Elon Musk vrea să transforme Luna într-o fabrică uriașă de sateliți. Planul SpaceX care ar putea schimba industria spațială
Ideea a fost prezentată în cadrul primei conferințe cu investitorii după listarea SpaceX la bursă. Potrivit lui Elon Musk, fabricile lunare vor fi operate în mare parte de roboți și vor produce sateliți folosind resurse disponibile pe Lună, reducând drastic costurile lansărilor spațiale, scrie Scientific American. „Pare science-fiction acum, dar se va întâmpla mai repede decât credeți”, le-a spus Musk investitorilor. De ce ar construi SpaceX fabrici pe Lună Principalul avantaj îl reprezintă gravitația redusă a Lunii. Lansarea sateliților de pe suprafața lunară ar necesita mult mai puțin combustibil decât lansarea acestora de pe Pământ. Profesorul Patrick Suermann, specialist în știința construcțiilor la Texas A&M University, consideră că ideea are o logică economică. „Cea mai mare parte din costul unei lansări este combustibilul necesar pentru a ieși din atmosfera Pământului. Dacă sateliții ar putea fi construiți și lansați de pe Lună, costurile s-ar reduce considerabil”, explică acesta. Conceptul oficial NASA pentru baza lunară Artemis/sursa foto: NASA Roboți, energie solară și resurse lunare Planul SpaceX merge mult mai departe decât simpla construire a unor hale industriale. Potrivit documentelor prezentate investitorilor, compania intenționează să folosească energie solară produsă pe Lună și să exploateze materiale existente acolo pentru fabricarea celei mai mari părți a sateliților. De pe Pământ ar urma să fie transportate doar componentele complexe, precum cipurile electronice. În viziunea lui Musk, Luna ar deveni prima economie industrială din spațiu și un punct de plecare pentru viitoarele misiuni către Marte. NASA pregătește deja o bază permanentă Ideea nu apare într-un vid. NASA dezvoltă prin programul Artemis o infrastructură care urmărește stabilirea unei prezențe umane permanente pe Lună în următorii ani, inclusiv prin utilizarea unor surse stabile de energie. Specialiștii spun că existența unei baze lunare ar putea facilita dezvoltarea unor capacități industriale și logistice pe termen lung, inclusiv pentru producția de echipamente destinate explorării spațiale. 🌕👩🚀 Moon Base Update – Août 2026 : Northrop Grumman. La NASA développe, en partenariat avec Northrop Grumman, trois démonstrateurs technologiques qui seront livrés à la surface de la Lune afin de valider des systèmes essentiels aux futures opérations de la Moon Base. 🔹 Ces… https://t.co/ua7nUiUSFG pic.twitter.com/NKyxdFQTFm — Xplora (@XploraSpace) August 6, 2026 Un plan uriaș, dar extrem de costisitor Ambițiile lui Musk vin într-un moment în care SpaceX continuă să investească masiv. Compania a raportat pierderi de peste 540 de milioane de dolari în segmentul lansărilor spațiale și investiții importante în infrastructura dedicată inteligenței artificiale. În schimb, serviciul de internet prin satelit Starlink rămâne principalul motor financiar al companiei, generând cea mai mare parte a veniturilor. Starship, cheia întregului proiect Succesul planului depinde aproape în totalitate de dezvoltarea rachetei Starship, considerată de Musk vehiculul care va transporta oameni și echipamente pe Lună și, ulterior, pe Marte. După două teste reușite ale noii generații Starship, SpaceX pregătește un nou zbor de test până la sfârșitul lunii august, în cadrul căruia compania speră să realizeze, pentru prima dată, recuperarea treptei superioare cu ajutorul brațelor turnului de lansare și să accelereze ritmul viitoarelor lansări. Pentru Elon Musk, obiectivul final depășește explorarea spațiului. El susține că producția industrială pe Lună ar putea permite lansarea unor cantități uriașe de infrastructură în spațiu și ar deschide drumul către o economie spațială fără precedent.
