Instanța a interzis o demonstrație pro-palestiniană la memorialul lagărului de concentrare Buchenwald
Judecătorii unui tribunal din Weimar au decis că demonstrația era susceptibilă să „submineze demnitatea victimelor” regimului nazist care au suferit în lagăr, potrivit unui comunicat, potrivit Le Figaro. Prin urmare, instanța a confirmat decizia anterioară a autorităților de a interzice adunarea și de a-i muta pe protestatari într-o piață a orașului, conform unei hotărâri consultate de AFP vineri. Mitingul, organizat de asociația „Keffiehs in Buchenwald”, a stârnit controverse considerabile în Germania, mai multe personalități politice considerându-l nepotrivit. Duminică, activiștii pro-palestinieni intenționează să aducă un omagiu „victimelor genocidului și fascismului” și să lupte „împotriva tuturor genocidelor, în special a celui care are loc în prezent în Palestina”. Memorialul lagărului de concentrare Buchenwald este situat pe un deal la periferia orașului Weimar, în Turingia. Aproximativ 56.000 de oameni și-au pierdut viața la Buchenwald, iar aproximativ 340.000 de prizonieri, inclusiv evrei, romi, homosexuali și prizonieri de război sovietici, au trecut prin lagăr și sublagărul său, Mittelbau-Dora.
Premierul britanic, Keir Starmer, spune că rămânerea în NATO este în interesul superior al SUA
Priemierul britanic, vorbind la sfârșitul unei vizite cu mai multe escale în Golf pentru a discuta despre armistițiul provizoriu și opțiunile pentru redeschiderea completă a strâmtorii Ormuz, vitală din punct de vedere comercial, a respins amenințările lui Donald Trump de a părăsi alianța de apărare, potrivit The Guardian. Președintele SUA a criticat în repetate rânduri membrii europeni ai NATO, care în mare parte nu au fost de acord cu atacurile asupra Iranului, pentru că nu au participat mai mult la atacuri. El a inclus o amenințare cu retragerea completă a Washingtonului din alianță. Starmer, vorbind în Qatar la sfârșitul unei călătorii în timpul căreia s-a întâlnit și cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrain, a fost de acord cu apelurile lui Trump ca membrii europeni ai NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, insistând în același timp că este în interesul SUA să rămână în alianță. „Suntem susținători foarte puternici ai NATO și argumentez de ceva vreme că trebuie să facem mai mult”, a spus el. „Este cea mai eficientă alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea.” „Trebuie noi, europenii, să facem mai mult? Da. Am susținut acest argument timp de aproape doi ani, în fața partenerilor noștri europeni la fel de mult ca oricui altcuiva. Continuăm să susținem acest argument și îl vom susține.” Premierul pledează pentru coordonare în cadrul NATO El a adăugat: „Este în interesul Americii; este în interesul Europei. NATO este o alianță defensivă, care timp de decenii ne-a ținut mult mai în siguranță decât am fi fost altfel.” „Cred că acesta va fi un element european mai puternic pentru NATO? Da, și cred că ar trebui să intervenim în acest spațiu. Deja facem asta, motiv pentru care ne coordonăm strategic cu partenerii noștri din NATO.” Starmer și Trump au vorbit joi seară. Într-o discuție cu știri la Doha, Starmer a declarat că o mare parte din timpul apelului a fost dedicată discuțiilor despre cum să se asigure că navele pot trece în siguranță prin strâmtoarea Hormuz, o rută cheie de transport pentru petrol și gaze, precum și alte mărfuri, pe care Iranul a blocat-o practic după atacurile SUA și Israelului.
