvard semnalează riscuri, dar nu recomandă interzicerea Totuși, o analiză realizată recent de către decanul Școlii de Sănătate Publică de la Harvard a concluzionat că ar putea exista un risc crescut de autism și alte tulburări neurodezvoltare atunci când copiii sunt expuși în uter la doze frecvente de paracetamol. Deși studiul Harvard indică un posibil risc crescut, cercetătorii nu recomandă interzicerea utilizării Tylenolului în sarcină. Ei sugerează, în schimb, prudență în ceea ce privește doza și perioada de administrare, subliniind că și febra netratată la gravide poate avea efecte negative asupra fătului. Cercetătorii: autismul nu are o singură cauză Pe de altă parte, un alt studiu publicat în 2024, care a analizat datele a peste două milioane de copii din Suedia și a folosit comparații între frați pentru a controla influențele genetice și de mediu, nu a găsit nicio legătură între expunerea prenatală la acetaminofen și apariția autismului. Studiul consolidează opinia predominantă în comunitatea medicală potrivit căreia autismul are cauze multiple, genetice și de mediu, și nu poate fi atribuit unui singur factor. În trecut, lideri ai mișcărilor conservatoare americane – inclusiv Robert F. Kennedy Jr., actual șef al Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane – au promovat teorii controversate și deseori demontate științific despre cauzele autismului. În luna aprilie, Kennedy a promis o „campanie masivă de testare și cercetare” pentru a identifica cauza autismului în doar cinci luni – o promisiune privită cu scepticism de comunitatea științifică, având în vedere complexitatea sindromului și deceniile de cercetări existente. Poate deveni periculos în supradozaj, spun medicii În doze corecte, paracetamolul este în general bine tolerat, spun medicii, dar administrarea excesivă, mai ales a formulelor cu durată lungă de acțiune, poate duce la reacții adverse grave, în special la nivel hepatic. Supradozajul sau combinarea necontrolată a diferitelor forme de paracetamol poate provoca leziuni hepatice severe, insuficiență hepatică acută, tulburări sangvine și, în cazuri extreme, intoxicație cu risc vital. „Trebuie să fim atenți la gramaj și la formulă, evitând a lua prea mult din preparatele de 625 miligrame sau 1 gram. Să-l evităm dacă avem anumite boli de ficat, de sânge, alergii cunoscute, luând doar pastile recomandate de medic. Să nu combinăm forme diferite de paracetamol, de exemplu prafuri solubile pentru stări virale cu tablete clasice sau comprimate efervescente, depășind doza fără să ne dăm seama”, atrag atenția medicii Spitalului Universitar de Urgență Militar Central.
Un pacient german s-a vindecat de HIV/SIDA cu un tratament complet revoluționar / Este a șaptea persoană din lume care a învins SIDA, dar mai e mult până departe
Un bărbat german s-a vindecat de HIV și devine, astfel, a șaptea persoană din lume care a învins SIDA, considerată incurabilă timp de patru decenii. Abordările de tratament au diferit de-a lungul vremii, însă cel mai eficient s-a dovedit a fi transplantul de celule stem, prin care s-a vindecat pacientul german. Tratamentul standard pentru HIV/SIDA era tratamentul de tip antiretroviral, care acționa doar asupra celulelor sistemului imunitar. Neajunsurile tratamentului antiretroviral Însă caracteristica celulelor infectate este că acestea fac cópii noi, virale și, prin urmare, virusul rămâne în aceste celule care poartă numele de rezervor viral. Orice celulă din rezervorul viral poate să înceapă să producă HIV, ceea ce înseamnă că, dacă pacientul întrerupe tratamentul, încărcătura virală se reface în câteva săptămâni. Oamenii de știință au încercat, ca alternativă la acest tip de tratament, transplantul cu celule stem, care are potențialul de a vindeca HIV în parte, pentru că necesită distrugerea sistemului imunitar cu chimioterapie și uneori cu radiații și înlocuirea acestuia cu celule sănătoase primite de la donator. Tehnologia CRISPR – o modalitate nouă de editare genetică Transplantul de celule stem este foarte complex. El are o rată de mortalitate de aprox. 10% și este recomandat doar în cazuri severe. În 2021, a fost aprobat primul studiu uman care testează tehnologia CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats – repetiții palindromice regulat scurte, grupate și interspațiate) – o modalitate de editare genetică ce folosește virus adeno-asociat la o doză relativ mică. Această terapie a demonstrat capacitatea excizării ADN-ului proviral HIV în celule primare umane, precum și în mai multe modele animale, printre care primate non-umane. În 2024, în cadrul celei de-a 25-a Conferințe Internaționale SIDA de la Munchen, cercetătorii au dezvăluit că un pacient din Germania nu mai are HIV detectabil, după ce a fost tratat în 2015. Acesta devine a șaptea persoană din lume care s-a vindecat de HIV. A avut și puțin noroc! La cinci din cele șapte cazuri, medicii au găsit donatori care aveau defecte rare, naturale, în ambele copii ale unei gene, care dă naștere proteinei CCR5 pe suprafața celulelor imunitare. Majoritatea tulpinilor de HIV se atașează de această proteină pentru a trece în celule. În lipsa proteinei CCR5, celulele imunitare sunt rezistente la HIV. Donatorul de celule stem avea doar o copie a acestei gene, ceea ce înseamnă că, probabil, el are jumătate din cantitatea normală a acestei proteine. În plus, primitorul însuși avea o singură copie a genei – doi factori genetici care este posibil, spun oamenii de știință, să fi ajutat la vindecarea pacientului german de HIV. 1,3 milioane de infecții HIV/SIDA noi, raportate în fiecare an Aproximativ 1% din populația nativă nord-europeană are două cópii ale genei CCR5 și 16% dintre persoane au doar o copie. Cazul germanului este singurul caz de vindecare de HIV/SIDA în care donatorul a avut o singură mutație, mai degrabă decât dublă, lucru care ar putea să fie o componentă pozitivă pentru cercetările următoare. Cu toate acestea, oamenii de știință cad de acord că un vaccin ar fi cel mai bun mod de a pune capăt celor patruzeci de ani de HIV/SIDA, în contextul în care, în fiecare an, 1,3 milioane de infecții noi sunt raportate în fiecare an.