Cum se va desfășura un festival muzical cu lumini în Ungaria fără a depinde de rețeaua publică, în ciuda crizei energetice
Muzica va fi dată la volum maxim și atmosfera se anunță la fel de electrizantă la festivalul Sziget de la Budapesta din acest an. Pe fondul crizei energetice cauzată de scăderea debitului Dunării, centrala nucleară Paks s-ar putea închide. Aeroportul din Budapesta implementează măsuri pentru economisire în contextul crizei energetice. Loading … Deși urmează zile critice, ungurii se vor distra la festival Guvernul condus de premierul Peter Magyar îndeamnă deja marile companii și consumatorii de rând să economisească după ce a anunțat că vor urma cinci zile „critice”. Pe de altă parte, organizatorii festivalului anual Sziget din Budapesta vor putea desfășura concertele muzicale în regim normal, grație generatoarelor electrice de urgență. „Festivalul nu depinde de rețeaua publică ungară și nu va pune presiune pe rețeaua electrică maghiară și nici nu va pune în pericol alimentarea națională cu eenrgie electrică”, au spus organizatorii. „În caz de urgență, energia necesară pentru eveniment este generată în întregime de propriul nostru sistem. Atât siguranța vizitatorilor noștri, cât și desfășurarea neîntreruptă a întregului program sunt garantate în orice moment”, au adăugat organizatorii festivalului. Tehnologia LED și generatoarele electrice fac organizarea festivalului posibilă în contextul celei mai grave crize energetice de după 1989 Marele eveniment muzical va avea loc între 11 și 15 august 2026, cu o infrastructură robustă bazată pe generatoare. În plus, consumul de energie a fost redus de la an la an după inovațiile tehnice din ultimii ani, în special tehnologia de luminare LED. Festivalul va dispune și de o aprovizionare cu apă independentă. Nici apa nu va fi irosită Nici măcar apa folosită pentru a curăța praful de pe poteci nu va fi irosită. Se va infiltra în stratul de pietriș natural al insulei Hajogyari pentru a se duce înapoi în fluviul Dunării. „În mai multe locuri vor fi stații de apă gratuită pentru a încuraja vizitatorii să folosească sticle reutilizabile, pentru a reduce deșeurile din plastic”, au spus organizatorii pe pagina lor oficială de Facebook, citează Hungary Today. În cazul unei pene de curent la nivel național sau al unei restricții, terenul festivalului care se va desfășura pe insula Hajogyari din Budapesta va fi complet deconectat de la rețeaua centrală, în caz că este necesar. Sursa Foto: Sziget Festival, Facebook
Meta primește cea mai mare amendă din istorie, într-un caz privind siguranța copiilor | Compania trebuie să plătească 567 de milioane de dolari
Meta, compania care deține Facebook, Instagram, WhatsApp și Threads, a fost obligată de un judecător din statul american New Mexico să plătească încă 567 de milioane de dolari într-un proces privind siguranța copiilor pe platformele sale. Decizia reprezintă cea mai mare sancțiune aplicată până acum companiei într-un astfel de caz. Noua amendă se adaugă unei sancțiuni de 375 de milioane de dolari dispuse anterior în același dosar, astfel că Meta trebuie să achite în total 942 de milioane de dolari. Judecător: Meta este o „problemă de interes public” Judecătorul Bryan Biedscheid a apreciat că efectele platformelor Meta asupra copiilor sunt comparabile cu poluarea produsă de o fabrică, calificând compania drept o „problemă de interes public” („public nuisance”), un concept juridic folosit pentru situații care afectează sănătatea și siguranța întregii societăți. În motivarea deciziei, magistratul a arătat că algoritmii Meta ar fi direcționat în mod repetat utilizatorii minori către conținut dăunător și i-ar fi expus la materiale cu caracter sexual și la contacte cu prădători sexuali. Potrivit instanței, efectele acestor practici nu se limitează la platformele online, ci se răsfrâng asupra familiilor, școlilor, spitalelor și autorităților. Meta va contesta decizia Meta a anunțat că nu este de acord cu hotărârea și că o va ataca în apel. Compania susține că investește constant în măsuri de protejare a utilizatorilor și că este transparentă în privința dificultăților de identificare și eliminare a conținutului periculos și a persoanelor rău intenționate. Reprezentanții Meta afirmă că au încredere în măsurile implementate pentru protecția adolescenților și consideră că acuzațiile formulate împotriva companiei denaturează faptele. Banii vor finanța programe pentru protecția copiilor Instanța a decis ca cele 567 de milioane de dolari să fie direcționate către un fond destinat reducerii