Anna Wintour și Meryl Streep apar împreună pe coperta Vogue. Ce spune Wintour despre Miranda Priestly
După mai bine de 30 de ani la conducerea revistei Vogue, Anna Wintour a devenit nu doar un lider al industriei modei, ci și un simbol cultural. În noul număr al revistei, ea apare într-un pictorial realizat de celebra fotografă Annie Leibovitz, alături de Meryl Streep, cea care a interpretat personajul inspirat de reputația ei în filmul „The Devil Wears Prada”, transmite The Guardian. Personajul Miranda Priestly, editorul dur și exigent al unei reviste de modă fictive, este considerat de mult timp o versiune cinematografică a lui Wintour. Filmul din 2006, inspirat din romanul scris de Lauren Weisberger – fostă asistentă a lui Wintour – a devenit un fenomen cultural. „O mare onoare să fiu interpretată de Meryl Streep” Într-un interviu realizat de regizoarea Greta Gerwig, Wintour a spus că a considerat întotdeauna o onoare faptul că rolul inspirat de ea a fost jucat de Meryl Streep. „Este o mare onoare să fii interpretată de Meryl”, a declarat editorul Vogue. În același timp, ea a subliniat că personajul Miranda Priestly este mai degrabă o caricatură. El nu reflectă mai deloc propria sa personalitate. Wintour a vorbit și despre vârstă și experiență, spunând că acestea îi oferă mai mult echilibru și perspectivă asupra vieții și carierei. „Îmi place vârsta pe care o am. Mă simt la fel de vie și entuziasmată ca întotdeauna și îmi place să învăț de la copiii mei și de la echipele mele din întreaga lume”, a spus ea. „Nu aș putea face niciodată ce face ea” Întrebată dacă ar face schimb de roluri cu Meryl Streep, Wintour a răspuns cu umor că nu ar putea niciodată să fie actriță. „Nu am niciun talent. Nu pot cânta, nu pot dansa, nu pot juca. Nu pot găti și nici nu pot coase”, a spus ea. „The Devil Wears Prada”, lansat în 2006, spune povestea unei tinere jurnaliste care ajunge să lucreze pentru un editor exigent al unei reviste de modă. Filmul a devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute titluri despre lumea modei. O continuare a producției, „The Devil Wears Prada 2”, urmează să fie lansată în cinematografe luna viitoare. O legătură de familie neașteptată Curios este că, potrivit unui raport genealogic realizat de compania Ancestry, Anna Wintour și Meryl Streep ar avea și o legătură de rudenie îndepărtată, fiind veri de gradul șase. Apariția celor două pe coperta Vogue marchează astfel o întâlnire simbolică între realitate și ficțiune, între figura reală care a inspirat personajul și actrița care l-a transformat într-unul dintre cele mai memorabile roluri din cinematografia recentă.
Reuters: FBI a avertizat asupra unei amenințări persistente reprezentate de Iran pentru SUA. Care a fost reacția Casei Albe
Un raport FBI din 20 martie avertiza că guvernul iranian „reprezintă o amenințare persistentă” pentru personalul și clădirile militare și guvernamentale americane, instituțiile evreiești și israeliene, precum și pentru disidenții iranieni din SUA, relatează Reuters. Chiar și cu aceste avertismente emise, FBI și Centrul Național de Combatere a Terorismului nu au identificat amenințări la scară largă. Documentul, intitulat „Raport privind conștientizarea siguranței publice”, a fost publicat la câteva săptămâni după ce agenția Reuters și alte publicații internaționale au relatat că administrația de la Casa Albă a blocat publicarea unui alt raport cu o descriere similară. Potrivit Reuters, raportul din 20 martie evidențiază „potențialul de amenințări fizice sporite” la adresa țintelor din SUA din partea guvernului de la Teheran după începerea războiului. „Extremiștii violenți cu diverse orientări ideologice, inclusiv cei care se opun SUA sau Israelului, pot considera, de asemenea, acest conflict ca o justificare pentru violență”, arată raportul. De asemenea, documentul mai menționează, printre altele, faptul că serviciile de securitate iraniene ar fi încercat să răpească și să ucidă americani în ultimii ani. În ultima perioadă, președintele american Donald Trump a minimizat public posibilitatea unor atacuri iraniene pe teritoriul american ca răspuns la alte evaluări ale serviciilor de informații. Când a fost întrebat în fața Casei Albe, pe 11 martie, dacă este îngrijorat de posibilitatea ca Iranul să comită un atac în SUA, Trump a răspuns: „Nu, nu sunt”. După ce în ultimele zile a amenințat că „o întreagă civilizație va pieri” dacă Iranul nu îi va îndeplini cererile, Trump a anunțat marți seara o pauză de două săptămâni în atacurile împotriva Iranului.
