Etichetă: Știri Externe

Când liliecii-vampir devin prieteni apropiați, încep să vorbească unul ca celălalt

Comportamentul de acest gen, care este des întâlnit la oameni, este valabil și-n lumea micilor, dar și marilor mamifere, potrivit Revistei Smithstonian. Uneori, când oamenii petrec suficient de mult timp împreună, încep să folosească același argou, aceleași inflexiuni vocale și același ton. Oamenii tind să repete expresiile celor din jur, în special ale oamenilor cu care au relații personale strânse. Acest timp de comportament se numește convergență vocală. Nu doar oamenii adoptă acest comportament, ci și necuvântătoarele. De exemplu, delfinii cu bot gros care au relații sociale strânse, precum mamele și puii lor, care își imită reciproc vocalizele. Elefanții din aceleași grupuri sociale scot, de asemenea, sunete similare. Și liliecii, în general, adoptă acest timp de comportament, iar un studiu publicat, anul trecut, în revista „Proceedings of the Royal Society B” arată că și liliecii-vampir scot sunete mai similare pe măsură ce se împrietenesc sau dezvoltă relații strânse alături de alții la fel ca ei. „Comunicarea vocală la lilieci este un aspect despre care nu știm prea multe”, spune ecologul comportamental care a condus studiul, Gerald G. Carter. „Dar știm că vedem doar vârful aisbergului, deoarece liliecii, în general, au o complexitate vocală uimitoare”, a declarat cercetătorul ce activează în cadrul Universității Princeton, al Institutului Medical Howard Hughes și al Institutului Smithsonian de Cercetări Tropicale. Cum îi ajută pe lilieci sunetele emise? Liliecii-vampir folosesc această complexitate vocală pentru a vâna și a se hrăni în fiecare noapte. În cadrul studiului, cercetătorii au adăpostit împreună 95 de lilieci-vampir comuni (Desmodus rotundus) care provin din zone diferite Timp de nouă ani, din 2011 până în 2019, experții au analizat aproape 700.000 de tipuri de vocalizații, adică tipuri de sunete de înaltă frecvență specifice acestor mici necuvântătoare. Pentru fiecare tip de sunet au studiat câte 35 de caracteristici acustice, iar savanții au ajuns la concluzia că sunetele scoase de aceștia au început să semene pe măsură ce „se împrieteneau”. Ei se împrietenesc împărțind hrana Cu toate acestea, simpla alăturare a lor nu este suficientă. Pentru a se împrieteni cu adevărat, ei trebuie să-și împartă hrana. Potrivit studiului, cu cât împărțeau mai multă hrană, cu atât liliecii-vampir deveneau mai apropiați, iar sunetele lor se asemănau tot mai mult. Pentru aceste mici mamifere, hrana este strâns legată de supraviețuire. Vampire bat!! Desmodus rotundus showed up last night in the farm where we were netting. Such a cool creepy behavior🩸🦇 pic.twitter.com/QKilS4EhT3 — Alexa Sadier (@aigverte) April 7, 2023 Ba mai mult, liliecii-vampir care se împrietenesc unii cu ceilalți ajung să folosească, ceea ce savanții numesc „apeluri de contact”, adică sunete scoase de cei care sunt singuri. Acest tip de vocalizații îi ajută să recunoască și să ia legătura cu „prietenii lor”. Liliecii-vampir se pot deplasa și la sol Liliecii-vampir trăiesc în regiunile tropicale și subtropicale ale Americii Latine, în America Centrală, dar și Mexic. Spre deosebire de liliecii obișnuiți întâlniți în Europa – care se hrănesc, în principal cu insecte și sunt vânători aerieni – liliacul-vampir se poate deplasa și la sol. Acesta poate merge, alerga și chiar sări pentru a-și surprinde prada. El se hrănește exclusiv cu sângele mamiferelor. Liliacul-vampir măsoară între 7 și 9 centimetri, și are o anvergură a aripilor de 35, până la 40 de centimetri. Are colți ascuțiți. Atunci când se hrănește, el face o mică incizie și linge sângele care curge. Saliva sa conține un anticoagulant care îi permite să continue să se hrănească. Spre deosebire de semenii lor europeni, liliecii-vampir au și termo-detecție. Aceștia își pot identifica prada în funcție de temperatura corpului, însă sunt capabili să folosească și ecolocația. Adică emit ultrasonice de înaltă frecvență care se reflectă de corpurile întâlnite și se întorc la aceștia, oferindu-le o hartă detaliată a împrejurimilor.