efectelor negative produse asupra copiilor. Din această sumă, aproximativ 420 de milioane de dolari vor finanța servicii de sănătate mintală și programe de sprijin pentru copiii afectați, iar restul banilor vor fi utilizați pentru campanii de prevenire și instruirea profesorilor și a specialiștilor din domeniul sănătății. Noi obligații pentru Meta Judecătorul a impus companiei și o serie de măsuri suplimentare pentru protejarea minorilor pe platformele sale. Printre acestea se numără interzicerea recomandării conturilor utilizatorilor sub 18 ani către adulți, blocarea mesajelor directe între adulți și minori necunoscuți, interzicerea distribuirii de imagini cu nuditate de către utilizatorii minori și aplicarea unei politici de toleranță zero pentru adulții implicați în exploatarea sexuală a copiilor. De asemenea, Meta trebuie să elimine afișarea numărului de aprecieri („like-uri”) pentru utilizatorii sub 18 ani, să oprească notificările automate pe timpul nopții și în timpul programului școlar și să introducă o limită obligatorie de utilizare de 90 de ore pe lună pentru conturile minorilor pe Facebook și Instagram. Context Procesul din New Mexico a fost deschis în 2023 de autoritățile statului american, iar Meta se confruntă în prezent cu mii de procese similare în Statele Unite. Săptămâna viitoare, compania urmează să fie judecată într-un nou proces în California, intentat de procurorii generali din aproape 40 de state americane pentru presupuse încălcări ale legislației privind protecția copiilor și a datelor personale.
Zelenski va efectua prima vizită în Serbia de la începutul războiului: O palmă dată rușilor
Vizita are o puternică încărcătură simbolică, în condițiile în care Serbia este considerată una dintre țările europene cele mai apropiate de Moscova. „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, care a descris deplasarea lui Zelenski la Belgrad drept „o palmă dată rușilor”. Vizita de sâmbătă va fi prima efectuată de Zelenski în Serbia de când a devenit președintele Ucrainei, în 2019. Serbia a încercat, în ultimii ani, să păstreze un echilibru între Rusia și Occident. Belgradul nu a impus sancțiuni Moscovei după invazia din 2022 și a continuat cooperarea cu Rusia, în special în domeniul energiei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avut mai multe întrevederi cu Vladimir Putin și a participat în 2025 la parada organizată de Ziua Victoriei. Vucic a susținut consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. În paralel, Serbia a făcut și unele gesturi de apropiere față de Ucraina. Vucic a efectuat în iunie 2025 prima sa vizită oficială în Ucraina, participând la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. Liderul sârb a mers și la Kiev luna trecută, pe 15 iulie, alături de o delegație de lideri europeni.
Anthony Fauci a refuzat de peste 100 de ori să răspundă la întrebări despre COVID. Acum riscă urmărirea penală
Comisia pentru Securitate Internă și Afaceri Guvernamentale din Senat urmează să voteze dacă îl va declara pe Fauci „în dispreț față de Congres” și dacă va trimite cazul Departamentului Justiției, care ar putea decide deschiderea unei anchete penale, scrie AP. Fauci a invocat de peste 100 de ori dreptul la tăcere La audierea desfășurată săptămâna trecută, Anthony Fauci a invocat în repetate rânduri cel de-al Cincilea Amendament al Constituției Statelor Unite, care oferă dreptul de a nu răspunde la întrebări atunci când declarațiile ar putea fi folosite împotriva unei persoane într-un proces penal. Fostul oficial a refuzat astfel să răspundă la peste 100 de întrebări legate de gestionarea pandemiei de COVID-19. Dr. Anthony Fauci, fost director al Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din cadrul Institutelor Naționale de Sănătate (NIH) a invocat în repetate rânduri cel de-al Cincilea Amendament al Constituției Statelor UniteFoto: Andrew Thomas / CNP/ABACAPRESS.COM Rand Paul susține că protecția constituțională nu se mai aplică Senatorul republican Rand Paul, președintele comisiei, susține că Fauci nu ar mai putea invoca acest drept, deoarece anul trecut a primit o grațiere prezidențială din partea fostului președinte Joe Biden pentru faptele comise între 2014 și ianuarie 2025. În opinia lui Paul, odată eliminat riscul unei urmăriri penale federale pentru acea perioadă, invocarea celui de-al Cincilea Amendament nu mai este justificată. Fauci: Există în continuare motive de îngrijorare Într-o declarație transmisă înaintea audierii, Anthony Fauci a explicat că se teme în continuare de posibile consecințe