Acordul privind Strâmtoarea Ormuz intră în linie dreaptă | SUA și Iranul spun că negocierile sunt aproape de final
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP. Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”. Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune. Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri. Negocierile, condiționate de concesii reciproce Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului. În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene. Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz. Atacurile asupra transportului maritim continuă În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite. Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit. În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah. Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
SUA: Progresistul Abdul El-Sayed zguduie Partidul Democrat după victoria din Michigan
Abdul El-Sayed, medic de profesie, și-a construit campania în jurul sistemului de sănătate, economiei și opririi ajutorului militar necondiționat acordat Israelului, relatează Reuters. El este primul progresist care a câștigat alegeri primare desfășurate la nivel statal într-un stat câștigat de Donald Trump în 2024. În noiembrie, El-Sayed îl va înfrunta pe republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților. El-Sayed câștigă la limită în Michigan Alegerile primare din Michigan au fost considerate un test important pentru direcția Partidului Democrat. Cursa dintre El-Sayed și Haley Stevens, o democrată moderată susținută de conducerea partidului și de organizații pro-Israel, a fost mult mai strânsă decât indicau sondajele. După numărarea a 99% din voturile estimate, El-Sayed avea 48,5%, iar Stevens 47,5%, potrivit Associated Press. „Speranța mea este ca democrația noastră să nu mai fie niciodată la fel”, a declarat Abdul El-Sayed miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. „De acum înainte, vom putea spune întotdeauna: «Nu, aceasta este democrația poporului și ne va aparține întotdeauna»”. Rezultatul ar putea intensifica dezbaterea din Partidul Democrat privind populismul economic, campaniile împotriva conducerii tradiționale și poziția partidului față de Israel. Liderii democrați și-au împărțit sprijinul între cei doi candidați. Senatorii progresiști Bernie Sanders și Elizabeth Warren l-au susținut pe El-Sayed. Haley Stevens a primit sprijinul liderului democraților din Senat, Chuck Schumer, și al guvernatoarei statului Michigan, Gretchen Whitmer. Michigan este esențial pentru șansele democraților de a recâștiga majoritatea în Senat. O înfrângere în acest stat ar face obiectivul aproape imposibil. Chiar dacă ar păstra mandatele din Michigan și Georgia, democrații ar mai trebui să câștige cel puțin patru locuri deținute de republicani. Cel puțin două dintre acestea se află în state în care Trump a câștigat cu o diferență de peste zece puncte procentuale. Trump și republicanii îl atacă pe candidatul democrat Republicanii l-au atacat imediat pe candidatul democrat, prezentându-l drept „periculos” și „radical” în reclame online. „Vești excelente pentru Partidul Republican. El-Sayed, un comunist ratat care îi urăște pe evrei și Israelul, este câștigătorul estimat al cursei sale cu socialista”, a scris Trump pe rețelele sociale. Mike Rogers a afirmat că alegătorii vor avea de ales în noiembrie între „bun-simț și nebunie totală”. El-Sayed l-a acuzat pe Rogers că este un executant al lui Trump și a spus că republicanii încearcă să se folosească de religia și de numele său, Abdulrahman Mohamed El-Sayed, pentru a-i speria pe alegători.
Cel puțin 14 persoane au murit lovite de fulger într-o singură zi în India, în plin sezon al musonului
Cele mai multe victime sunt muncitori agricoli surprinși în câmp în timpul ploilor abundente, transmit autoritățile locale, citate de publicația The Independent. Cele mai multe victime, în statul Jharkhand Conform informărilor transmise de poliția indiană, zece dintre decese au fost înregistrate în districtul Giridih, din statul Jharkhand, o regiune cu aproximativ 40 de milioane de locuitori, cunoscută pentru exploatările miniere de cărbune. Pe lângă persoanele decedate, cel puțin șapte oameni au fost răniți în urma loviturilor de fulger. Serviciul meteorologic indian a avertizat că precipitațiile abundente și furtunile vor continua în următoarele zile în această parte a țării. Muncitorii din agricultură, printre cei mai expuși Majoritatea victimelor sunt muncitori agricoli aflați la lucru în momentul producerii furtunilor. Sezonul musonic, care se desfășoară între lunile iunie și septembrie și aduce aproximativ trei sferturi din cantitatea anuală de precipitații a Indiei, coincide și cu perioada cea mai intensă a activităților agricole. În multe zone rurale, oamenii lucrează în spații deschise, fără posibilitatea de a se adăposti rapid în cazul fenomenelor meteo extreme. Fulgerele provoacă mai multe victime decât alte dezastre naturale Statisticile oficiale arată că descărcările electrice reprezintă cel mai letal fenomen meteorologic din India. Potrivit Biroului Național pentru Evidența Infracțiunilor (National Crime Records Bureau), în anul 2024, fulgerele au provocat 2.825 de decese, reprezentând peste o treime din totalul victimelor asociate dezastrelor naturale și depășind numărul celor provocate de caniculă, frig sau inundații. Datele instituției indică faptul că, din 1967 până în prezent, peste 100.000 de persoane și-au pierdut viața în urma loviturilor de fulger, iar mai mult de jumătate dintre aceste decese au fost înregistrate după 2005. Cercetătorii pun creșterea fenomenului pe seama schimbărilor climatice Specialiștii susțin că temperaturile globale mai ridicate favorizează formarea unor furtuni mai puternice. Aerul mai cald reține o cantitate mai mare de vapori de apă, ceea ce contribuie la dezvoltarea norilor de mare altitudine în care se formează descărcările electrice. Un studiu realizat de Universitatea Fakir Mohan din statul Odisha indică o creștere constantă a activității electrice atmosferice în India și o evoluție tot mai imprevizibilă a fenomenului. Cercetarea arată că media anuală a deceselor provocate de fulgere la nivelul fiecărui stat indian a crescut de la 38 în perioada 1967-2002 la 61 în intervalul 2003-2020. Un sezon musonic deosebit de sever Decesele din Jharkhand se adaugă unui sezon musonic marcat de numeroase tragedii. În ultimele săptămâni, inundațiile din statul Assam au provocat aproape 90 de morți, iar viiturile și alunecările de teren din nordul Himalayei au făcut peste 50 de victime. În statul Kerala, alte 15 persoane au murit în urma alunecărilor de teren și a inundațiilor produse în această săptămână. Autoritățile indiene încearcă de mai mulți ani să reducă numărul victimelor prin sisteme de avertizare transmise prin SMS și aplicații mobile. Cu toate acestea, în multe comunități rurale acoperirea este limitată, iar persoanele aflate pe câmp nu au întotdeauna posibilitatea de a ajunge rapid într-un adăpost sigur.
Atac masiv asupra Kievului cu rachete balistice. Casă prăbușită, oameni posibil prinși sub dărâmături și scurgere de amoniac
Exploziile au început la scurt timp după miezul nopții și au continuat în mai multe valuri. Jurnaliști aflați în Kiev au relatat că deflagrațiile au zguduit orașul timp de aproximativ o oră, în timp ce Forțele Aeriene ucrainene au avertizat că noi rachete se îndreaptă spre capitală. Ulterior a fost anunțată și amenințarea unor drone de atac. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că o locuință privată din districtul Holosiivskîi a fost distrusă. Echipele de salvare au fost trimise la fața locului, existând informații că persoane ar putea fi prinse sub ruine. Tot în Holosiivskîi, lovirea unei clădiri nerezidențiale a provocat o scurgere de amoniac. Autoritățile nu comunicaseră, până la ora publicării, amploarea incidentului sau dacă substanța reprezintă un pericol pentru locuitorii din apropiere. O ambulanță a fost avariată de exploziile produse la una dintre zonele lovite, iar șoferul vehiculului a fost rănit. Incidentul s-a produs în timpul unor explozii repetate, în timp ce echipele de intervenție încercau să ajungă la clădirile afectate. Incendii la depozite și clădiri de birouri Administrația militară a Kievului a raportat incendii la depozite din districtele Obolonskîi, Sviatoșînskîi și Desnianskîi. În Obolonskîi a fost semnalată și lovirea unei clădiri de birouri, iar fragmente de rachetă au căzut în apropierea unui imobil rezidențial. Un incendiu de mari proporții a izbucnit și în zona Kiev-Sviatoșîn, la periferia capitalei. Klitschko anunțase inițial că o clădire rezidențială cu 20 de etaje din Obolonskîi ar fi fost cuprinsă de flăcări după o posibilă lovitură de rachetă. Primarul a revenit ulterior și a precizat că informația despre incendiul din bloc nu s-a confirmat. Sistemele ucrainene de apărare aeriană au fost activate, iar Forțele Aeriene au transmis că rachetele au fost lansate spre Kiev din cel puțin două direcții. Nu fusese publicat imediat un bilanț privind numărul proiectilelor interceptate. Autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi, avertizând că pericolul se menține. Al doilea atac devastator în numai câteva zile Noul bombardament are loc la doar patru zile după un alt atac masiv cu rachete balistice și drone asupra Kievului. Loviturile din noaptea de 31 iulie spre 1 august au ucis cel puțin nouă persoane și au rănit peste 30, provocând incendii și distrugeri în cinci districte ale capitalei.
Funeralii în masă în Gaza pentru 112 victime care au fost recuperate din ruine la aproape trei ani de la atacul israelian care le-a ucis
Autoritățile din Fâșia Gaza au organizat marți funeralii colective pentru 112 persoane ale căror trupuri au fost recuperate recent din ruinele unui bloc de apartamente din cartierul Sabra, din orașul Gaza, notează Sky News. Peste 300 de palestinieni au murit în urma bombardamentului, produs în noiembrie 2023. În perioada imediat următoare atacului au fost recuperate aproximativ 40 de cadavre. Majoritatea victimelor au rămas îngropate sub dărâmături, la o adâncime care a făcut imposibilă recuperarea lor. Echipele de intervenție au reușit în acest sfârșit de săptămână să recupereze rămășițele a încă 112 persoane, inclusiv 40 de copii. Potrivit autorităților locale, alte 157 de victime sunt încă date dispărute. „Singura vină a acestor martiri a fost aceea că au rămas neclintiți și dârji în propriile case”, a declarat unul dintre participanții la funeralii. Mii de victime rămân sub dărâmături Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, cel puțin 7.400 de persoane sunt în continuare considerate dispărute sub dărâmăturile clădirilor distruse în timpul războiului. Șeful departamentului de evidență al instituției, Zaher al-Waheidi, a declarat că numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece în numeroase cazuri au fost ucise familii întregi și nu a mai rămas nimeni care să raporteze disparițiile. Bilanțul războiului Autoritățile palestiniene din enclavă susțin că peste 73.000 de persoane au fost ucise de la începutul războiului, declanșat după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În urma raidului palestinian, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Deși un armistițiu între Israel și Hamas este în vigoare din octombrie 2025, ambele părți se acuză reciproc de încălcarea acestuia. Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că cel puțin 1.252 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a încetării focului.
Ungaria,la milimetri distanță de a închide, pe timpul nopții, centrala nucleară Paks pe fondul secetei. Anunțul Comisiei Europene despre România
UE urmărește îndeaproape criza energetică din Bulgaria, Ungaria și România Comisia Europeană a anunțat marți că urmărește îndeaproape evoluția situației din Bulgaria, Ungaria și România, în contextul crizei energetice provocate de valul de căldură și seceta severă. Purtătoarea de cuvânt pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat că nivelul scăzut al Dunării afectează producția de energie nucleară din statele traversate de fluviu. „Nivelul scăzut al Dunării va avea în mod clar un impact asupra generării de energie nucleară de-a lungul traseului”, a spus oficialul european, adăugând că această situație „îngrijorează mai multe state membre”. Comisia Europeană este pregătită să „convoace un grup de coordonare în domeniul energiei electrice imediat ce va fi nevoie”. „În general, riscurile climatice și fenomenele meteorologice extreme au fost deja integrate în multe dintre politicile noastre legate de transportul energiei de ceva vreme, așa că, evident, vom include aceste aspecte și în oricare dintre activitățile noastre viitoare”, a spus ea, potrivit The Guardian. Știrea inițială Ungaria a fost la doar „câțiva milimetri” de a fi nevoită să oprească complet, în cursul nopții, centrala nucleară Paks, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim record pe fondul secetei și al valului de căldură care afectează sud-estul Europei, potrivit The Guardian. Situația s-a stabilizat temporar în cursul dimineții, după o ușoară creștere a nivelului apei. „În jurul orei 1:30 dimineața eram la câțiva milimetri de a închide complet Centrala Electrică Paks, dar apoi nivelul apei a încetat să mai scadă și până dimineață a crescut cu 1,5 centimetri. Ultima turbină funcționează în prezent în siguranță”, a declarat premierul ungar Péter Magyar, pe rețelele de socializare. Centrala nucleară Paks funcționează deja la o capacitate redusă, de puțin peste 10%, fiindcă debitul foarte scăzut al Dunării nu mai permite răcirea instalațiilor în condiții normale. Ministrul Energiei, István Kapitány, a anunțat marți că autoritățile au introdus mai multe măsuri de economisire a energiei, care au ajutat la reducerea consumului și, implicit, la menținerea stabilității rețelei electrice. În acest context, mai multe companii au făcut schimbări importante în programul de lucru pentru a reduce consumul în orele de vârf. Lanțul de magazine Lidl și-a modificat programul de coacere a produselor de panificație și a oprit frigiderele destinate băuturilor, chiar dacă temperaturile sunt așteptate să ajungă aproape de 40 de grade Celsius. Totodată, încărcătoarele pentru mașinile electrice din parcările magazinelor pot fi utilizate doar până la ora 17:00, potrivit publicației HVG. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, premierul Péter Magyar a vorbit despre cea mai dificilă perioadă traversată de sistemul energetic al țării. El a spus că a contat enorm solidaritatea de care au dat dovadă cetățenii în reducerea consumului de energie. „Întorsătura evenimentelor din această seară ne dă motive de optimism, dar cele mai grele zile sunt încă în față”, a spus Péter Magyar. „Căldură arzătoare de peste 40°C, secetă și alte greutăți ne așteaptă, dar acum se poate vedea lumină la capătul tunelului, odată cu venirea vremii mai răcoroase de vineri și, sperăm, cu ploi mult necesare în zonele superioare ale Dunării”, a mai spus el. Care este situația în România Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat marți dimineață că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de luni, deși prognozele indicau o scădere de 2 centimetri. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2cm, putem spune că operațiunea de ieri (n.r – luni) a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR, pentru soluție”, a transmis Miruță, pe Facebook. Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.
Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.
Presa bulgară avertizează că criza energetică din România cauzată de scăderea debitului Dunării amenință toți furnizorii balcanici de electricitate
Armata României a întreprins acțiuni de demlare controlată a unei formațiuni stâncoase din Dunăre cu scopul de a redirecționa apa fluviului în prag de secare către centrala nucleară de la Cernavodă. Scăderea debitului Dunării din cauza valului canicular riscă să amenințe producția de electricitate în întreaga regiune balcanică, potrivit Novinite. Loading … Operațiune militară românească pentru devierea cursului Dunării Operațiunea a vizat detonarea stâncii Pârjoaia pentru a devia cursul Dunării. Apele Române au mobilizat excavatoare și barje cu piatră care vor transporta sute de metri cubi de rocă pentru continuarea lucrărilor. Încercarea inițială a eșuat pentru a distruge obstacolul, iar echipajele militare au folosit cantități de explozibili cu o greutate de 100 de kilograme pentru a demola cu succes formațiunea stâncoasă. Măsurile de urgență au fost întreprinse după ce debitul Dunării a început să scadă cu 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat din 1985 încoace. Autoritățile române au atenționat – centrala nucleară de la Cernavodă va continua să funcționeze în regim normal pentru în că 4-5 zile înainte ca aplicarea unor restricții să devină o necesitate. „Dacă criza persistă, centrala nucleară va putea să mai opereze normal la limita capabilităților sale pentru încă 4-5 zile”, a declarat Sorin Rîndașu (ANAR). Criza energetică ar putea afecta patru țări Scăderea nivelului Dunării ar putea cauza probleme în întreaga regiune dunăreană, afectând producția de electricitate, navigația și infrastructura majoră a Bulgariei, României, Serbiei și Ungariei. În Bulgaria, măsurătorile făcute de Agenția Executivă pentru Explorare și Întreținre arată că nivelul apei de lângă Ruse a scăzut cu 91 de centimetri. Nivelul apei a mai scăzut cu 2 centimetri în doar 24 de ore. Trei vase sunt în prezent blocate pe secțiunea bulgară a fluviului, dar sunt în afara rutei maritime și nu pun circulația în pericol Situația din Bulgaria Legătura cu feribotul dintre Oriahovo și Bechet a rămas suspendată timp de o lună din cauza crizei. Traficul de mărfuri și vechicule a fost oprit din 10 iulie, după ce încercările de a curăța albia râului nu au dat roade. Călătorii sunt redirecționați către puncte de trecere alternative la Nikopol și Silistra sau către podurile de la Vidin și Ruse. Centrala nucleară Kozloduy din Bulgaria nu este afectată și continuă să funcționeze în regim normal. Ministerul Energiei a precizat că sistemul de răcire al centralei este alimentat de o stație proprie situată pe mal. Autoritățile din Bulgaria sunt în contact cu Serbia. Dacă debitul Dunării va continua să scadă, oficualii nu se așteaptă la probleme semnificative pentru centrala nucleară de la Kozloduy pentru cel puțin trei săptămâni. Valul canicular va continua Totuși, prognozele meteo sunt nefavorabile – valul canicular din Europa de Est va continua. România a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august. Autoritățile pregătesc populația pentru raționalizare și discută cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru a importa electricitate din surplusul acestora. Criza afectează și Serbia, unde scăderea debitului Dunării au redus capacitatea hjidrocentralelor de a produce energie. Centralele Djerdap 1 și Djerdap 2, care furnizează 1/5 din electricitatea Serbiei, operează cu 20-30% din capacitate. Ungaria, lovită de secetă, a decis să închidă treptat centrala nucleară Paks, cel mai mare producător energetic din țară, din cauza cantității insuficiente de apă pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că urmează zile critice pentru sectorul energetic al Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock
Pleci în Bulgaria? Bancnotele euro pe care trebuie să le verifici de fiecare dată când ți se dă restul
Românii care își petrec vacanța în Bulgaria în această vară sunt sfătuiți să fie mai atenți atunci când plătesc în numerar sau primesc rest în euro. După aderarea Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026, moneda unică este folosită atât în Grecia, cât și în Bulgaria, ceea ce înseamnă că turiștii nu mai schimbă lei în leva. Totuși, plățile în numerar necesită mai multă atenție, mai ales în sezonul estival, când tranzacțiile sunt rapide și zonele turistice sunt foarte aglomerate. Datele analizate de o companie de schimb valutar arată că, în România, au fost identificate 20 de bancnote euro contrafăcute, cu o valoare nominală totală de 1.910 euro, de la începutul anului până la jumătatea lunii iulie. În Bulgaria sunt mai puține falsuri, dar acestea au valori mai mari În Bulgaria au fost identificate 26 de bancnote contrafăcute în primele șapte luni din 2026, față de 33 în aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, valoarea lor totală a crescut de la 2.720 de euro la 3.540 de euro. Practic, numărul bancnotelor false a scăzut cu 21%, însă valoarea lor totală a crescut cu 30%. Valoarea medie a unei bancnote contrafăcute a urcat de la aproximativ 82 de euro la 136 de euro, iar falsificatorii folosesc tot mai des bancnote de 100, 200 și 500 de euro. Ponderea acestor cupiuri a crescut de la 36% la aproape 58% din totalul bancnotelor false identificate. Numărul bancnotelor de 200 de euro s-a dublat, iar cel al bancnotelor de 500 de euro a crescut de la una la două. Autorii analizei atrag însă atenția că aceste cifre provin exclusiv din tranzacțiile procesate în birourile companiei și nu reprezintă statistici naționale. Din acest motiv, ele nu pot fi folosite pentru a estima riscul real ca un turist să primească o bancnotă falsă. Totuși, datele indică o tendință clară: falsificatorii se orientează din ce în ce mai mult către bancnotele cu valori mari. Bancnotele de 20 și 50 de euro rămân cele mai falsificate în Europa În întreaga Uniune Europeană, riscul de a intra în posesia unei bancnote false rămâne redus, însă el există. Potrivit Băncii Centrale Europene, în 2025 au fost retrase din circulație 444.000 de bancnote euro contrafăcute, cu 20% mai puține decât în anul precedent. Raportat la numărul total al bancnotelor autentice aflate în circulație, asta înseamnă 14 bancnote false la un milion de bancnote autentice. Aproximativ 80% dintre falsurile descoperite au fost bancnote de 20 și 50 de euro. Cum recunoști o bancnotă falsă Potrivit documentului, multe dintre bancnotele false descoperite nu sunt falsuri sofisticate. Unele aveau chiar inscripțiile „COPY” sau „PROP COPY”, ceea ce înseamnă că puteau fi depistate foarte ușor. Specialiștii recomandă verificarea mai multor elemente de siguranță înainte de a accepta o bancnotă: Textura hârtiei – bancnotele autentice sunt tipărite pe hârtie din fibre de bumbac, cu o textură fermă și ușor aspră. Elementele principale sunt imprimate în relief și pot fi simțite la atingere. Filigranul – dacă bancnota este ținută în lumină, trebuie să apară imaginea și valoarea nominală, integrate în hârtie, nu imprimate pe suprafață. Firul de siguranță – acesta trebuie să fie încorporat în hârtie și să conțină simbolul euro și valoarea nominală. Holograma – imaginile din banda holografică își schimbă aspectul atunci când bancnota este înclinată. O hologramă fixă sau lipită reprezintă un semnal de alarmă. Cifra care își schimbă culoarea – pe bancnotele din seria Europa, cifra din colțul stâng jos trece din verde smarald în albastru închis și creează un efect luminos atunci când bancnota este mișcată. Ce trebuie să faci dacă ai suspiciuni O bancnotă suspectă ar trebui comparată cu una autentică de aceeași valoare. Dacă există îndoieli privind autenticitatea, bancnota nu trebuie folosită la o altă plată. Punerea în circulație, cu bună știință, a unei bancnote contrafăcute constituie infracțiune, chiar dacă persoana respectivă a primit-o inițial fără să știe că este falsă. Bancnota trebuie predată Poliției, unei bănci sau băncii centrale competente pentru verificări.
Scandal în Moldova: Delegație de talibani la Chișinău
Scandal în Republica Moldova după ce o delegație de rang înalt de la Ministerul Agriculturii, Irigațiilor și Zootehniei al Afganistanului, aflat sub administrația talibană, efectuează o vizită la Chișinău în perioada 2–7 august, la invitația Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova. După apariția informației în spațiul public și valul de reacții pe care l-a provocat, Ministerul de Externe din țara vecină a confirmat că membrilor delegației le-au fost eliberate vize de intrare în Republica Moldova și a anunțat verificări privind circumstanțele organizării vizitei. Delegație a Guvernului taliban din Afganistan, în vizită oficială în Republica Moldova Potrivit autorităților afgane, delegația este condusă de adjunctul ministrului Agriculturii și Zootehniei, Mawlawi Sadr Azam Osmani, iar deplasarea în Republica Moldova face parte dintr-un turneu oficial în Europa. Conform comunicatului publicat de Ministerul Agriculturii al Afganistanului, agenda vizitei include cooperarea în domeniul protecției plantelor, managementului integrat al dăunătorilor, tehnologiilor bazate pe feromoni, cercetării agricole, administrării livezilor comerciale și dezvoltării colaborării științifice și tehnice dintre cele două state. Totodată, sunt prevăzute întâlniri și reuniuni tehnice cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Explicațiile Ministerului de Externe Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova precizează că delegația care a sosit la Chișinău nu este vizată de sancțiuni internaționale. „Vizita a fost inițiată în contextul unor discuții purtate de producători agricoli locali cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova privind posibile exporturi cu caracter umanitar către Afganistan, țară care se confruntă cu o situație gravă de insecuritate alimentară. Precizăm că delegația care a sosit în Republica Moldova nu este vizată de sancțiuni internaționale. În același timp, menționăm că Republica Moldova respectă cu strictețe regimurile internaționale de sancțiuni și nu recunoaște guvernarea talibană din Afganistan. În acest context, comunicăm că nu vor avea loc întrevederi bilaterale sau contacte oficiale cu reprezentanții delegației. Guvernul a dispus verificarea modului în care au fost emise invitația și vizele, precum și revizuirea procedurilor interne”, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chișinău. Val de reacții ironice după anunțul vizitei Anunțul privind vizita delegației de la Ministerul Agriculturii din Afganistan a provocat reacții ironice în spațiul public. Expertul în politici publice Valeriu Pașa a comentat: „Aici e greu ceva de comentat. Știrea este adevărată, așteptăm demisii.” La rândul său, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a criticat Guvernul PAS pentru organizarea vizitei, ironizând agenda discuțiilor. El a precizat că schimbul de experiență agricolă cu reprezentanții administrației talibane este nepotrivit. „Vai de capul nostru”, a concluzionat acesta. Jurnalistul Alex Cozer se întreabă cum talibanii au ajuns în Republica Moldova și dacă va fi al doilea stat, după Rusia, care va recunoaște regimul talibanilor. Criza din Afganistan Vizita are loc în contextul în care Uniunea Europeană nu recunoaște oficial guvernul taliban, deși în ultimii ani au existat contacte tehnice cu autoritățile de la Kabul. În iunie 2026, Comisia Europeană a confirmat că a primit pentru prima dată oficiali talibani la Bruxelles de la revenirea acestora la putere. Instituția europeană a precizat însă că dialogul privind returnarea migranților afgani nu echivalează cu recunoașterea adminsitrației talibate. Talibanii au ajuns la putere în Afganistan în 2021, după retragerea trupelor americane din țară, formându-și propriul guvern. În 2025, Federația Rusă a devenit prima țară din lume care a recunoscut oficial guvernul taliban. Anterior, președintele rus Vladimir Putin i-a numit pe talibani „aliați”, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că sunt „oameni raționali”.