Record istoric de ploaie în Tokyo: plouă de 35 de zile fără oprire

Seria record de zile ploioase din centrul orașului Tokyo s-a încheiat sâmbătă, după 37 de zile consecutive cu precipitații, potrivit Agenției Meteorologice Japoneze. Ploaia s-a oprit sâmbătă. Recordul anterior era de 33 de zile consecutive cu ploaie și fusese stabilit în 2019, între sfârșitul lunii iunie și sfârșitul lunii iulie. Agenția Meteorologică Japoneză a anunțat, de asemenea, că estul Japoniei a avut în luna septembrie cele mai mari cantități de precipitații și cea mai redusă durată de strălucire a soarelui de la începutul înregistrărilor meteorologice, în 1946. Ploile s-au oprit, însă vremea rămâne instabilă, iar Taifunul 27, Choi-wan, se apropie de Japonia din ce în ce mai mult. Sezonul ploios din Japonia începe la sfârșitul lunii iunie și se încheie la începutul lunii iulie. Tokyo este unul dintre orașele din Japonia cu precipitații abundente în timpul verii. De asemenea, nu este neobișnuit ca în august sau septembrie să mai apară taifunuri. În estul Japoniei, ploile se pot opri mai repede, deoarece precipitațiile vin dinspre mare și se deplasează spre sud-vestul țării. Astfel, ploile își pierd din intensitate pe măsură ce traversează principala insulă a Japoniei, Honshu, unde se află și Tokyo. Centrul orașului Tokyo a înregistrat 629 de litri de apă pe metru pătrat între începutul lunii septembrie și luni, aproape de trei ori mai mult decât cantitatea normală pentru această perioadă. În Tokyo a plouat timp de 37 de zile consecutiv Anul acesta, ploile au fost favorizate de mai multe fenomene meteo care s-au succedat în regiune. Un front atmosferic de toamnă a rămas blocat pentru o perioadă îndelungată deasupra Japoniei, iar aerul cald și umed dinspre sud a alimentat norii de ploaie. În același timp, mai multe taifunuri s-au apropiat de țară și au intensificat precipitațiile. Taifunul 24, Krovanh, a adus ploi abundente la începutul lunii septembrie, iar taifunul 25, Dujuan, a provocat 156 de milimetri de precipitații în Tokyo pe 21 septembrie. Și taifunul 26 a contribuit la menținerea vremii instabile în regiune. În Tokyo, a plouat timp de 39 de zile consecutive, dar precipitațiile s-au oprit într-un final pe 3 octombrie, sâmbătă.  Loading … Ploaia s-a oprit printre timp, dar Taifunul 27  este în apropiere Chiar dacă japonezii au scăpat de ploaie, îi paște un nou pericol. Taifunul numărul 27, Choi-wan, s-a intensificat și a ajuns să fie considerat un taifun foarte puternic. Acesta se află în prezent în apropierea Insulelor Ogasawara, care fac parte din prefectura Tokyo, și se deplasează spre nord-nord-est cu aproximativ 25 de kilometri pe oră. Taifunul este însoțit de vânturi foarte puternice. În zona din apropierea centrului, vântul atinge 162 de kilometri pe oră, iar rafalele pot ajunge la 234 de kilometri pe oră. Presiunea atmosferică în centrul taifunului este de 935 de hectopascali, potrivit publicației The Japan News. Taifunul Choi-wan își păstrează intensitatea în următoarele zile Meteorologii se așteaptă ca taifunul Choi-wan să continue să se deplaseze spre nord în zilele de 5 și 6 octombrie. Acesta ar urma să treacă pe lângă Insulele Ogasawara, la est de acestea, și să rămână foarte puternic. Potrivit prognozelor de duminică, 4 octombrie, Choi-wan va avea în continuare vânturi foarte puternice în următoarele zile. Viteza vântului în apropierea centrului ar putea ajunge la 184 de kilometri pe oră. Ulterior, taifunul se va îndrepta spre nord-est și va începe să se diminueze. Autoritățile din Insulele Ogasawara au avertizat populația cu privire la vânturile puternice și valurile mari provocate de taifun. Choi-wan este al 27-lea taifun format în acest sezon în zona monitorizată de Agenția Meteorologică a Japoniei, care urmărește în continuare evoluția și traseul acestuia.