juridice. El a afirmat că senatorul Rand Paul încearcă de ani de zile să obțină declarații care ar putea fi folosite împotriva sa și a amintit că grațierea prezidențială nu îl protejează de eventuale anchete la nivelul statelor americane și nici de investigații privind un posibil mărturie falsă. Decizia finală aparține Departamentului Justiției Dacă rezoluția va fi aprobată în comisie, dosarul va fi trimis procurorilor federali din Washington, care vor decide dacă există motive pentru deschiderea unei anchete sau pentru formularea unor acuzații. Rand Paul a declarat că preferă această procedură în locul unui vot în plenul Senatului, unde o astfel de inițiativă ar avea șanse reduse de a întruni majoritatea necesară. Cazul ar putea avea implicații importante asupra modului în care Congresul poate obliga martorii grațiați să depună mărturie și ar putea crea un precedent pentru viitoare anchete parlamentare din Statele Unite.
Acordul privind Strâmtoarea Ormuz intră în linie dreaptă | SUA și Iranul spun că negocierile sunt aproape de final
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP. Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”. Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune. Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri. Negocierile, condiționate de concesii reciproce Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului. În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene. Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz. Atacurile asupra transportului maritim continuă În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite. Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit. În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah. Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
SUA: Progresistul Abdul El-Sayed zguduie Partidul Democrat după victoria din Michigan
Abdul El-Sayed, medic de profesie, și-a construit campania în jurul sistemului de sănătate, economiei și opririi ajutorului militar necondiționat acordat Israelului, relatează Reuters. El este primul progresist care a câștigat alegeri primare desfășurate la nivel statal într-un stat câștigat de Donald Trump în 2024. În noiembrie, El-Sayed îl va înfrunta pe republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților. El-Sayed câștigă la limită în Michigan Alegerile primare din Michigan au fost considerate un test important pentru direcția Partidului Democrat. Cursa dintre El-Sayed și Haley Stevens, o democrată moderată susținută de conducerea partidului și de organizații pro-Israel, a fost mult mai strânsă decât indicau sondajele. După numărarea a 99% din voturile estimate, El-Sayed avea 48,5%, iar Stevens 47,5%, potrivit Associated Press. „Speranța mea este ca democrația noastră să nu mai fie niciodată la fel”, a declarat Abdul El-Sayed miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. „De acum înainte, vom putea spune întotdeauna: «Nu, aceasta este democrația poporului și ne va aparține întotdeauna»”. Rezultatul ar putea intensifica dezbaterea din Partidul Democrat privind populismul economic, campaniile împotriva conducerii tradiționale și poziția partidului față de Israel. Liderii democrați și-au împărțit sprijinul între cei doi candidați. Senatorii progresiști Bernie Sanders și Elizabeth Warren l-au susținut pe El-Sayed. Haley Stevens a primit sprijinul liderului democraților din Senat, Chuck Schumer, și al guvernatoarei statului Michigan, Gretchen Whitmer. Michigan este esențial pentru șansele democraților de a recâștiga majoritatea în Senat. O înfrângere în acest stat ar face obiectivul aproape imposibil. Chiar dacă ar păstra mandatele din Michigan și Georgia, democrații ar mai trebui să câștige cel puțin patru locuri deținute de republicani. Cel puțin două dintre acestea se află în state în care Trump a câștigat cu o diferență de peste zece puncte procentuale. Trump și republicanii îl atacă pe candidatul democrat Republicanii l-au atacat imediat pe candidatul democrat, prezentându-l drept „periculos” și „radical” în reclame online. „Vești excelente pentru Partidul Republican. El-Sayed, un comunist ratat care îi urăște pe evrei și Israelul, este câștigătorul estimat al cursei sale cu socialista”, a scris Trump pe rețelele sociale. Mike Rogers a afirmat că alegătorii vor avea de ales în noiembrie între „bun-simț și nebunie totală”. El-Sayed l-a acuzat pe Rogers că este un executant al lui Trump și a spus că republicanii încearcă să se folosească de religia și de numele său, Abdulrahman Mohamed El-Sayed, pentru a-i speria pe alegători.