Israelul acuză Spania de ostilitate și anunță excluderea sa din echipa care monitorizează armistițiul din Gaza
„Spania a ales în mod repetat să fie împotriva Israelului. Cei care atacă statul Israel în loc să se confrunte cu regimurile teroriste nu vor fi partenerii noștri pentru a modela viitorul regiunii”, a transmis Netanyahu într-un mesaj video, preluat de Le Figaro. El a acuzat Madridul de „ipocrizie” și „ostilitate” și a susținut că autoritățile spaniole „defăimează soldații armatei israeliene”. „Am ordonat astăzi excluderea reprezentanților spanioli din centrul de coordonare de la Kiryat Gat”, a spus premierul israelian. La rândul său, ministrul de externe al Israelului, Gideon Sa’ar, a scris vineri pe X: „În timpul războiului împotriva Iranului, a acționat împotriva intereselor noastre și împotriva intereselor aliatului nostru, Statele Unite ale Americii. Astăzi am decis, în coordonare cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, să notific Spania că nu va mai avea voie să participe la Centrul de Coordonare Militaro-Civilă din Kiryat Gat”. Mecanismul internațional de control Decizia vizează structura creată sub supraveghere americană pentru a urmări respectarea armistițiului intrat în vigoare la 10 octombrie 2025, între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas. Acest grup reunește aproximativ 200 de militari americani și reprezentanți ai mai multor state, printre care Franța, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Rolul lor este dublu: verifică dacă este respectată încetarea focului și supraveghează livrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, teritoriu afectat în ultimii doi ani de război. Până acum, și Spania avea reprezentanți în acest mecanism, cu sediul în orașul israelian Kiryat Gat. Conflict diplomatic în creștere Tensiunile dintre Israel și Spania s-au accentuat după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în 2024. Cele două țări și-au rechemat reciproc ambasadorii. Premierul spaniol Pedro Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai operațiunilor militare israeliene din Gaza. Madridul s-a opus și campaniei militare americano-israeliene împotriva Iranului, lansată pe 28 februarie, și a închis spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate. De asemenea, autoritățile spaniole au calificat drept „inacceptabil” faptul că Israelul a continuat operațiunile în Liban după armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri, între Washington și Teheran. Cine ar putea contesta decizia Spania a stabilit relații diplomatice cu Israelul abia în 1986, după moartea dictatorului Francisco Franco, care nu recunoscuse statul israelian și menținuse legături mai apropiate cu țările arabe. Decizia anunțată de Netanyahu tensionează relațiile dintre Israel și Spania. Armistițiul din Gaza rămâne în continuare fragil, iar coordonarea între statele implicate în monitorizarea lui este esențială. În practică, autoritățile israeliene controlează accesul la acest mecanism, deoarece funcționează pe teritoriul lor, ceea ce le permite să decidă cine participă. Totuși, decizia are și o componentă politică, având în vedere implicarea americană și prezența altor state, care pot contesta sau negocia această măsură.
Principalul consilier al lui Zelenski consideră că Ucraina se apropie de un acord de pace cu Rusia: Nu cred că va mai dura mult
Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia a declarat că vede progrese către un posibil acord de pace cu Kremlinul și a adăugat că o soluționare a războiului ar putea fi obținută într-un timp relativ scurt. Budanov vede progrese în negocierile cu Rusia Deși negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial au produs până acum puține rezultate vizibile în spațiul public, Kirilo Budanov s-a declarat optimist că discuțiile evoluează spre un acord de pace. Fostul șef al serviciului de informații militare al Ucrainei a spus că și Rusia își dorește oprirea războiului. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază”, a declarat Budanov într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie. „Nu cred că va mai dura mult”. Budanov și-a câștigat reputația prin operațiuni îndrăznețe împotriva forțelor ruse, în perioada în care a condus serviciul de informații militare al Ucrainei, din 2020 până în ianuarie acestui an, când președintele Volodimir Zelenski l-a numit șef al administrației prezidențiale. Acum, el este unul dintre oamenii-cheie din echipa Kievului în negocierile cu SUA și Rusia pentru încheierea războiului. Budanov a recunoscut că, până în prezent, ambele părți au adoptat poziții „maximaliste” în cadrul negocierilor mediate de SUA, însă a spus că se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Rusia are un motiv clar să ajungă la un acord, a afirmat el. „Spre deosebire de noi, ei cheltuie propriii bani”, a spus Budanov. „Este vorba de sume enorme, care se ridică deja la trilioane”. Teritoriul, punctul cel mai dificil al negocierilor Totuși, el a refuzat să spună cum ar putea arăta un posibil compromis în privința teritoriului, cel mai sensibil subiect al negocierilor. „Nu a fost luată încă nicio decizie finală”, a spus el. „Dar, în principiu, toată lumea înțelege acum clar limitele a ceea ce este acceptabil. Este un progres enorm”.