Spaimă, mușamalizare și teoria conspirației. Ce se întâmplă în orașul din Rusia în care a reapărut ciuma

O femeie a murit după ce a fost infectată cu ciumă în regiunea Irkutsk, din estul Rusiei. Aproape 200 de persoane care ar fi putut intra în contact cu aceasta au fost plasate sub observație De asemenea, autoritățile locale au instituit mai multe restricții. La uzina de aluminiu din Irkutsk a fost introdus obligativitatea purtării măștilor de protecție. Directorul întreprinderii a declarat că în oraș circulă „multe zvonuri și informații contradictorii”. Între timp, mai multe spitale au fost închise pentru o perioadă de trei săptămâni, fiind plasate în carantină. În secțiile celorlalte spitale au fost introduse restricții stricte: pacienții nu sunt externați, iar vizitele familiei sunt interzise. Totodată, mai mute evenimente publice din regiune au fost anulate. Focar de ciumă. autoritățile susțin că situația este sub control În paralel, Rospotrebnadzor (agenția federală de supraveghere a sănătății și bunăstării publice) a transmis că situația epidemiologică din regiunea Irkutsk este stabilă. Cu toate acestea, locuitorii se tem că autoritățile ruse ascund amploarea reală a focarului, pentru a evita panică în rândul populației. Pe 3 octombrie, autoritățile din Baikalsk au îndemnat locuitorii să nu călătorească în Shelekhov din cauza situației legate de ciumă. La două ore după publicare, mesajul a fost șters. De asemenea, canalul pro-guvernamental REN TV a șters cinci articole dedicate subiectului. Cazul oficial de ciumă Presa locală a identificat victima drept Daria Chipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani, care a lucrat la Institutul de Combatere a Ciumei din Irkutsk. Potrivit unor publicații ruse, femeia ar fi putut contracta infecția după ce o eprubetă s-a spart în laborator. Informația nu a fost însă confirmată oficial. Femeia a fost internată marți într-un spital din Shelekhov, oraș aflat în apropiere de Irkutsk, după ce a dezvoltat simptome de pneumonie severă. Starea sa s-a agravat rapid, iar medicii au conectat-o la un ventilator. Ea a murit joi. Presa rusă a mai relatat că ar fi fost vorba despre ciuma pneumonică, una dintre cele mai grave forme ale bolii. Aceasta afectează plămânii și se poate transmite de la o persoană la alta prin particule respiratorii eliminate prin tuse sau strănut. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că ciuma pneumonică poate fi fatală dacă tratamentul nu este administrat rapid. Ultimul caz de ciumă raportat oficial în Rusia datează din 2016, când un copil de 10 ani din Altai a fost diagnosticat cu boala.