Israelul susține armistițiul SUAIran, dar exclude conflictul cu Hezbollah din acord
Potrivit unui comunicat al Biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu, Israelul susține armistițiul „cu condiția ca Iranul să deschidă imediat Strâmtoarea Ormuz și să înceteze toate atacurile împotriva Statelor Unite, Israelului și altor țări din regiune”. Autoritățile israeliene au subliniat, de asemenea, că sprijină eforturile Washingtonului de a elimina amenințările reprezentate de Iran. „Israelul susține efortul SUA de a se asigura că Iranul nu mai reprezintă o amenințare nucleară, balistică și teroristă pentru America, Israel, vecinii arabi ai Iranului și întreaga lume”, se mai arată în comunicat. În același timp, oficialii de la Ierusalim au transmis că Statele Unite ale Americii și-au reafirmat angajamentul față de aceste obiective în cadrul negocierilor care urmează să aibă loc. Un element esențial al poziției israeliene este faptul că armistițiul de două săptămâni nu include Libanul. Ceea ce înseamnă că operațiunile împotriva grupării Hezbollah pot continua. Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, unul dintre mediatorii armistițiului dintre SUA și Iran, a anunțat anterior că înțelegerea este valabilă „în toate zonele, inclusiv în Liban și în alte regiuni”.
Trump anunță un armistițiu de două săptămâni în care SUA nu vor mai ataca Iranul, după ce a amenințat cu distrugerea completă
Cu puțin timp înainte să expire ultimatumul impus de Trump asupra Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, președintele american a anunțat, printr-o postare pe Truth Social, prelungirea termenului cu încă două săptămâni, la insistențele Pakistanului. „Pe baza conversațiilor cu prim-ministrul Shehbaz Sharif și mareșalul Asim Munir din Pakistan, în care mi-au cerut să amân forța distructivă trimisă în această seară către Iran și sub rezerva acceptării de către Republica Islamică Iran a DESCHIDERII COMPLETE, IMEDIATE și ÎN SIGURANȚĂ a Strâmtorii Hormuz, sunt de acord să suspend bombardamentul și atacul Iranului pentru o perioadă de două săptămâni. Aceasta va fi o ÎNCETARE a FOCULUI între două părți! Motivul pentru care facem acest lucru este că am îndeplinit și am depășit deja toate obiectivele militare și suntem foarte aproape de un Acord definitiv privind PACEA pe termen lung cu Iranul și PACEA în Orientul Mijlociu. Am primit o propunere în 10 puncte din partea Iranului și credem că este o bază fezabilă pentru negocieri. Aproape toate punctele de dispută anterioare au fost convenite între Statele Unite și Iran, dar o perioadă de două săptămâni va permite finalizarea și încheierea Acordului. În numele Statelor Unite ale Americii, în calitate de președinte și reprezentând, de asemenea, țările din Orientul Mijlociu, este o onoare ca această problemă pe termen lung să fie aproape de rezolvare. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Donald Trump pe Truth Scocial. Donald Trump a luat marți seara decizia de a suspenda bombardamentele planificate asupra infrastructurii civile din Iran. Suspendarea atacurilor este condiționată de acceptul Teheranului de a deschide „complet, imediat și sigur” Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul global de petrol, gaze și îngrășăminte. Anunțul lui Trump a venit cu doar o oră înainte de expirarea ultimatumului extrem de dur, în care președintele SUA a amenințat că, în lipsa unei decizii pozitive din partea Teheranului privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, „o întreagă civilizație va muri în această noapte”. Decizia a fost luată în urma propunerii de încetare a focului venite din partea prim-ministrului pakistanez, Shehbaz Sharif, care a acționat ca mediator încă de la începuturile conflictului. Planurile de atac, care au fost suspendate, vizau în principal, așa cum a anunțat Trump în repetate rânduri, infrastructura energetică iraniană, rețeaua electrică, dar și poduri. Deși campania militară care a început la sfârșitul lunii februarie a dus la distrugerea a mii de ținte militare, Trump a avertizat că atacurile asupra infrastructurii civile ar „trimite Iranul înapoi în Epoca de Piatră”. Recomandările autorului: Pe ultima sută de metri, Pakistanul îi cere lui Donald Trump să prelungească ultimatumul pentru Iran cu două săptămâni Emmanuel Macron anunță eliberarea a doi cetățeni francezi după 3 ani și jumătate de detenție în Iran. Cine sunt Cécile Kohler și Jacques Paris Care sunt planurile ascunse ale Beijingului. China închide zone vaste din spațiul său aerian fără explicații pentru 40 de zile
Cine sunt Shehbaz Sharif și mareșalul Asim Munir, oamenii ce au intermediat armistițiul SUA-Iran