Cel puțin 14 persoane au murit lovite de fulger într-o singură zi în India, în plin sezon al musonului
Cele mai multe victime sunt muncitori agricoli surprinși în câmp în timpul ploilor abundente, transmit autoritățile locale, citate de publicația The Independent. Cele mai multe victime, în statul Jharkhand Conform informărilor transmise de poliția indiană, zece dintre decese au fost înregistrate în districtul Giridih, din statul Jharkhand, o regiune cu aproximativ 40 de milioane de locuitori, cunoscută pentru exploatările miniere de cărbune. Pe lângă persoanele decedate, cel puțin șapte oameni au fost răniți în urma loviturilor de fulger. Serviciul meteorologic indian a avertizat că precipitațiile abundente și furtunile vor continua în următoarele zile în această parte a țării. Muncitorii din agricultură, printre cei mai expuși Majoritatea victimelor sunt muncitori agricoli aflați la lucru în momentul producerii furtunilor. Sezonul musonic, care se desfășoară între lunile iunie și septembrie și aduce aproximativ trei sferturi din cantitatea anuală de precipitații a Indiei, coincide și cu perioada cea mai intensă a activităților agricole. În multe zone rurale, oamenii lucrează în spații deschise, fără posibilitatea de a se adăposti rapid în cazul fenomenelor meteo extreme. Fulgerele provoacă mai multe victime decât alte dezastre naturale Statisticile oficiale arată că descărcările electrice reprezintă cel mai letal fenomen meteorologic din India. Potrivit Biroului Național pentru Evidența Infracțiunilor (National Crime Records Bureau), în anul 2024, fulgerele au provocat 2.825 de decese, reprezentând peste o treime din totalul victimelor asociate dezastrelor naturale și depășind numărul celor provocate de caniculă, frig sau inundații. Datele instituției indică faptul că, din 1967 până în prezent, peste 100.000 de persoane și-au pierdut viața în urma loviturilor de fulger, iar mai mult de jumătate dintre aceste decese au fost înregistrate după 2005. Cercetătorii pun creșterea fenomenului pe seama schimbărilor climatice Specialiștii susțin că temperaturile globale mai ridicate favorizează formarea unor furtuni mai puternice. Aerul mai cald reține o cantitate mai mare de vapori de apă, ceea ce contribuie la dezvoltarea norilor de mare altitudine în care se formează descărcările electrice. Un studiu realizat de Universitatea Fakir Mohan din statul Odisha indică o creștere constantă a activității electrice atmosferice în India și o evoluție tot mai imprevizibilă a fenomenului. Cercetarea arată că media anuală a deceselor provocate de fulgere la nivelul fiecărui stat indian a crescut de la 38 în perioada 1967-2002 la 61 în intervalul 2003-2020. Un sezon musonic deosebit de sever Decesele din Jharkhand se adaugă unui sezon musonic marcat de numeroase tragedii. În ultimele săptămâni, inundațiile din statul Assam au provocat aproape 90 de morți, iar viiturile și alunecările de teren din nordul Himalayei au făcut peste 50 de victime. În statul Kerala, alte 15 persoane au murit în urma alunecărilor de teren și a inundațiilor produse în această săptămână. Autoritățile indiene încearcă de mai mulți ani să reducă numărul victimelor prin sisteme de avertizare transmise prin SMS și aplicații mobile. Cu toate acestea, în multe comunități rurale acoperirea este limitată, iar persoanele aflate pe câmp nu au întotdeauna posibilitatea de a ajunge rapid într-un adăpost sigur.
Atac masiv asupra Kievului cu rachete balistice. Casă prăbușită, oameni posibil prinși sub dărâmături și scurgere de amoniac
Exploziile au început la scurt timp după miezul nopții și au continuat în mai multe valuri. Jurnaliști aflați în Kiev au relatat că deflagrațiile au zguduit orașul timp de aproximativ o oră, în timp ce Forțele Aeriene ucrainene au avertizat că noi rachete se îndreaptă spre capitală. Ulterior a fost anunțată și amenințarea unor drone de atac. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că o locuință privată din districtul Holosiivskîi a fost distrusă. Echipele de salvare au fost trimise la fața locului, existând informații că persoane ar putea fi prinse sub ruine. Tot în Holosiivskîi, lovirea unei clădiri nerezidențiale a provocat o scurgere de amoniac. Autoritățile nu comunicaseră, până la ora publicării, amploarea incidentului sau dacă substanța reprezintă un pericol pentru locuitorii din apropiere. O ambulanță a fost avariată de exploziile produse la una dintre zonele lovite, iar șoferul vehiculului a fost rănit. Incidentul s-a produs în timpul unor explozii repetate, în timp ce echipele de intervenție încercau să ajungă la clădirile afectate. Incendii la depozite și clădiri de birouri Administrația militară a Kievului a raportat incendii la depozite din districtele Obolonskîi, Sviatoșînskîi și Desnianskîi. În Obolonskîi a fost semnalată și lovirea unei clădiri de birouri, iar fragmente de rachetă au căzut în apropierea unui imobil rezidențial. Un incendiu de mari proporții a izbucnit și în zona Kiev-Sviatoșîn, la periferia capitalei. Klitschko anunțase inițial că o clădire rezidențială cu 20 de etaje din Obolonskîi ar fi fost cuprinsă de flăcări după o posibilă lovitură de rachetă. Primarul a revenit ulterior și a precizat că informația despre incendiul din bloc nu s-a confirmat. Sistemele ucrainene de apărare aeriană au fost activate, iar Forțele Aeriene au transmis că rachetele au fost lansate spre Kiev din cel puțin două direcții. Nu fusese publicat imediat un bilanț privind numărul proiectilelor interceptate. Autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi, avertizând că pericolul se menține. Al doilea atac devastator în numai câteva zile Noul bombardament are loc la doar patru zile după un alt atac masiv cu rachete balistice și drone asupra Kievului. Loviturile din noaptea de 31 iulie spre 1 august au ucis cel puțin nouă persoane și au rănit peste 30, provocând incendii și distrugeri în cinci districte ale capitalei.
Funeralii în masă în Gaza pentru 112 victime care au fost recuperate din ruine la aproape trei ani de la atacul israelian care le-a ucis
Autoritățile din Fâșia Gaza au organizat marți funeralii colective pentru 112 persoane ale căror trupuri au fost recuperate recent din ruinele unui bloc de apartamente din cartierul Sabra, din orașul Gaza, notează Sky News. Peste 300 de palestinieni au murit în urma bombardamentului, produs în noiembrie 2023. În perioada imediat următoare atacului au fost recuperate aproximativ 40 de cadavre. Majoritatea victimelor au rămas îngropate sub dărâmături, la o adâncime care a făcut imposibilă recuperarea lor. Echipele de intervenție au reușit în acest sfârșit de săptămână să recupereze rămășițele a încă 112 persoane, inclusiv 40 de copii. Potrivit autorităților locale, alte 157 de victime sunt încă date dispărute. „Singura vină a acestor martiri a fost aceea că au rămas neclintiți și dârji în propriile case”, a declarat unul dintre participanții la funeralii. Mii de victime rămân sub dărâmături Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, cel puțin 7.400 de persoane sunt în continuare considerate dispărute sub dărâmăturile clădirilor distruse în timpul războiului. Șeful departamentului de evidență al instituției, Zaher al-Waheidi, a declarat că numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece în numeroase cazuri au fost ucise familii întregi și nu a mai rămas nimeni care să raporteze disparițiile. Bilanțul războiului Autoritățile palestiniene din enclavă susțin că peste 73.000 de persoane au fost ucise de la începutul războiului, declanșat după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În urma raidului palestinian, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Deși un armistițiu între Israel și Hamas este în vigoare din octombrie 2025, ambele părți se acuză reciproc de încălcarea acestuia. Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că cel puțin 1.252 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a încetării focului.