O vizită cu implicații financiare uriașe. Cancelarul german a ajuns la Kiev

Cancelarul german Friedrich Merz a sosit duminică la Kiev, însoțit de directori ai unor companii germane din domeniul apărării. Din punct de vedere diplomatic. Vizita neanunțată în mod public reprezintă un gest de susținere pentru președintele Volodimir Zelenski, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene. La Kiev, Merz urmează să anunțe un pachet de măsuri care include deblocarea a 1 miliard de euro sub formă de ajutor militar și a 350 de milioane de euro pentru reparații în sectorul energetic, au declarat oficiali guvernamentali germani. De asemenea, se preconizează că vizita va duce la finalizarea unui acord privind producția comună a diverite tipuri de drone. „Am călătorit astăzi la Kiev deoarece Ucraina are nevoie de tot sprijinul nostru în săptămânile ce urmează. Dacă Rusia nu este oprită, mai devreme sau mai târziu mașinăria sa de război se va întoarce împotriva noastră. Îi voi spune astăzi președintelui Zelenski: Puteți conta în continuare pe ajutorul nostru”, a declarat Friedrich Merz. Merz a mers la Kiev cu o delegație numeroasă Cancelarul german este însoțit de ministrul Economiei, Katherina Reiche, și de o delegație economică din care fac parte directori de la Siemens Energy, Hensoldt, Diehl Defence, Quantum Systems și alte companii. Totodată, se așteaptă ca Merz să solicite guvernului ucrainean progrese în ceea ce privește reformele cerute de partenerii din UE, inclusiv în lupta împotriva corupției. Ce așteptări ale Zelenski de la întâlnirea cu Merz Miercuri, Voodimir Zelenski a declarat, după o discuție telefonică cu Friedrich Merz, că Ucraina va finaliza în curând acordul cu Germania pentru producția de drone și rachete. Un punct central al discuțiilor va fi, probabil, producția rapidă de drone destinate interceptării aparatelor de zbor cu reacție, tehnologie testată cu succes de Quantum, o companie germană din domeniul tehnologiei de apărare. Începând din vară, Rusia a utilizat zilnic zeci de drone de atac cu reacție și viteză ridicată pentru a lovi infrastructura civilă și militară.

Republica Moldova e pe cale să reușească unde România a eșuat. Reforma administrativ-teritorială. Dispar 32 de consilii raionale și rămân doar trei regiuni