Până de curând, pentru publicul larg din afara Asiei, numele lui Shehbaz Sharif și al lui Asim Munir spuneau puțin. Astăzi, cei doi lideri pakistanezi au ajuns brusc în centrul uneia dintre cele mai periculoase crize internaționale. Faptul că Pakistanul a apărut în acest rol nu este întâmplător. În ultimele luni, Islamabadul a trecut de la statutul de partener incomod și relativ izolat la cel de intermediar acceptat atât la Washington, cât și în capitale-cheie din regiune. În spatele acestei repoziționări s-au aflat tocmai cei doi oameni invocați acum de Trump: Shehbaz Sharif, politicianul care oferă fața civilă a diplomației pakistaneze, și Asim Munir, militarul considerat cel mai influent om din Pakistan și arhitectul apropierii recente de administrația americană. Cine sunt cei doi Shehbaz Sharif este în prezent prim-ministrul Pakistanului și liderul partidului Pakistan Muslim League-Nawaz. El a revenit în funcție în martie 2024, pentru al doilea mandat de premier, după ce mai condusese guvernul și în 2022-2023. Presa internațională îl descrie drept un politician cu stil administrativ energic, format în politica provinciei Punjab, unde și-a construit reputația de lider executiv orientat spre implementare. În plan politic, Shehbaz Sharif este fratele mai mic al fostului premier Nawaz Sharif, una dintre figurile dominante ale politicii pakistaneze din ultimele decenii. Shehbaz a fost adesea perceput drept varianta mai pragmatică și mai conciliantă a familiei Sharif, inclusiv în raport cu armata, actor care rămâne esențial în arhitectura puterii din Pakistan. Asim Munir este omul-cheie din spatele influenței strategice a Pakistanului. Din noiembrie 2022 conduce armata pakistaneză, Instituție care joacă un rol „extrem de influent” în guvernarea Pakistanului, iar în mai 2025 a fost ridicat la rangul de mareșal, o distincție extrem de rară, fiind doar al doilea militar pakistanez care a primit acest titlu de la independență încoace. Rol important în medierea SUA-Iran Importanța lui Munir în dosarul iranian vine din faptul că el a devenit principalul canal de încredere între Islamabad și Washington. Pakistanul și-a recâștigat influența diplomatică în bună măsură prin activitatea lui Munir, care a avut contacte la nivel înalt cu administrația Trump și a fost implicat direct în eforturile de a repoziționa Pakistanul ca mediator regional. În același timp, Shehbaz Sharif și ministrul de Externe Ishaq Dar au susținut ofensiva diplomatică la nivel politic. În criza SUA-Iran, rolurile lor au fost complementare: Shehbaz Sharif a cerut public o pauză de două săptămâni și redeschiderea temporară a Strâmtorii Hormuz, iar Reuters a relatat că Munir s-a aflat în contact strâns cu interlocutori americani și iranieni în jurul unui plan pakistanez de încetare a ostilităților. Același plan prevedea un armistițiu imediat și negocieri ulterioare pentru un acord mai larg Trump a anunțat o încetarea a ostilităților pentru două săptămâni Donald Trump a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că acceptă suspendarea pentru două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. În mesaj, Trump afirmă că pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor pe baza unei propuneri iraniene în 10 puncte.
Motivul uluitor pentru care Bill Gates angajează oameni leneși
În 2026, căutarea unui loc de muncă a devenit aproape o „misiune imposibilă”, iar concedierile au luat amploare din cauza inteligenței artificiale. Nimeni nu și-ar trece „leneș” în CV ca punct forte. Însă, unul dintre cei mai bogați oameni din lume este în căutare de persoane „leneșe”. Chiar pentru cele mai dificile sarcini ale companiei Microsoft! De ce Bill Gates preferă angajații „leneși”? Bill Gates consideră că „lenea” este trăsătura care îl face pe un angajat valoros în fața unei sarcini complexe, potrivit El Economista. „Eu aleg o persoană leneșă pentru a face o muncă dificilă, deoarece ea va găsi o cale ușoară de a o realiza.” Miliardarul susține că o persoană „leneșă” va refuza să depună mai mult efort decât este necesar și caută în mod instinctiv drumul „cel mai scurt” către soluție. Angajații „leneși” sunt mai eficienți decât cei „harnici” Când un angajat „leneș” primește o sarcină dificilă”, el are ca prim impuls să nu muncească mai mult, ci să gândească diferit. El va încerca să elimine pașii inutili și va căuta să simplifice procesele complicate. Va căuta să ajungă la soluție cu minimum efort. Nu efortul, ci rezultatul contează Din această cauză managerii nu mai evaluează angajații după numărul de ore petrecute la birou, ci după calitatea rezultatelor. Bill Gates consideră că oamenii „leneși” au o formă de gândire strategică pentru a găsi soluția mai rapid. Un programator „leneș” nu va scrie de 10 ori același cod. Va crea un instrument pentru a optimiza și automatiza procesul. „Efortul mare nu garantează rezultate mari. Uneori, cel mai scurt drum este și cel mai bun”, crede miliardarul. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Avertismentul oamenilor de afaceri pentru părinți: Pregătiți-vă copiii pentru revoluția AI. Cine nu ține pasul, va pierde trenul
