Trump își reafirmă sprijinul pentru Viktor Orbán înaintea alegerilor din Ungaria
Liderul american l-a descris pe Orbán drept „un lider cu adevărat puternic”, cu „un istoric dovedit de rezultate fenomenale”, potrivit unui mesaj pe rețeaua sa Truth Social. Trump a subliniat politicile premierului maghiar în domenii precum economia, piața muncii, comerțul și controlul imigrației. „Viktor muncește din greu pentru a proteja Ungaria, pentru a crește economia, a crea locuri de muncă, a promova comerțul, a opri imigrația ilegală și a asigura legea și ordinea”, a scris Trump, adăugând că relațiile dintre Statele Unite ale Americii și Ungaria „au atins noi culmi”. Trump a reamintit că l-a susținut pe Orbán și la alegerile din 2022 și a precizat că este „onorat” să își reafirme sprijinul, afirmând că premierul ungar „nu își va dezamăgi niciodată poporul”. Anterior, și vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a exprimat sprijinul pentru liderul ungar, în timpul unei vizite de două zile la Budapesta, încheiată miercuri. Partidul de guvernământ Fidesz – Hungarian Civic Alliance se confruntă în alegeri cu formațiunea de opoziție Tisza Party. Formațiunea de opoziție este condusă de Péter Magyar, care beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene.
Zelenski spune că Ucraina este pregătită să respecte anunțul Moscovei privind armistițiul de Paște
„Ucraina a afirmat în mod repetat că suntem pregătiți pentru pași simetrici. Am propus un armistițiu în perioada sărbătorilor de Paște din acest an și vom acționa în consecință. Oamenii au nevoie de un Paște liber de amenințări și de o mișcare reală către pace, iar Rusia are șansa de a nu reveni la atacuri și după Paște”, a declarat Zelenski, pe rețelele de socializare. Declarația lui Zelenski vine după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat cu câteva ore înainte un armistițiu de Paștele ortodox. Potrivit anunțului de la Kremlin, armistițiul este valabil din 11 aprilie, ora 16:00, până la 12 aprilie, miezul nopții. În acest timp, forțele ruse ar urma să înceteze ostilitățile pe toate direcțiile. Potrivit anunțului Kremlinului, trupele ruse au primit ordinul de a opri luptele. Însă, rămân în stare de alertă pentru a reacționa în cazul unor eventuale acțiuni ostile. Anterior, Rusia a mai declarat un armistițiu similar în perioada Paștelui ortodox din 2025, în zona de conflict.
Putin anunță armistițiu de Paștele Ortodox în Ucraina; Kievul propusese anterior o pauză a luptelor
Potrivit Kremlinului, încetarea focului va intra în vigoare pe 11 aprilie, la ora 16:00 (13:00 GMT), și se va aplica până la finalul zilei de 12 aprilie 2026, în contextul sărbătorii religioase, notează AFP. Autoritățile ruse au precizat că armata a primit ordin să oprească operațiunile militare „în toate direcțiile” pe durata armistițiului. Dar, a avertizat că trupele rămân pregătite să răspundă unor eventuale „provocări” din partea adversarului. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase că a transmis o propunere de armistițiu pentru perioada sărbătorilor pascale, prin intermediul Washingtonului, în încercarea de a reduce temporar violențele. Inițiativa intervine în contextul blocării negocierilor internaționale pentru încetarea conflictului, în care mai multe runde de discuții mediate de SUA nu au reușit să apropie pozițiile părților. Dialogul este complicat și de cererile Moscovei privind concesii teritoriale și politice, respinse de Kiev. Războiul din Ucraina, început în urmă cu patru ani, a provocat sute de mii de victime și a dus la strămutarea a milioane de persoane, fiind considerat cel mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial.
Imagini istorice din apropierea Lunii. Astronauții misiunii Artemis II revin mâine pe Pământ
„NASA a publicat imagini realizate de echipajul misiunii Artemis II în timpul survolului lunar. Unele dintre ele merită privite cu atenție, fără grabă – ferestre rare către un peisaj cosmic pe care puțini oameni l-au văzut vreodată. În una dintre fotografii, astronauții Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen urmăresc o eclipsă solară din capsula Orion, purtând ochelari speciali. Gestul pare aproape banal – un moment de observație liniștită –, dar se desfășoară la sute de mii de kilometri de Pământ, în timp ce nava survola Luna. Este prima dată când oamenii asistă la un astfel de fenomen din imediata apropiere a satelitului natural al Terrei”, potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare – România. După zece zile de zbor, misiunea se apropie de final. Capsula Orion urmează să revină pe Pământ pe 10 aprilie, reintrând în atmosferă cu aproximativ 40.000 km/h. Amerizarea va avea loc în Oceanul Pacific, în largul coastei statului California, în apropiere de San Diego, unde echipele de recuperare vor prelua echipajul și vehiculul spațial. „Revenirea pe Pământ înseamnă încheierea acestei misiuni de test și validează o arhitectură tehnică vitală pentru viitoarele explorări umane ale Lunii – și, pe termen mai lung, pentru călătoriile spre Marte”.
Merz afirmă că Germania vrea un mandat ONU pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
Merz a declarat joi, la Berlin, că un astfel de mandat ar trebui să vină din partea Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto asupra rezoluțiilor. Statele Unite au cerut angajamente concrete din partea aliaților europeni pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz după încheierea luptelor din Iran. Washingtonul vrea ca statele partenere să prezinte planuri clare în următoarele zile. „I-am spus din nou ieri președintelui Trump, în discuția noastră, că suntem pregătiți să ajutăm, de exemplu, la asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz după un acord de pace”, a declarat Merz. O coaliție condusă de Marea Britanie, din care fac parte peste 40 de state, s-a angajat să contribuie la redeschiderea strâmtorii. Prin această rută trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și gaze naturale. Blocarea strâmtorii a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie la nivel global și a amplificat temerile legate de posibile penurii de combustibil. Merz a precizat că o eventuală participare a Germaniei la securizarea rutelor maritime ar avea nevoie și de aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. Trump i-a criticat în ultimele săptămâni pe aliații din NATO, spunând că analizează serios retragerea SUA din alianță, după ce mai multe state au refuzat accesul avioanelor militare americane la baze și în spațiul lor aerian. Merz a afirmat că a discutat și despre NATO cu președintele american și s-a oferit să reia discuția înaintea summitului alianței din iulie. „Intenția mea fermă este să fac tot ce este posibil pentru a menține protecția oferită de NATO pentru Europa”, a declarat Merz. „Această alianță este, cel puțin pentru moment, de neînlocuit”.
Cât l-ar putea costa pe un șofer român să călătorească în Grecia cu mașina în 2026, după criza petrolieră
Criza energetică provocată de blocarea tranzitului petrolier din Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la scumpirea vacanțelor. Nu doar zborul cu avionul se va scumpi. Costul deplasării cu mașina ar putea costa chiar sute de euro. Vacanțele în Grecia, mai scumpe în 2026 Vacanțele în Grecia vor fi mult mai scumpe în vara lui 2026 după creșterea prețurilor la carburant. Nici măcar destinațiile preferate ale românilor, precum Thassos, Halkidiki sau Lefkada, recunoscute pentru prețurile mici, nu vor scăpa de marile scumpiri. Cât l-ar putea costa pe un șofer român un drum dus-întors spre Thassos PROMOTOR a calculat cât i-a putea costa pe români o deplasare de la Giurgiu până în Thassos. În România, prețul benzinei a ajuns la 1,8 euro/litru (aproape 10 lei), iar motorina a sărit peste 2 euro (11 lei). În Bulgaria, benzina costă 1,4 euro/litru, iar motorina a ajuns să coste 1,6 euro/litrul. Grecia a fost cea mai grav afectată de criza energetică globală declanșată de Iran. Benzina costă 2 euro pe litru, iar motorina este 2,2 euro. Sursa Foto: Shutterstock Asffel, pentru a parcurge un traseu dus-întors de 650 km până în Thassos, un șofer român va trebui să scoată din buzunar: 65 de euro pentru benzină sau 75 de euro pentru motorină; 6 euro pentru taxa de pod; 15,34 de euro vinieta de Bulgaria pentru o săptămână; 20 euro taxa de autostradă din Grecia; 50 de euro de mașină și 10 euro de persoană pentru transportul cu feribotul; Total: 200 de euro. PROMOTOR a calculat că drumul cu mașina până la Lefkada ar putea fi și mai scump: ar putea ajunge până la 300 de euro. Carburant: 220 de euro benzina/240 de euro motorina; Taxa pod Giurgiu: 6 euro; Vinietă Bulgaria: 15 euro; Taxa autostradă Grecia: 45 de euro. Cât îl costa pe un român o vacanță în Atena, în 2025? În vara anului 2025, o călătorie de o săptămână la Atena cu avionul putea să ajungă la 1.100 de euro. Un sejur de o săptămână petrecută în Grecia poate să coste în medie 1.300 de euro pentru o singură persoană, iar pentru două persoane, suma ajunge la 2.600 de euro. Acestea erau costurile în 2025. În 2026, după războiul dintre SUA și Iran care a declanșat cea mai gravă criză petrolieră din istorie, costurile ar putea fi aproape dublate din cauza scumpirilor la carburanți, transport și alimente. Sursa Foto: Envato/Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Casa Albă îl atacă pe George Clooney după criticile la adresa lui Trump privind Iranul
Controversa a apărut în contextul tensiunilor recente dintre Statele Unite și Iran, înaintea anunțului privind un armistițiu de două săptămâni între cele două părți. George Clooney a condamnat declarațiile președintelui Donald Trump, care amenințase pe rețelele sociale că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu acceptă condițiile impuse de Washington. Actorul a vorbit despre situație în fața unor elevi de liceu, în timpul unui eveniment organizat în orașul Cuneo din Italia. El a spus că astfel de afirmații depășesc limitele acceptabile ale discursului politic, mai scrie Euronews. „Unii spun că Donald Trump este în regulă. Dar dacă cineva afirmă că vrea să distrugă o civilizație, acesta este un act care poate fi considerat o crimă de război”, a declarat Clooney. Actorul a adăugat că dezbaterea politică este legitimă, dar trebuie să existe limite morale. „Poți susține puncte de vedere conservatoare, dar trebuie să existe o linie a decenței pe care nu o putem depăși”, a spus el. Replica dură a Casei Albe Declarațiile lui Clooney au fost rapid criticate de directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung. Acesta a lansat un atac personal la adresa actorului. „Singura persoană care comite crime de război este George Clooney, pentru filmele sale groaznice și talentul actoricesc îndoielnic”, a spus Cheung într-o declarație pentru publicația The Independent. Comentariul a fost perceput de mulți ca o încercare de a discredita actorul în contextul dezbaterii privind politica externă a administrației Trump. Răspunsul actorului George Clooney a reacționat la aceste remarci într-o declarație acordată publicației Deadline. Actorul a calificat atacul drept „o serie de insulte copilărești”. „Familii își pierd persoanele dragi. Copii au murit. Economia globală este într-un moment critic. Acesta este momentul pentru o dezbatere serioasă la cel mai înalt nivel, nu pentru insulte infantile”, a spus el. Clooney a adăugat că termenul „crimă de război” are o definiție clară în dreptul internațional, referindu-se la intenția de a distruge o națiune sau un grup. Actorul a ironizat și criticile legate de cariera sa cinematografică. „Dacă administrația crede că cea mai bună apărare este să mă numească actor ratat, pot să accept asta. Am jucat totuși în Batman & Robin”, a spus el. Nu este prima confruntare publică între Clooney și Donald Trump. Președintele american l-a criticat în trecut pe actor pe rețeaua Truth Social, descriindu-l drept „un star mediocru care a căutat mai multă atenție prin politică decât prin filme”. Trump a comentat și decizia lui Clooney și a soției sale, avocata Amal Clooney, de a obține cetățenia franceză.
Belgia, condamnată de CEDO pentru neîndeplinirea obligației de a găzdui migranții
Reclamanții, originari din Guineea, Angola, Camerun și China, au ajuns în Belgia în 2022, unde au solicitat protecție internațională, explică instituția cu sediul la Strasbourg, care supraveghează aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, potrivit Le Figaro. Cu toate acestea, ei nu au primit cazare sau asistență materială de câteva luni, în ciuda unei hotărâri definitive a Tribunalului Muncii din Bruxelles care a ordonat statului să le ofere acest ajutor. Autoritățile belgiene „trebuie să fie considerate responsabile pentru condițiile în care se aflau persoanele în cauză”, a declarat Curtea. Acestea trăiau „pe stradă”, chiar și iarna, „fără resurse, fără acces la salubritate, fără niciun mijloc de a-și satisface nevoile de bază și cu o teamă constantă pentru siguranța lor”. Belgia va trebui să le plătească daune morale Curtea recunoaște „eforturile semnificative depuse de autoritățile belgiene pentru a interveni în finanțarea structurilor asociative, a crea locuri de cazare suplimentare, a recruta personal și a scurta termenele de procesare a cererilor de azil” . Cu toate acestea, timpul în care „au pus în aplicare deciziile judecătorești referitoare la solicitanți și care vizau protejarea demnității umane nu poate fi considerat rezonabil”, se arată în hotărârea sa. Judecătorii au concluzionat în unanimitate că a avut loc o încălcare, printre altele, a articolului 3 (interzicerea tratamentelor degradante) și a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil) din Convenția Europeană. Belgia va trebui să plătească celor patru reclamanți sume cuprinse între 5.070 și 12.350 de euro „pentru daune morale” .
Filmul despre Michael Jackson a fost modificat: de ce au fost eliminate acuzațiile de abuz
Filmul „Michael” urma inițial să fie lansat în aprilie 2025, însă premiera a fost amânată de mai multe ori. Lansarea este acum programată pentru săptămâna care începe pe 22 aprilie 2026. Potrivit publicației Variety, motivul întârzierii a fost refacerea completă a ultimei părți a filmului și eliminarea mai multor scene. Versiunea inițială a filmului includea referiri la acuzațiile de abuz sexual asupra unor minori formulate împotriva lui Michael Jackson în anii ’90. Povestea trebuia să înceapă cu o scenă plasată în 1993, anul în care cântărețul a fost acuzat pentru prima dată de abuz sexual asupra unui minor, Jordan Chandler, atunci în vârstă de 13 ani. Ulterior, producătorii au descoperit că în acordul de înțelegere încheiat cu familia Chandler exista o clauză care interzice menționarea cazului sau a numelui acestuia în orice producție cinematografică. Din acest motiv, scenariul finalului filmului a trebuit rescris complet. Filmările suplimentare au costat milioane de dolari Actorii s-au reunit în iunie anul trecut pentru a filma noile scene. Procesul a durat aproximativ 22 de zile. Costurile suplimentare sunt estimate între 10 și 15 milioane de dolari. Bugetul total al producției era deja unul foarte mare, de aproximativ 155 de milioane de dolari. Cheltuielile suplimentare vor fi acoperite de organizația care administrează patrimoniul și drepturile lui Michael Jackson, implicată și în producția filmului. După modificări, filmul nu mai ajunge în perioada acuzațiilor din anii ’90. Acțiunea se va opri în 1987, când Michael Jackson se pregătea pentru turneul albumului „Bad”. Cel mai controversat aspect din viața artistului prezentat în film rămâne relația tensionată cu tatăl său, Joe Jackson. Rolul lui Michael Jackson este interpretat de Jaafar Jackson, nepotul artistului. Personajul Joe Jackson este jucat de actorul Colman Domingo. Un film așteptat cu mari încasări Michael Jackson a murit în 2009, într-o perioadă în care acuzațiile împotriva sa erau cunoscute, dar discutate mai puțin public. În 2019, documentarul „Leaving Neverland” a readus subiectul în atenția publicului, prezentând mărturiile a doi bărbați care au susținut că au fost abuzați de artist în copilărie. Cu toate acestea, popularitatea muzicii lui Michael Jackson a rămas ridicată, iar producătorii filmului se așteaptă la încasări mari. Estimările arată că pelicula ar putea obține peste 55 de milioane de dolari în primul weekend în Statele Unite și aproximativ 700 de milioane de dolari la nivel global.
De ce sunt consumatorii sfătuiți să evite codul pescuit în Marea Britanie
Organizația de mediu Marine Conservation Society (MCS) a retrogradat codul pescuit în Marea Britanie la cel mai slab calificativ în ghidul său pentru consumul responsabil de pește, cunoscut sub numele de Good Fish Guide. Ghidul este utilizat de consumatori și companii pentru a face alegeri sustenabile în ceea ce privește produsele din pește și fructe de mare, mai arată The Guardian. Populațiile de cod sunt în declin de ani de zile Potrivit MCS, populațiile de cod din apele britanice sunt în scădere continuă încă din 2015. Principala cauză este pescuitul excesiv, însă schimbările temperaturii apei și alte presiuni asupra ecosistemului marin au afectat și ele reproducerea și supraviețuirea exemplarelor tinere. Consiliul Internațional pentru Explorarea Mării (ICES) a recomandat anul trecut o politică de captură zero pentru anul 2026 în Marea Nordului și în zonele învecinate. Specialiștii au avertizat că pescuitul comercial ar putea reduce populațiile sub nivelul necesar pentru reproducerea sigură a speciei. Recomandarea privind captură zero nu a fost aplicată integral. În decembrie, guvernul britanic a anunțat o reducere cu 44% a cotelor de pescuit pentru cod în 2026. Anunțul a venit în urma negocierilor anuale cu Uniunea Europeană și Norvegia privind gestionarea stocurilor comune. Potrivit reprezentanților industriei, pescarii au acceptat cu resemnare reducerea cotelor. Ei au observat clar că numărul capturilor este mai mic decât în anii precedenți. Alternative recomandate pentru consumatori În ghidul său actualizat, Marine Conservation Society recomandă evitarea completă a codului pescuit în Marea Britanie. De asemenea se cere orientarea către alternative mai sustenabile. Printre acestea se numără codul pescuit în Islanda, unde populațiile sunt considerate stabile. Se recomandă și specii precum merluciul european sau eglefinul capturat în Marea Nordului sau în vestul Scoției. De asemenea, sunt recomandate produse provenite din acvacultură sau pescuit sustenabil, precum midii albastre sau păstrăv de apă dulce. Organizația avertizează că probleme similare au fost observate recent și în cazul altor specii, precum macroul. Supraexploatarea provocată de disputele privind cotele de pescuit a dus la eliminarea macroului din lista recomandărilor ghidului. Marine Conservation Society spune că autoritățile trebuie să adopte măsuri mai ferme pentru protejarea stocurilor de pește și pentru promovarea metodelor de pescuit cu impact redus asupra mediului.