Republica Moldova face reforma pe care o evită politicienii români. Cele 32 de consilii raionale din țara vecină urmează să fie lichidate în cadrul reformei administraţiei publice locale, iar din 2027, după următorul scrutin local, nivelul II al administraţiei va fi reprezentat de trei consilii regionale, cu sediile la Bălţi, Chişinău şi Cahul. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova renunță la sistemul administrativ moștenit din perioada sovietică  Loading … Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că cele 32 de raioane vor fi desființate și comasate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar Găgăuzia își menține statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi. În România, însă, o reformă administrativ-teritorială de asemenea amploare ar fi mai dificil de pus în practică. În țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare și ce atribuții administrative ar primi acestea. Din raioane, în regiuni Prima schimbare anunțată de Guvernul de la Chișinău este ca unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II vor fi denumite regiuni. „Crearea regiunilor este o etapă necesară în modernizarea R. Moldova – reducem numărul, birocrația și atribuțiile acestora. Mandatul regiunilor va fi unul restrâns, axat pe susținerea dezvoltării regionale și a cooperării între primării. Autoritățile regionale vor analiza prioritățile din aria geografică corespunzătoare și le vor sintetiza într-un plan de dezvoltare și într-un portofoliu de proiecte intercomunitare și regionale. Ele vor pregăti și implementa aceste proiecte împreună cu primăriile și vor oferi, la solicitare, asistență pentru proiectele locale ale primăriilor”, se arată în conceptul Guvernului de la Chișinău. De asemenea, noile regiuni vor funcționa ca „parteneri-cheie și promotori direcți” în accesarea și implementarea programelor europene de coeziune, dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră. „Serviciile prestate de actualele raioane nu vor fi transferate la sediul regiunilor, dimpotrivă – serviciile, ghișeele, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării sau de structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți. Regiunile vor planifica investițiile regionale și vor iniția proiecte”, notează sursa citată. Foto: Facebook / Guvernul Republicii Moldova 3 regiuni, 3 municipii de nivelul al doilea și UTAG A doua schimbare este ca cele 32 de raioane vor fi reorganizate în trei regiuni administrative: Nord, Centru și Sud și municipiul Taraclia. Regiunile Nord, Centru și Sud vor reuni teritoriile a 31 de raioane, iar actualul raion Taraclia va fi reorganizat prin constituirea municipiului Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea distincte. De asemenea, Guvernul de la Chișinău precizează că UTA Găgăuzia își va păstra nivelul special de administrare prevăzut de legislație. Delimitarea noilor regiuni va urma, în linii generale, configurația actualelor regiuni de dezvoltare, cu două excepții: raionul Taraclia și municipiul Bălți. „Constituirea municipiului Taraclia ca unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea ține seama de particularitățile etnoculturale și lingvistice ale zonei”, se explică în concept. Noile regiuni vor avea consilii regionale alese direct de locuitori. Președinții regiunilor vor fi aleși de consiliile regionale, din rândul consilierilor. Numărul consilierilor va fi stabilit în funcție de populația regiunii, conform pragurilor prevăzute de Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală. Regiunea Nord va cuprinde teritoriile a unsprezece raioane actuale: Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca și va avea 514.105 de locuitori. Sediul autorităților regionale respective este prevăzut în municipiu Bălți. Municipiul Bălți va rămâne însă o unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea și nu va face parte din Regiunea Nord. Populația și bugetul municipiului vor rămâne separate de cele ale regiunii. Regiunea Centru va cuprinde teritoriile a treisprezece raioane actuale: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești și Ungheni și va avea 670.088 de locuitori. Sediul autorității regionale respective este prevăzut în municipiul Chișinău. Municipiul Chișinău nu este inclus în teritoriul, populația și bugetul regiunii. Regiunea Sud va cuprinde teritoriile a șapte raioane actuale: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Ștefan Vodă și va avea 280.237 de locuitori. Sediul autorității regionale este prevăzut în municipiul Cahul. Raionul Taraclia va fi reorganizat în municipiul Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Legea va stabili modul în care vor fi reprezentate localitățile din actualul raion, cum vor fi exercitate competențele de autoritate publică locală de nivelul al doilea și cum va fi asigurată finanțarea municipiului. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul juridic special. Taraclia, Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia nu vor face parte din cele trei regiuni. Avertismentul experților Experții din Republica Moldova avertizează că reforma administrativ-teritorială poate genera nemulțumiri. Un exemplu este Taraclia, care, cu aproximativ 20.000 de locuitori, ar urma să aibă statut special, în timp ce Ungheni, cu circa 40.000, nu ar avea un statut similar. Nici Bălți, care ar fi trebuit să aibă o lege specială, nu o are. O altă problemă invocată este mutarea puterii politice locale către noile centre de putere. În plus, reforma poate fi exploatată de propaganda rusă pentru a prezenta reforma ca măsură impusă de Bruxelles. Experții avertizează și asupra riscului repetării experienței județelor, abandonate după revenirea Partidului Comunist

Jumătate dintre alegătorii britanici, în favoarea reîntoarcerii la UE

Sondajul realizat de Grupul Messina (TMG) a constatat că renegocierea relației Regatului Unit cu UE ar putea crește cota de vot a Partidului Laburist cu până la șapte puncte procentuale, dacă prim-ministrul ar oferi un nou referendum în cadrul căruia ar face campanie pentru reintegrarea în blocul comunitar, potrivit The Guardian. Aproape o treime dintre alegători au spus că ar fi nevoie mai întâi de un referendum cu vot pozitiv, în timp ce mai mult de unul din șase au considerat că un mandat pentru alegerile generale ar fi suficient, iar aceeași proporție a considerat că parlamentul ar putea lua decizia. Constatările generale vor consolida argumentele celor din Downing Street care vor să promită la următoarele alegeri că laburiștii vor negocia cel puțin reintegrarea în UE, lucru pe care prim-ministrul a spus că dorește să-l vadă „în timpul vieții sale”. Burnham a folosit primul său discurs la conferința laburistă în calitate de lider, marți, pentru a anunța o revizuire a opțiunilor pentru viitoarea relație a Marii Britanii cu Europa și a adăugat ulterior că acestea ar trebui să includă reconfigurarea completă a acestora. Riscuri politice Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști, în special al celor din circumscripții care au votat pentru Brexit , că testarea chiar și a sprijinului public pentru această mișcare ar fi plină de riscuri politice și ar putea stimula reforma. Două treimi dintre miniștrii cabinetului, inclusiv Burnham însuși, prim-secretarul său, Louise Haigh, cancelarul John Healey și secretarul de externe Ed Miliband, reprezintă zone care au susținut Brexitul și au declarat anterior că vor respecta votul din 2016. Cu toate acestea, opinia publică s-a schimbat. Înainte de discursul lui Burnham, mai mulți miniștri avertizaseră public împotriva acestei măsuri. Lucy Powell, lidera adjunctă a Partidului Laburist, a declarat că, deși relația dintre apărare și securitate ar putea fi mai bună, depășirea planurilor de resetare a UE moștenite de la Keir Starmer „nu este nici posibilă, nici de dorit”.

Război ca în filmele SF. Un robot terestru al ucrainenilor a neutralizat o dronă aeriană a rușilor

Imaginile care par desprinse din războiul viitorului au fost înregistrate în Ucraina. Nu este clar în ce parte a frontului s-a produs confruntarea dintre cele două sisteme autonome. Potrivit Nexta, un robot terestru ucrainean s-a apărat cu succes împotriva unei drone rusești. În imagini, apare o dronă de atac care se apropie cu viteză de o unitate robotizată terestră ucraineană. Robotul analizează situația și în timp ce se deplasează lansează o plasă anti-dronă. Astfel, robotul oprește singur un atac inamic și reușește să captureze drona. Dovada capturii este filmul prezentat pe rețelele de socializare. Dacă drona rusească și-ar fi atins ținta și ar fi explodat, înregistrarea ar fi fost distrusă. Ucraina, prima țară care folosește roboți în luptă Ucraina este prima țară din lume care a înființat o ramură separată a forțelor armate dedicată exclusiv sistemelor militare fără pilot. Aceasta se numește Forțele Sistemelor fără Pilot (USF). Structura a fost înființată în 2024, devenind o componentă distinctă a Armatei Ucrainei. Unitățile integrează sisteme robotice și vehicule autonome care operează în aer, pe apă și pe sol. Este vorba despre drone aeriene FPV, ambarcațiuni maritime fără pilot și roboți tereștri de asalt și logistică. Scopul principal al înființării acestei ramuri militare este creșterea eficienței pe front, lovirea țintelor inamice la distanță și reducerea pierderilor de vieți omenești în rândul militarilor. Ucrainenii au devenit un model pentru armatele din întreaga lume, inclusiv pentru cea americană și cele din UE. Și Rusia încearcă să copieze modelul militar ucrainean. Recent, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut armatei să formeze o unitate militară dedicată sistemelor fără pilot. De asemenea, cartelurile columbiene și-au trimis oamenii pentru a lupta în Ucraina și a învăța astfel despre drone la fața locului. În plus, Ucraina a introdus în luptă unități mixte care combină dronele aeriene, dronele maritime și vehiculele terestre fără pilot. În premieră, ucrainenii au inițiat atacuri folosind doar roboți și drone. În unele cazuri, dronele au transportat roboți de luptă peste linia frontului. Ucraina folosește din ce în ce mai mulți roboți Ucraina folosește din ce în ce mai mult atât drone aeriene, cât și vehicule terestre și marine fără pilot în războiul împotriva Rusiei. Aceste sisteme sunt utilizate pentru recunoaștere, atacuri și misiuni în zone considerate prea periculoase pentru militari. Ucrainenii anunță că roboții săi au devenit o componentă importantă a operațiunilor, după ce au efectuat peste 15.700 de misiuni și au transportat aproximativ 3.300 de tone de marfă.

MAE de la Chișinău anunță prima măsură după incursiunile cu drone și rachete în spațiul aerian al Republicii Moldova

Într-o postare pe pagina de Facebook, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău și i-a înmânat o notă de protest după ce, sâmbătă, trei rachete și două drone au survolat neautorizat spațiul aerian al țării și au explodat în apropierea unor localități din patru raioane. „Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău și i-a înmânat o notă de protest în urma survolării neautorizate a spațiului aerian al Republicii Moldova de către cinci drone și rachete, care au explodat în apropierea unor localități din patru raioane”, a transmis MAE de la Chișinău. Ministerul atrage atenția asupra gravității incidentului, precizând că acesta „a pus în pericol viața și securitatea cetățenilor” și a provocat incendii și pagube materiale. În nota de protest transmisă reprezentantului diplomatic rus, autoritățile de la Chișinău solicită Federației Ruse să respecte „suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova” și să ia măsuri pentru prevenirea repetării unor asemenea incidente. Maia Sandu: Cinci drone și rachete au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în 15 minute Sâmbătă dimineață, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat, într-un mesaj pe Facebook, că cinci drone și rachete au încălcat sâmbătă dimineața spațiul aerian al țării, într-un interval de doar 15 minute. „În această dimineață, în doar 15 minute, cinci drone și rachete au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și au explodat în apropierea unor localități din patru raioane. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei pune în pericol direct viața cetățenilor noștri. Rusia poate opri acest război chiar astăzi, iar cât timp continuă să atace, Ucraina are nevoie de sprijin pentru a-și apăra oamenii și a proteja și pacea noastră”, a transmis Sandu. Poliția a anunțat, de asemenea, că au fost raportate explozii în extravilanul unor localități din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hâncești, iar fragmente de drone au fost găsite în mai multe zone.

Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică spre Marea de Est după un nou schimb de acuzații cu Seulul

Coreea de Nord a lansat sâmbătă, 3 octombrie, o rachetă balistică spre mare, pe fondul tensiunilor cu Coreea de Sud. Recent, trei militari sud-coreeni au fost răniți de explozia unei mine în zona demilitarizată, iar Seulul a acuzat Phenianul că a amplasat dispozitivul și i-a sugerat să își ceară scuze. Coreea de Nord a respins acuzațiile. Racheta lansată astăzi a parcurs peste 700 de kilometri înainte să cadă în mare, potrivit autorităților sud-coreene, conform The Guardian. Racheta a fost lansată spre Marea de Est și a căzut în apă Armata sud-coreeană a anunțat că racheta a fost lansată în jurul orei 6:30 și s-a îndreptat spre Marea de Est, cunoscută și drept Marea Japoniei. Seul și Washingtonul analizează datele ca să stabilească cu exactitate tipul rachetei și caracteristicile testului. Garda de Coastă japoneză a transmis că obiectul ar fi fost o rachetă balistică și că a căzut în mare. Autoritățile de la Tokyo au avertizat navele din zonă să fie precaute. Coreea de Sud urmărește îndeaproape situația și este pregătită pentru eventuale noi lansări. Seulul va continua să colaboreze cu Statele Unite și Japonia și să facă schimb de informații.  Loading … Trei militari sud-coreeni au fost răniți de explozii în zona demilitarizată Tensiunile dintre cele două Corei s-au intensificat după un incident produs pe 21 septembrie, în zona demilitarizată, regiunea care separă cele două state. Trei militari sud-coreeni au fost răniți în urma a două explozii, în timp ce participau la o misiune pentru amenajarea unui nou traseu de patrulare într-o zonă rar accesată de armata sud-coreeană. Armata Coreei de Sud și Comandamentul ONU au verificat locul exploziilor și au găsit indicii care arată că minele ar fi fost amplasate de Coreea de Nord. Comandamentul ONU a stabilit ulterior că amplasarea minelor de către Coreea de Nord a încălcat acordul de armistițiu care a pus capăt luptelor din Războiul din Coreea. Seulul a cerut Phenianului să își asume responsabilitatea, să-și ceară scuze și să oprească lucrările de fortificare a frontierei, inclusiv amplasarea de mine și construirea unor bariere antitanc. Kim Yo-jong respinge scuzele Coreei de Sud Phenianul a respins însă acuzațiile. Kim Yo-jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong-un, a negat că țara sa ar fi responsabilă pentru explozii și a calificat cererea de scuze formulată de Seul drept nefondată. Ea a susținut că lucrările desfășurate de Coreea de Nord la frontieră au rolul de a izola definitiv cele două state. La o zi după această declarație, Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică din zona Wonsan, în direcția Mării de Est. Autoritățile sud-coreene nu au explicat motivul lansării rachetei Un analist citat de The Guardian spune că lansarea ar putea fi legată de mesajul transmis de Kim Yo-jong sau ar putea face parte dintr-un test al unui nou tip de rachetă. Până în acest moment, autoritățile de la Phenian nu au explicat motivul lansării. Înainte de acest nou episod tensionat, președintele sud-coreean Lee Jae Myung pledase pentru reluarea dialogului cu Coreea de Nord, chiar și după incidentul în care trei militari sud-coreeni au fost răniți de mine în zona demilitarizată. Coreea de Nord a efectuat în acest an peste zece serii de teste cu rachete. Phenianul și-a intensificat în ultimii ani retorica ostilă față de Coreea de Sud și a renunțat la reunificarea celor două țări ca obiectiv național.

Bar prăbușit în Spania. 11 persoane au ajuns la spital, iar zeci de oameni au rămas prinși sub dărâmături

Incidentul s-a produs în jurul orei 5:25 dimineața, ora locală. Clădirea s-a prăbușit, iar mai multe persoane au rămas prinse sub dărâmături. Echipajele de urgență au intervenit pentru evacuarea victimelor și pentru căutarea eventualelor persoane care ar fi putut rămâne blocate în interiorul construcției, scrie Reuters. Podeaua localului s-ar fi surpat prima Potrivit autorităților din La Rioja, supraviețuitorii au declarat că podeaua barului s-a prăbușit, iar ulterior a cedat și tavanul clădirii. În urma prăbușirii, mai multe persoane au fost prinse sub resturile construcției. Pompierii au verificat zona pentru a se asigura că nu mai există victime blocate sub dărâmături. Cele 11 persoane rănite au fost preluate de serviciile medicale și transportate la spitale pentru îngrijiri. Nu au fost oferite, deocamdată, informații privind gravitatea rănilor suferite. Autoritățile au intervenit rapid la locul incidentului, iar operațiunile de căutare au continuat pentru a exclude posibilitatea existenței altor persoane prinse în clădire. Poliția anchetează cauzele incidentului Poliția spaniolă a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele în care s-a produs prăbușirea barului. Investigația urmează să determine de ce a cedat structura clădirii și dacă existau probleme legate de starea imobilului sau de respectarea normelor de siguranță. San Vicente de la Sonsierra este o localitate din provincia La Rioja, o regiune cunoscută pentru producția de vin și pentru localitățile sale turistice. Incidentul s-a produs în primele ore ale dimineții, când în bar se aflau între 25 și 30 de persoane. Autoritățile nu au precizat dacă toate persoanele aflate în interior au fost identificate. Echipajele de intervenție au continuat verificările la locul prăbușirii pentru a se asigura că nu există alte victime sub ruine. Ancheta poliției va trebui să stabilească inclusiv dacă prăbușirea podelei a fost provocată de o problemă structurală sau de un alt factor. Autoritățile nu au anunțat, până în acest moment, cauza oficială a accidentului.