Trump cere NATO să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în câteva zile. Aliații discută o posibilă intervenție navală
Potrivit informațiilor comunicate de Euronews, Trump a insistat ca statele membre ale alianței să prezinte un plan „în câteva zile”, nu în săptămâni. Mark Rutte se află în capitala SUA pentru o vizită de trei zile, în cadrul căreia s-a întâlnit cu Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth. Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, precum și blocarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, au dominat agenda discuțiilor. După întâlnire, Rutte a declarat că președintele american este „extrem de dezamăgit” de reacția unor aliați europeni, care inițial au refuzat să contribuie militar la securizarea strâmtorii. Aliații europeni au fost reticenți Mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda, Norvegia și Spania, au transmis inițial că nu intenționează să trimită trupe sau nave militare în zonă. Guvernele europene au argumentat că nu au fost consultate înainte de operațiunile militare împotriva Iranului. Totodată au subliniat că NATO nu este responsabilă pentru o operațiune ofensivă. Cu toate acestea, presiunea exercitată de Washington pare să accelereze discuțiile dintre statele membre ale alianței. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea implica desfășurarea unor nave militare și a personalului necesar pentru operarea acestora. Aliații ar putea contribui și cu operațiuni de informații, supraveghere sau deminare navală pentru a asigura libertatea navigației. „Va fi probabil nevoie de o formă de prezență fizică în regiune”, a declarat o sursă citată de Euronews. Rută strategică pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Blocarea traficului prin acest punct strategic afectează direct piețele energetice globale și a contribuit deja la creșterea prețurilor petrolului. În acest context, mai mult de 40 de state au anunțat recent formarea unei coaliții menite să asigure libertatea navigației în zonă. Va intra în acțiune odată ce faza cea mai intensă a conflictului se va încheia. Deocamdată, discuțiile din cadrul NATO continuă, iar statele membre încearcă să stabilească dacă și în ce formă vor participa la o eventuală operațiune pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Răbufnirea premierului britanic la adresa lui Trump și Putin: M-am săturat
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că „s-a săturat” să vadă cum facturile la energie din Marea Britanie fluctuează frecvent din cauza acțiunilor întreprinse de președintele american Donald Trump și de președintele rus Vladimir Putin, potrivit CNBC. Comentariile au apărut în timpul unui interviu acordat podcastului Talking Politics de la ITV News. Interviul a fost difuzat joi. „M-am săturat de faptul că familiile din întreaga țară văd cum facturile lor la energie cresc și scad, facturile companiilor cresc și scad la energie, din cauza acțiunilor lui Putin sau Trump”, a spus Starmer. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a apărat acțiunile lui Trump din Iran. „Mulți lideri mondiali au petrecut decenii vorbind despre amenințarea reprezentată de Iran, dar nu au făcut nimic în privința asta. Președintele Trump a luat măsuri curajoase pentru a se asigura că Iranul nu va putea deține niciodată o armă nucleară și, așa cum a spus, suntem departe de a ajunge la un acord definitiv pentru a asigura o pace durabilă”, a transmis ea prin e-mail. Starmer a mai spus că Israelul a „greșit” ordonând atacuri asupra Libanului în timpul armistițiului.
O țară vecină a României riscă să piardă 1,5 miliarde de euro din cauza apropierii de Rusia
Serbia riscă să piardă până la 1,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene din cauza apropierii sale de Rusia, potrivit POLITICO. Sunt banii alocați de UE pentru reforme și pregătiri privind aderarea. Negocierile începute în 2014 sunt în curs de desfășurare. Mai mulți oficiali de la Bruxelles sunt din ce în ce mai critici față de Belgrad, motivul principal fiind relațiile strânse ale Serbiei cu Rusia. Comisia Europeană și-a înăsprit poziția și ar putea revizui finanțarea. O decizie de suspendare a plăților ar complica și mai mult procesul de extindere UE. „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia. De la legi care subminează independența sistemului judiciar, la represiunea protestatarilor și amestecul recurent în mass media independentă”, a declarat, pentru POLITICO, Marta Kos, comisar european pentru extindere. Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu blocul comunitar, a declarat pentru POLITICO că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” de suspendare a finanțării și „nu renunțăm la statutul de membru deplin al UE”.