Cinci avioane americane de realimentare au decolat din București spre Orientul Mijlociu
Potrivit datelor analizate de platforma specializată în știri din aviație și transport aerian, BoardingPass, care a semnalat informațiile, cele mai recente misiuni au avut o durată de aproximativ zece ore, mai mare decât în cazul zborurilor anterioare, care durau în jur de șase-șapte ore. O mare parte din timpul petrecut în aer este ocupată de zborul dintre București și zona din estul Mării Mediterane și/sau Orientul Mijlociu, precum și de întoarcerea în România. Avioanele de tip KC-135 sunt utilizate pentru realimentarea în aer a altor aeronave militare, ceea ce permite extinderea razei de acțiune a operațiunilor aeriene. Ultimatumul lui Trump Cele cinci aeronave au decolat în ziua în care expiră ultimatumul dat Iranului de Donald Trump, într-un moment de tensiune ridicată în Orientul Mijlociu. Mișcările au loc în ziua în care expiră ultimatumul dat Iranului de Donald Trump, în plin conflict din Orientul Mijlociu. Trump: Iranul „va trăi în iad” Potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de Mediafax, activitatea de la Baza 90 Otopeni s-a intensificat în acest context, mai multe aeronave militare fiind implicate în misiuni de sprijin. Liderul american a transmis Teheranului un termen-limită pentru a accepta un acord care să ducă la reducerea tensiunilor și la redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul global de petrol. Washingtonul a avertizat că, în lipsa unui acord, reacția ar putea fi una dură, iar riscul unei escaladări militare rămâne ridicat. Donald Trump a transmis duminică, prin intermediul rețelelor sociale, că Iranul „va trăi în iad” dacă nu respectă cererea. Ulterior, el a publicat un alt mesaj, fără explicații: „Marți, 8.00 PM ora de Est!” (miercuri, ora României 03.00 n.r.)”.
Papa Leon, mesaj de Paște pentru creștinii din Liban: Suferința voastră este nedreaptă
Textul, publicat marți de Vatican, vorbește despre „nedreptatea” și „sentimentul de abandon” resimțite de comunitățile creștine din sudul Libanului. „În nenorocirea voastră, în nedreptatea pe care o îndurați, în sentimentul de abandon pe care îl trăiți, sunteți foarte aproape de Iisus. Sunteți aproape de El și în această zi de Paște, când El a învins forțele răului, iar acest lucru răsună pentru voi ca o promisiune a viitorului”, a transmis suveranul pontif. Ajutor anulat din motive de securitate Mesajul a fost redactat în limba franceză și semnat de Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, fiind adresat locuitorilor satului Debel, o localitate creștină din sudul Libanului. În același timp, un convoi umanitar coordonat de Vatican, care transporta peste 40 de tone de ajutoare, urma să ajungă în Debel cu ocazia Paștelui, însă livrarea a fost anulată. Potrivit Bisericii Maronite din Liban (ramură a creștinismului oriental aflată în comuniune cu Roma), decizia a fost luată din „motive de securitate”, în condițiile tensiunilor și operațiunilor militare din zonă. Vizită recentă în Liban Papa Leon a vizitat Libanul la sfârșitul anului trecut, aceasta fiind prima sa deplasare externă de la începutul pontificatului, într-o perioadă marcată de tensiuni politice și riscuri de securitate tot mai mari.
Donald Trump lansează noi amenințări: O întreagă civilizație va pieri în seara aceasta
„O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”, transmite președintele american printr-un mesaj publicat pe Truth Social. Amenințarea lui Trump vine după ce în decursul weekendului a lansat mai multe ultimatumuri la adresa Iranul prin care dacă iranienii nu redeschid Strâmtoarea Ormuz până marți seara ei se vor confrunta cu distrugerea infrastructurii civile și energetice. Cu toate acesta, liderul de la Casa Albă susține că un atac nu ar fi necesar. „Acum, că avem o Schimbare Completă și Totală a Regimului, unde predomină minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate că se poate întâmpla ceva revoluționar, Cine știe?”, se mai arată în mesajul președintelui. Trump și-a intensificat amenințările la adresa Teheranului, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.
Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol