Producția de vin din Franța se îndreaptă spre un minim istoric, după valurile de caniculă din această vară
Recolta totală a scăzut cu 14% față de media din perioada 2021-2025, regiunea Champagne fiind cea mai grav afectată din cauza unei recolte timpurii, după ce canicula a determinat o creștere a conținutului de zahăr, potrivit AFP. Având în vedere că industria vinicolă a fost afectată de o serie de valuri de căldură din timpul verii, Franța se îndreaptă către o recoltă care va atinge în acest an un minim istoric. Cu o valoare de aproximativ 35 de milioane de hectolitri, recolta totală ar fi cu 2% mai mică decât producția scăzută din 2025 și cu 14% sub media perioadei 2021-2025, potrivit estimărilor publicate de Ministerul francez al Agriculturii. Conform Organizației Internaționale a Viței de Vie și Vinului, care monitorizează statisticile globale privind producția și consumul de vin, Franța înregistrase deja anul trecut cea mai scăzută producție din 1957. Suprafețele cultivate s-au redus Această ultimă scădere nu survine doar din cauza vremii caniculare, ușor atenuată de precipitațiile recente, ci și de reducerea suprafețelor cultivate, care s-au redus cu 1,9% în ultimul an. Unele zone din sud, deja afectate de caniculă în 2025, au înregistrat totuși o creștere a producției în acest an, în special Bordeaux. Acolo, în ciuda unei scăderi de 5% a suprafețelor cultivate, producția urmează să crească cu 10% față de 2025, deși va rămâne cu 11% sub media perioadei 2021-2025. În sud-vest, creșterea se situează în jur de 12%, ceea ce reprezintă, în esență, o revenire la media din ultimii patru ani. Viticultorii au fost nevoiți să recolteze timpuriu Regiunea Champagne a înregistrat rezultate mai slabe, deoarece viticultorii au fost nevoiți să recolteze extrem de devreme, după ce căldura extremă a accelerat acumularea de zahăr și, prin urmare, producția naturală de alcool. Recoltarea din această regiune s-a încheiat în septembrie pentru prima dată, producția fiind cu jumătate mai mică față de anul trecut și față de media pe ultimii cinci ani. Incendiile din această vară au creat o neliniște în rândul viticultorilor francezi, care au fost îngrijorați că, din cauza fumului, strugurii ar putea să fi fost afectați, iar vinul ar putea căpăta un gust de ars. Mulți dintre aceștia au fost nevoiți să testeze strugurii pentru a vedea dacă fumul a afectat nivelurile de zahăr, dar și să apeleze la alte soluții, precum fermentarea lor în mai multe loturi separate pentru ca eventualul gust de „ars” să nu se simtă. Totuși, ei vor afla doar după fermentare dacă gustul vinului a fost afectat sau nu de incendii. Incendiile de pădure din această vară au afectat regiuni din sud-vestul Franței. La incendii au intervenit chiar și pompieri români, în cadrul mecanismului European de Protecție Civilă. În această vară, zi și noapte, mii de pompieri au intervenit pentru stingerea și monitorizarea incendiilor din Franța.
UE pregătește deschiderea a două noi clustere de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova
Ambasadorii statelor membre ale UE au făcut miercuri, 7 octombrie, un nou pas în procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova, pregătind terenul pentru deschiderea, săptămâna viitoare, a două grupuri tematice, așa-numitele „clustere”, din cadrul negocierilor de extindere. Țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană trebuie să se alinieze standardelor blocului comunitar prin implementarea unor reforme, împărțite în șase grupuri tematice, potrivit Kyiv Independent. Pe 7 octombrie, ambasadorii au convenit să avanseze cu cele mai mari două grupuri, „piața internă” și „competitivitatea”, care acoperă domenii largi ale economiei. Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Decizia se aplică și Republicii Moldova, fiindcă Uniunea Europeană a corelat politic procesele de aderare ale celor două țări. În practică, autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să aștepte, după ce Ungaria a blocat candidatura Ucrainei la UE până când Kievul nu a făcut progrese în ceea ce privește drepturile minorității sale de limbă maghiară. Ulterior, după negocieri și discuții, Budapesta și Kievul au ajuns la un acord politic privind drepturile minorităților la începutul acestei veri. Acest lucru a permis deschiderea primelor două grupuri tematice în iunie și iulie, cele referitoare la statul de drept și relațiile externe. Progresele au stagnat însă din nou, după ce Ungaria a cerut Ucrainei să adopte o lege care să pună în aplicare modificările privind educația minorităților naționale, prevăzute în acordul din vară. Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului ucrainean pe 2 octombrie, ceea ce ar fi fost suficient pentru ca ambasadorii UE să poată avansa, însă procesul mai are câteva etape de parcurs. Ultimele măsuri pe care Ucraina la are de luat Mai întâi, Ucraina trebuie să transmită Uniunii Europene o poziție de negociere scrisă. Potrivit informațiilor disponibile, documentul este deja pregătit. Ulterior, un grup de lucru al UE, format din experți tehnici din cele 27 de state membre, trebuie să stabilească poziția comună a blocului. Aceasta trebuie apoi adoptată de ambasadorii și miniștrii celor 27 de state UE. În plus, dacă Parlamentul Ucrainei nu adoptă legea privind minoritățile pe 12 octombrie, reuniunea oficială pentru deschiderea grupurilor tematice, programată pentru ziua următoare, nu va mai putea avea loc. Dacă toate etapele se desfășoară conform planului, UE ar urma să deschidă următoarele două grupuri de negociere cu Ucraina și Republica Moldova în cadrul Conferinței Interguvernamentale de la Luxemburg, pe 13 octombrie. „Conform tratatelor, avem nevoie de două decizii luate în unanimitate: una pentru acordarea statutului de candidat și alta pentru finalizarea procesului”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru Extindere, în cadrul unei discuții cu membri ai Parlamentului European, pe 7 octombrie. „Însă, între aceste etape, avem acum de parcurs 150 de pași, chiar și pentru simpla transmitere a unei scrisori către o țară candidată”, a exclamat indignată comisarul. Dacă totul decurge conform planului, deschiderea celor două grupuri de negociere ar putea permite Ucrainei să beneficieze de noua inițiativă a CE privind „integrarea graduală”, prezentată pe 6 octombrie. Aceasta ar însemna că, pe măsură ce implementează reformele, Ucraina ar urma să înceapă să aibă parte de unele avantaje ale apartenenței la UE.
Lecția Kosovo: Alegeri anticipate evitate în ultima clipă. Parlamentul alege o președintă
Guvernul din Kosovo condus de Albin Kurti a ajuns la un acord cu opoziția pentru a obține majoritatea necesară alegerii Justinei Shiroka Pula, scrie Le Figaro. Funcția de președinte al Kosovo este în mare parte onorifică, însă alegerea șefului statului era esențială pentru evitarea unui nou blocaj politic. Deputații din opoziție au acceptat să susțină candidatura Justinei Shiroka Pula în cadrul unui acord politic care a inclus și modificarea legii privind tribunalul însărcinat cu judecarea crimelor de război comise în timpul conflictului din Kosovo. Luna trecută, acest tribunal l-a condamnat pe fostul președinte Hashim Thaçi la 25 de ani de închisoare pentru crime de război comise în timpul conflictului pentru independența Kosovo față de Serbia, în anii 1990. Alți trei foști înalți responsabili ai Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK) au fost, de asemenea, condamnați. Verdictele au provocat indignare în Kosovo, unde cei patru foști comandanți ai UCK sunt considerați de o parte importantă a populației drept eroi ai luptei pentru independență. Criza politică din Kosovo Țara se afla într-un impas politic de la alegerile parlamentare din februarie 2025. Premierul Albin Kurti nu a reușit timp de luni de zile să formeze o majoritate în Parlament și să constituie un nou guvern, partidul său deținând 48 dintre cele 120 de mandate. În urma alegerilor anticipate din decembrie, partidul lui Kurti și-a îmbunătățit rezultatul, ajungând la 57 de mandate. Kurti a reușit ulterior să-și valideze noua administrație în februarie, cu sprijinul mai multor deputați reprezentând minoritățile. Însă mandatul fostei președinte a țării, Vjosa Osmani, a expirat la începutul lunii aprilie, iar lipsa unui acord privind succesorul său a aruncat din nou Kosovo într-o criză politică. Alegerea Justinei Shiroka Pula în funcția de președinte permite astfel țării să evite, cel puțin pentru moment, un nou scrutin parlamentar.
Kenya confirmă primul caz de Ebola. Un pacient venit din Congo a murit la Nairobi
Autoritățile sanitare au intrat în alertă și încearcă să identifice toate persoanele care au intrat în contact cu pacientul, inclusiv pasagerii și membrii echipajului unui avion cu care acesta a călătorit. Cazul este asociat epidemiei de Ebola din estul Republicii Democratice Congo și face din Kenya a treia țară care raportează o infecție legată de această epidemie, potrivit Reuters. Pacientul, care era bolnav de aproximativ o lună, a călătorit pe cale rutieră din Republica Democratică Congo până la Kampala, capitala Ugandei. De acolo, a luat sâmbătă un avion spre Nairobi. Primul caz de Ebola din Kenya, descoperit după sosirea la Nairobi După ce a ajuns pe aeroportul internațional din Nairobi, bărbatul a trecut prin controlul sanitar. Ulterior, o rudă l-a transportat la Nairobi Hospital, unde a fost internat cu febră, frisoane și sângerări sub piele. Pacientul a fost plasat rapid în izolare, însă a murit luni seară, a declarat ministrul kenyan al Sănătății, Aden Duale. Patrick Amoth, directorul general din Ministerul Sănătății, a explicat că bărbatul ar fi putut trece de controlul sanitar de pe aeroport deoarece medicamentele pe care le luase înainte de călătorie i-ar fi mascat simptomele. Autoritățile kenyene susțin că sunt pregătite să gestioneze situația. „Ca țară, am continuat să menținem un nivel ridicat de alertă pentru Ebola încă de la începutul epidemiei, în luna mai”, a declarat Aden Duale. Pacientul urma să fie înmormântat marți, în conformitate cu protocoalele speciale menite să prevină transmiterea virusului. Kenya caută 23 de pasageri și patru membri ai echipajului Autoritățile sanitare au identificat până acum 28 de persoane din Kenya care au intrat în contact cu pacientul, printre care rude și cadre medicale. Ancheta epidemiologică vizează însă și persoanele aflate la bordul avionului cu care bărbatul a călătorit din Uganda în Kenya. Autoritățile încearcă să identifice 23 de pasageri și patru membri ai echipajului de pe zborul Jambojet. Ebola se transmite prin contact direct cu fluidele corporale ale unei persoane infectate, inclusiv după deces. Boala poate provoca febră, vărsături și diaree, iar în cazurile severe poate duce la hemoragii interne și externe. Uganda, țară prin care a trecut pacientul, a raportat 20 de cazuri și două decese la începutul acestui an, dar a fost declarată liberă de Ebola în luna august. Epidemia de Ebola din Congo a provocat mii de decese Epidemia din Republica Democratică Congo a fost declarată la jumătatea lunii mai, deși este posibil ca primele cazuri să fi apărut cu câteva luni mai devreme. Peste 8.000 de persoane au fost infectate, iar mai mult de 4.000 au murit, în ciuda măsurilor adoptate pentru limitarea răspândirii virusului. Epidemia este provocată de tulpina Bundibugyo a virusului Ebola. Potrivit informațiilor furnizate în materialul Reuters, pentru această tulpină rară nu există în prezent un vaccin sau un tratament cu eficacitate dovedită.
Prințesa norvegiană, Märtha Louise, și soțul ei îi dau în judecată pe foștii lor prieteni
Documentele judiciare depuse la Los Angeles pe 14 septembrie susțin că foștii prieteni și colegi au „folosit în scopuri răuvoitoare accesul privat care le fusese acordat odată”. Printre acuzați se numără „foști parteneri intimi, asociați de afaceri de încredere și un membru al familiei”. Procesul a fost intentat pentru calomnie, în legătură cu ceea ce cuplul a descris drept o „trădare calculată a încrederii”, potrivit The Guardian. Documentele susțin că informații precum „comunicări confidențiale, acuzații contestate și pretinse informații privilegiate” au fost folosite împotriva lui Märtha Louise, a lui Verrett și a companiei sale, Ohana, în ceea ce cuplul descrie ca fiind o „serie coordonată de atacuri publice devastatoare”. Suma totală a despăgubirilor solicitate depășește 80 de milioane de dolari, potrivit publicației VG. Documentele susțin că atacurile ar fi început cu ani în urmă, dar că au continuat și s-au agravat anul acesta și anul trecut. „În acea perioadă, reclamanții s-au confruntat cu circumstanțe medicale și personale semnificative, inclusiv insuficiența renală gravă a lui Verrett, tratamentul cu dializă, deteriorarea stării de sănătate și recentul transplant renal, precum și pierderea recentă a tatălui prințesei Märtha Louise”, potrivit documentelor depuse la Curtea din Los Angeles. Perioadă dificilă pentru familia regală Acțiunea în justiție are loc într-o perioadă deosebit de dificilă pentru familia regală norvegiană. Regele Harald a murit în luna august, la vârsta de 89 de ani, fiind succedat de fiul său, Haakon, care este fratele lui Märtha Louise. La doar două zile după înmormântarea regelui Harald, prințesa Astrid, sora acestuia, în vârstă de 94 de ani a murit și ea, în luna septembrie. În același timp, familia regală a fost implicată în mai multe scandaluri, printre care și dezvăluirile privind prietenia reginei Mette-Marit cu Jeffrey Epstein. Fiul reginei, Marius Borg Høiby, a fost găsit vinovat în iunie de două acuzații de viol. Regina, care suferă de fibroză pulmonară, a suferit un transplant de plămâni în aceeași lună. „Deși, în mod normal, reclamanții ar fi preferat să-și dedice această perioadă sănătății, familiei, doliului și recuperării, momentul depunerii acestei acțiuni este determinat de termenele legale aplicabile. Reclamanții trebuie să acționeze în acest moment nefericit pentru a-și păstra pretențiile și a-și proteja drepturile care decurg din publicațiile și comportamentul pârâților din anii 2025 și 2026” se mai arată în documente. „Au fost primiți în viața personală” Persoanele acuzate au făcut parte, la un moment dat din cercul restrâns al cuplului, potrivit plângerii depuse la Curtea de Los Angeles. „Aceștia au fost primiți în viața privată a lui Verrett, în relațiile sale familiale, în comunicările sale, în chestiunile legate de clienți și în operațiunile comerciale, prin intermediul unor relații de intimitate, încredere, confidențialitate și responsabilitate profesională”, se mai arată în documente. Potrivit avocatului din SUA al cuplului, Richard Roth, reputația celor doi soți ar fi afectată de ani de zile. „Reputația clienților noștri a fost judecată de public de ani de zile. Acum, faptele vor fi verificate într-o instanță de judecată”, a declarat apărătorul cuplului pentru tabloidul norvegian VG. Documentele judiciare menționează două viitoare ședințe de judecată în acest caz, în luna decembrie.
Kremlinul avertizează Lituania că decizia de a ridica interdicția privind armele nucleare riscă să ducă la o escaladare a conflictului
Kremlinul a avertizat marți că decizia preliminară a Lituaniei, stat membru NATO, de a elimina interdicția constituțională privind găzduirea armelor nucleare pe teritoriul său ar putea duce la o nouă escaladare a tensiunilor în regiune, relatează Reuters. Parlamentul Lituaniei a votat marți în favoarea ridicării interdicției, acesta fiind primul dintre cele două voturi necesare pentru modificarea Constituției. Întrebat de jurnaliști cum privește Rusia această situație și ce părere are despre propunerea făcută luna aceasta de președintele SUA, Donald Trump, privind instalarea unei baze militare americane în țara baltică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a oferit un răspuns. „Dacă infrastructura militară a ceea ce este, de fapt, principala țară a NATO (SUA) se apropie de granițele noastre, atunci, desigur, aceasta nu poate fi perceput decât ca un pas către escaladarea tensiunilor”, a spus Peskov. „Este valabil și în cazul desfășurării de arme nucleare pe teritoriul unui stat vecin. Niciuna dintre aceste evoluții nu va contribui la stabilitatea și predictibilitatea de pe continentul european; dimpotrivă, acestea vor marca, spre marele nostru regret, o nouă escaladare semnificativă a tensiunilor”, a adăugat Peskov. Lituania este membră a Uniunii Europene și NATO și are granițe cu Rusia și Belarus, apropiată de Moscova. SUA mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat cu aproape 1.000 de militari, prin rotație. Modificarea Constituției privind interdicția armelor nucleare are nevoie de o majoritate de două treimi în cadrul a două voturi parlamentare pentru a intra în vigoare. Amendamentul ar elimina restricțiile introduse în urmă cu mai bine de trei decenii, după desprinderea Lituaniei de Uniunea Sovietică.
SUA: Trump aprobă folosirea plutonului de execuție pentru prima dată din 1945
Pentagonul a anunțat luni că secretarul de război Pete Hegseth a recomandat ca Hasan să fie executat prin pluton de execuție, iar Donald Trump a aprobat recomandarea, scrie BBC. Hasan, fost maior și medic psihiatru în Armata SUA, a ucis 13 militari americani și a rănit alți 32 în atacul comis în 2009 la baza Fort Hood din Texas. El a fost condamnat în 2013 pentru 13 capete de acuzare de omor cu premeditare și 32 de tentative de omor. Juriul format din 13 ofițeri a recomandat în unanimitate pedeapsa cu moartea. Secretarul Armatei SUA va stabili data și locul execuției, a anunțat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell. Hasan a recunoscut în timpul procesului că a comis atacul și a susținut că acțiunile sale au fost motivate de dorința de a-i proteja pe musulmani și pe talibani în Afganistan. Atacul a avut loc într-o clădire medicală în care militarii care urmau să fie detașați în Afganistan așteptau pentru examinări medicale și vaccinări. Hasan este unul dintre cei patru deținuți aflați în prezent pe lista condamnaților la moarte ai Armatei SUA. Ultima execuție militară americană prin pluton de execuție a avut loc în 1945, când un soldat a fost împușcat pentru dezertare. Ultima execuție militară americană, indiferent de metodă, a avut loc în 1961, când un soldat a fost spânzurat. Execuțiile militare sunt distincte de cele efectuate de autoritățile statelor americane.
O nouă bazooka. Merz și Macron vor ca UE să riposteze mai dur și mai rapid la amenințările comerciale
Liderii celor mai puternice două țări ale Uniunii Europene vor ca Bruxelles-ul să poată acționa mai rapid și mai decisiv în cazul unei confruntări comerciale, făcând în același timp mai dificil pentru statele membre să blocheze astfel de măsuri, scrie Politico. Propunerea urmărește să întărească poziția comisarului european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, care va merge joi la Beijing pentru ultima rundă de discuții dintr-un proces început în urmă cu patru luni, prin care Bruxelles-ul încearcă să reechilibreze relațiile comerciale ale UE cu China. Merz și Macron susțin că Executivul european ar trebui să poată limita sau chiar opri complet importurile din țările care provoacă „distorsiuni grave și sistematice” pe piața unică. În scrisoarea lor comună, cei doi lideri cer măsuri urgente, afirmând că instrumentele actuale de apărare comercială ale UE „nu mai sunt suficiente”. „Fără a întârzia utilizarea deplină a instrumentelor existente, avem nevoie de un cadru cuprinzător care să completeze arsenalul nostru cu noi instrumente juridice, într-un mod simplu și fără birocrație excesivă”, au scris aceștia. Un înalt oficial german a descris, pentru Politico, noul instrument drept o „armă pentru a doua lovitură”, care ar putea fi folosită în cazul escaladării unui război comercial. „Nu putem continua să așteptăm luni sau, uneori, chiar ani”, a spus un oficial francez din administrația lui Emmanuel Macron. Deși China nu este menționată direct în scrisoarea comună, propunerea vine pe fondul deficitului comercial al UE față de această țară, de aproximativ un miliard de euro pe zi. În același timp, cresc îngrijorările privind efectele supraproducției din China asupra industriei europene. UE are deja un Instrument anticoerciție, supranumit „bazooka comercială”, care îi oferă Comisiei puteri extinse pentru a limita importurile atunci când un stat recurge la presiuni economice. În practică însă, activarea mecanismului poate dura luni și are nevoie de sprijinul unei majorități calificate a statelor membre. Neînțelegerile dintre guvernele europene au îngreunat în trecut adoptarea unor măsuri comerciale împotriva Chinei. Noul instrument propus de Berlin și Paris ar putea modifica actualul mecanism sau chiar să îl înlocuiască. Scopul este ca statele membre să poată bloca mai greu măsurile rapide propuse de Comisie. Măsurile ar intra în vigoare automat și ar putea fi oprite doar dacă o majoritate calificată a statelor membre ar vota împotriva lor. Schimbarea de poziție a Germaniei este importantă, în condițiile în care Berlinul a fost până acum mai rezervat față de măsuri comerciale mai dure la nivelul UE. Scrisoarea franco-germană cere și noi măsuri pentru diversificarea lanțurilor europene de aprovizionare și reducerea dependenței de importurile din China. Liderii UE vor discuta rezultatele vizitei lui Maroš Šefčovič în China la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie.
Fostul ministru al lui Orbán, audiat pentru afacerile cu BYD. Noul Guvern investighează deciziile privind compania chineză
Duminică, fostul ministru le-a declarat jurnaliștilor că există „neînțelegeri serioase” în privința investiției BYD în Ungaria, potrivit The Independent. „Consider un mare succes faptul că această fabrică a venit în Ungaria”, a declarat Szijjártó. El a susținut că subvențiile propuse și acordate pentru construcția fabricii BYD de la Szeged s-au încadrat în limitele obișnuite pentru investiții de asemenea dimensiuni. Noul premier Péter Magyar vrea investigarea deciziilor Actualul premier al Ungariei, Péter Magyar, a anunțat încă din iulie intenția de a verifica modul în care au fost gestionate investițiile companiei chineze. Magyar l-a acuzat pe Szijjártó că a sprijinit BYD cu „sute de miliarde” de forinți din bani publici, precum și prin sprijin diplomatic și infrastructură asigurată de stat. Premierul a promis o investigație care să analizeze deciziile, negocierile și angajamentele asumate de statul ungar în legătură cu investiția BYD în perioada în care Szijjártó era ministru. Acuzațiile formulate de Magyar nu echivalează, în această etapă, cu o constatare că fostul ministru ar fi încălcat legea. Ungaria a mizat masiv pe investițiile chineze În timpul guvernelor Orbán, Szijjártó a negociat numeroase investiții ale companiilor chineze în Ungaria, în special în industria bateriilor destinate automobilelor electrice. Strategia Budapestei urmărea transformarea țării într-un centru global pentru producția bateriilor litiu-ion. Rezultatele economice au fost însă afectate de reducerea cererii și de alte presiuni din piață. Guvernul condus de Péter Magyar, instalat în mai, a promis între timp o reglementare mai strictă și un control sporit asupra industriei bateriilor. Măsurile au fost anunțate după accidente de muncă și după identificarea, la unele fabrici, a unor niveluri de contaminare peste limitele legale. Cazul Szijjártó-BYD pune astfel sub presiune una dintre componentele importante ale strategiei economice promovate în perioada Orbán: atragerea masivă de capital chinez în Ungaria, în special în sectoarele automobilelor electrice și bateriilor.
Șeful Comisiei ONU pentru Schimbări Climatice avertizează asupra pericolului crescut al căldurii extreme pentru femeile însărcinate
Căldura extremă prezintă un „ risc crescut în timpul sarcinii”, a declarat luni șeful agenției ONU pentru Schimbări Climatice, Simon Stiell, într-un discurs susținut la o reuniune premergătoare COP31 din Fiji, potrivit Le Figaro. „Creșterea temperaturilor este însoțită de un risc crescut în timpul sarcinii”, a spus Stiell la lansarea reuniunii pregătitoare, desfășurată între 5 și 8 octombrie, pentru conferința internațională privind clima, COP31, care va avea loc în noiembrie la Antalya, Turcia. „Valurile de căldură extremă legate de schimbările climatice din timpul sarcinii sunt din ce în ce mai mult asociate cu nașteri premature, nașteri de copii morți, greutate mică la naștere și complicații materne”, a continuat el. Riscurile căldurii și, prin extensie, ale schimbărilor climatice, pentru sarcină sunt din ce în ce mai bine documentate, chiar dacă rămân multe întrebări cu privire la mecanismele fiziologice care le explică. Creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldură Un studiu amplu, publicat în 2024 în revista Nature Medicine, oferă o idee generală asupra stării actuale a cunoașterii: temperaturile ridicate cresc riscuri multiple, de la nașteri premature până la decesul nou-născutului și malformații congenitale. Conform unui sondaj la care a făcut referire Stiell în discursul său, în care a intervievat profesioniști din domeniul sănătății materne din cinci țări din întreaga lume (inclusiv Australia, Regatul Unit și Brazilia), 73% au raportat o creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldură cauzate de valurile de căldură extremă care au afectat femeile însărcinate în ultimii cinci ani. „Sarcina ar trebui să fie o perioadă a speranței”, a subliniat el luni. Însă „pentru milioane de oameni, devine o sursă de anxietate”, deoarece „valurile de căldură extremă și alte dezastre legate de climă pun presiune pe sistemele de sănătate și amenință resurse esențiale precum alimentele, apa și electricitatea”, a remarcat el luni. „Schimbările climatice nu trebuie niciodată folosite pentru a justifica o scădere a siguranței sarcinilor și a nașterii”, a declarat și Simon Stiell. Pentru națiunile din Pacific, întâlnirea din Fiji este o oportunitate de a atrage atenția comunității globale asupra efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice în regiune.