Rusia promite sprijin energetic pentru Cuba, pe fondul tensiunilor cu Statele Unite ale Americii
Diplomatul rus a subliniat că sprijinul Moscovei nu se va limita la livrările recente de petrol. Potrivit acestuia, va include măsuri suplimentare pentru a susține sectorul energetic din Cuba, grav afectat de restricțiile impuse de Statele Unite ale Americii. „Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură”, a declarat Riabkov, citat de agenția rusă de presă TASS, referindu-se la embargoul american pe care l-a calificat drept „ilegal și absolut inacceptabil”. Oficialul a precizat că necesarul energetic al Cubei reprezintă o prioritate și că Rusia analizează noi livrări de combustibil. Recent, petrolierul rus Anatoly Kolodkin a adus aproximativ 700.000 de barili de țiței pe insulă. Nava, aflată sub sancțiuni americane, a fost autorizată să livreze combustibil din motive umanitare, în contextul unei crize energetice severe care a dus la raționalizarea carburanților și pene de curent frecvente în Cuba. Riabkov a mai afirmat că Rusia nu are de gând să se retragă din emisfera vestică, în pofida presiunilor Washingtonului. El a acuzat SUA că încearcă să limiteze influența Moscovei și a Chinei în regiune. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat contactele diplomatice cu autoritățile cubaneze. Ministrul de externe al Cubei, Bruno Rodríguez, s-a întâlnit în februarie la Moscova cu președintele Vladimir Putin și cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov. Rusia încearcă astfel să reînvie relațiile strânse pe care le-a avut cu Cuba în perioada sovietică.
Coreea de Sud trimite un emisar special în Iran pentru siguranța navelor și a cetățenilor
Fostul ambasador în Kuweit, Chung Byung-ha, a fost desemnat emisar special pentru Iran al Coreei de Sud și urmează să fie trimis la Teheran în perioada imediat următoare, potrivit agenției coreene Yonhap. Misiunea sa principală va fi coordonarea măsurilor pentru asigurarea trecerii în siguranță a navelor sud-coreene prin Strâmtoarea Ormuz. Dar, și pentru protejarea cetățenilor aflați în regiune. Numirea vine la o zi după o convorbire telefonică între ministrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, și omologul său iranian, Abbas Araghachi. Cei doi au discutat implicațiile conflictului asupra transportului maritim și securității regionale. 26 de nave cu legături sud-coreene rămân blocate în Strâmtoarea Ormuz, afectată de restricții severe de navigație în contextul conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Mai devreme, tot vineri, președintele american Donald Trump afirma că ar exista rapoarte potrivit cărora Iranul percepe taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Și, totodată, că Iranul face o treabă foarte slabă privind tranzitul petrolului prin strâmtoare.
Trump își reafirmă sprijinul pentru Viktor Orbán înaintea alegerilor din Ungaria
Liderul american l-a descris pe Orbán drept „un lider cu adevărat puternic”, cu „un istoric dovedit de rezultate fenomenale”, potrivit unui mesaj pe rețeaua sa Truth Social. Trump a subliniat politicile premierului maghiar în domenii precum economia, piața muncii, comerțul și controlul imigrației. „Viktor muncește din greu pentru a proteja Ungaria, pentru a crește economia, a crea locuri de muncă, a promova comerțul, a opri imigrația ilegală și a asigura legea și ordinea”, a scris Trump, adăugând că relațiile dintre Statele Unite ale Americii și Ungaria „au atins noi culmi”. Trump a reamintit că l-a susținut pe Orbán și la alegerile din 2022 și a precizat că este „onorat” să își reafirme sprijinul, afirmând că premierul ungar „nu își va dezamăgi niciodată poporul”. Anterior, și vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a exprimat sprijinul pentru liderul ungar, în timpul unei vizite de două zile la Budapesta, încheiată miercuri. Partidul de guvernământ Fidesz – Hungarian Civic Alliance se confruntă în alegeri cu formațiunea de opoziție Tisza Party. Formațiunea de opoziție este condusă de Péter Magyar, care beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene.