Pompei, cartografiat digital după opt luni de analiză cu drone și radar. Datele vor ghida viitoarele restaurări
Noile date ar urma să ajute autoritățile să decidă mai eficient ce zone trebuie restaurate cu prioritate. Echipe formate din arhitecți, ingineri, restauratori și arheologi au analizat aproximativ 1.200 de structuri din orașul antic. Acestea includ locuințe, ateliere și alte construcții care conțin peste 13.000 de încăperi. Pentru fiecare element important – pereți, pardoseli, fresce sau mozaicuri – experții au întocmit o fișă tehnică privind starea de conservare. În total, au fost realizate aproximativ 70.000 de astfel de fișe, mai arată Il Post. Restaurările vor fi stabilite pe baza datelor Până acum, multe intervenții de restaurare erau decise în principal pe baza experienței specialiștilor. Noul sistem permite stabilirea priorităților folosind date precise despre deteriorarea fiecărui element arhitectural. În fiecare fișă sunt notate defectele identificate, dimensiunea acestora și impactul asupra stării de conservare. Pe baza acestor informații sunt calculați indicatori precum nivelul general de degradare sau riscul de deteriorare. Ruinele orașului Pompei. Sursa foto: captură video Toate datele au fost introduse într-un sistem informatic dezvoltat în colaborare cu Universitatea din Salerno și compania Visivalab. Platforma include și o aplicație web care permite specialiștilor să raporteze în timp real eventuale probleme observate în sit. Aceștia pot adăuga fotografii și actualiza starea clădirilor sau a elementelor arhitecturale. Plan de intervenții pentru următorii ani Pe baza informațiilor colectate, autoritățile au elaborat un plan de lucrări pentru următorii trei ani. Programul include atât intervenții de întreținere curentă, cât și restaurări mai complexe. Scopul sistemului este de a face intervențiile mai eficiente și mai sustenabile din punct de vedere economic. Proiectul de monitorizare va continua și în anii următori. Evaluările detaliate realizate de specialiști ar urma să fie repetate anual. În paralel, dronele și sistemele radar vor analiza situl lunar pentru a detecta schimbări precum infiltrații de apă, apariția vegetației, fisuri în structuri sau eventuale tasări ale terenului. Compararea imaginilor colectate în timp va permite identificarea rapidă a zonelor în care apar deteriorări noi.
UPDATE:Trump consideră propunerea de încetare a focului insuficientă, Iranul respinge armistițiul / Trump: Iranul ar putea fi eliminat într-o noapte
Președintele SUA, Donald Trump, susține o conferință de presă despre războiul din Iran. El este flancat de secretarul Apărării, Pete Hegseth, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, și directorul CIA, John Ratcliffe, într-o sală de presă aglomerată a Casei Albe. Armistițiu „nu suficient de bun”, spune Trump Acest lucru vine după ce Trump a numit anterior o propunere elaborată de mai multe țări care lucrează pentru implementarea unui armistițiu de 45 de zile un „pas semnificativ”, dar „nu suficient de bun”. Președintele Donald Trump a declarat că Iranul ar putea fi „eliminat” într-o singură noapte și a spus că acea noapte „ar putea” fi marți seara. „Întreaga țară ar putea fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi mâine seară”, a spus președintele. Trump a avertizat în repetate rânduri că SUA ar putea ataca centrale electrice, poduri și alte infrastructuri din Iran dacă Teheranul nu reușește să încheie un acord sau să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, o arteră petrolieră esențială. În weekend, el a spus că Iranul are timp până marți, la ora 20:00 ET, pentru a încheia un acord. Și Iranul respinge planul Iranul a respins, de asemenea, propunerea și a cerut încetarea definitivă a războiului, potrivit presei de stat iraniene. Agenția de presă iranienă face apel la public să identifice iranienii din străinătate care celebrează atacurile americano-israeliene asupra Iranului, deoarece au fost deschise dosare împotriva a zeci de expatriați acuzați de cooperare cu ceea ce Iranul numește un „inamic ostil”. Agenția de știri Fars, o agenție afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran, a postat un mesaj prin care face apel la public să „identifice trădătorii vorbitori de limbă persană”. Aceasta a îndemnat spectatorii care recunosc persoane dintr-un videoclip „care dansează și celebrează bombardamentul Iranului” să le raporteze prin intermediul unui site web legat de sistemul judiciar. Fars a declarat că efortul este depus „cu planificarea sistemului judiciar” și are ca scop identificarea persoanelor pentru confiscarea activelor. De asemenea, a publicat apelul alături de un videoclip care, conform spuselor sale, arăta sute de iranieni din străinătate dansând și scandând în semn de celebrare a atacurilor. 100 de dosare deschise împotriva iranienilor din stărinătate Agenția de știri semi-oficială iraniană Mehr a relatat duminică că sistemul judiciar iranian a deschis 100 de dosare împotriva cetățenilor iranieni care locuiesc în străinătate, invocând informații publice și acțiuni ulterioare din partea agențiilor de informații. „Aceste cazuri sunt urmărite cu scopul de a emite rechizitorii, de a efectua proceduri legale și de a confisca active”, a raportat Mehr.
Aderarea Bulgariei la zona euro are semne pozitive: nu a dus la dublarea prețurilor și inflația este la un minim istoric
Nikolay Vassilev, fost ministru al Economiei din Bulgaria, a declarat – luni – că aderarea țării sale la moneda euro nu a dus la dublarea prețurilor și inflația rămâne scăzută, susținând că temerile privind creșteri bruște sunt exagerate. El a indicat cifrele recente ale inflației lunare – 0,6% în ianuarie, 0,4% în februarie și 0,7% în martie – pe care le-a descris drept foarte reduse în context istoric. Vassilev afirmă că inflația actuală este printre cele mai scăzute din ultimele decenii, mult sub nivelurile din trecut, și că, deși prețurile energiei au crescut, ele rămân sub vârfurile istorice. Acesta a precizat că ideea unei dublări generale a prețurilor legată de aderarea la zona euro este falsă, potrivit Novinite.com. FOTO – Caracter ilustrativ De asemenea, acesta consideră că măsurile de compensare nu sunt necesare în prezent și ar trebui aplicate doar în situații extreme, iar – raportat la ultimii 35 de ani de tranziție ai Bulgariei – aceste luni de iarnă reprezintă unele dintre cele mai scăzute niveluri de inflație înregistrate. A amintit, totodată – și de criza financiară din anul 1996, atunci când inflația crescuse dramatic, în contrast cu situația actuală. De asemenea, el critică schema de ajutor de 20 de euro, considerând-o ineficientă și birocratică. Nikolay Vassilev afirmă că, deși prețurile energiei au crescut, acestea rămân sub nivelurile istorice, iar măsurile de compensare nu sunt necesare în prezent. Acesta notează că statul nu poate compensa sistematic fiecare creștere de preț, considerând o astfel de abordare nesustenabilă economic. El a mai afirmat că guvernele tind să cheltuiască excesiv, fără a implementa reforme structurale, indicând un sector public supradimensionat și numeroase poziții neocupate sau ineficiente. În opinia sa, problema principală ține de deținerea de către stat a unor companii care ar trebui privatizate sau concesionate. Acesta a susținut că sectorul privat funcționează mai eficient în ceea ce privește personalul și salariile, iar ineficiențele sunt concentrate în structurile de stat. Aderarea la moneda euro, cu scandal și proteste Anul acesta, începând cu 1 ianuarie, Bulgaria a devenit a 21-a ţară care a trecut la moneda unică europeană, după aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în iunie 2025, în Parlamentul Bulgariei au izbucnit altercații după ce Comisia Europeană a aprobat intrarea Bulgariei în zona euro. Atunci, deputați ai partidului de extremă dreapta, pro-rus, Renașterea (Revival) au blocat tribuna. Apoi, îdecembrie 2025, bulgarii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de buget pentru 2026, primul redactat în euro, înainte ca statul membru al Uniunii Europene să adopte moneda unică. Autorul mai recomandă: Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină Bulgaria nu era pregătită pentru trecerea la euro. Prețurile cresc în mod nejustificat, în timp ce autoritățile nu știu cum să gestioneze schimbarea Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți
Agenția Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2, cel mai bun nivel din ultimii 25 de ani
„Republica Moldova primește un semnal clar de încredere din exterior. Nu este o opinie politică. Este o evaluare independentă, tehnică, a modului în care statul își gestionează economia și finanțele. Moldova devine mai stabilă, mai predictibilă și mai respectată”, a declarat premierul Alexandru Munteanu. Conform unui comunicat al Guvernului, ratingul B2 indică faptul că Moldova încă are provocări economice și geopolitice, însă a demonstrat o capacitate semnificativ îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale. Aceasta înseamnă un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și creșterea atractivității țării pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare. „Această evoluție reflectă direcția pe care mergem: instituții mai puternice, reforme reale, independență energetică și pași clari spre Uniunea Europeană. Este rezultatul unei munci coordonate la nivel de instituții: atunci când există coerență, responsabilitate și decizii asumate, rezultatele încep să se vadă și din exterior”, a mai spus premierul.
Ucraina și Siria anunță cooperare în domeniul securității, după o vizită surpriză a lui Zelenski la Damasc
Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Zelenski în Siria după căderea regimului pro-rus al lui Bashar al-Assad în 2024. Deplasarea face parte dintr-un turneu diplomatic mai amplu al Ucrainei în Orientul Mijlociu. În ultimele zile, Zelenski s-a aflat în Turcia și a efectuat un turneu în statele din Golf, încercând să consolideze cooperarea în domeniul securității. Potrivit unor oficiali ucraineni, Kievul încearcă să obțină sisteme de apărare aeriană și să ofere în schimb expertiză în domeniul dronelor dezvoltate în timpul războiului cu Rusia, transmite Euronews. Noua conducere siriană și bazele militare rusești În timpul întâlnirii de la Damasc, Zelenski a declarat că Ucraina a sprijinit Siria după căderea regimului Assad și este pregătită să continue cooperarea pentru stabilitate și dezvoltare. Liderul ucrainean a spus că cele două state vor colabora mai strâns pentru a deveni „mai puternice” și pentru a sprijini dezvoltarea economică. Președintele sirian Ahmad al-Sharaa a afirmat că discuțiile au vizat consolidarea cooperării economice și schimbul de expertiză între cele două țări. Noua conducere de la Damasc încearcă să își refacă relațiile externe după mai bine de un deceniu de război și izolare diplomatică. În același timp, Siria menține relații sensibile cu Rusia, care a fost unul dintre principalii aliați ai regimului Assad. Rusia păstrează în continuare două baze militare importante în Siria: baza navală de la Tartus și baza aeriană Khmeimim. Portul Tartus oferă Moscovei acces strategic la Marea Mediterană și reprezintă un punct important pentru operațiunile navale rusești. Baza aeriană Khmeimim, activă din 2015, a fost utilizată pentru operațiuni militare în Siria și pentru sprijin logistic al misiunilor ruse în Africa. Echilibru diplomatic delicat Președintele sirian Ahmad al-Sharaa încearcă să mențină un echilibru între noile parteneriate și relațiile existente cu Moscova. În 2025, liderul sirian a cerut extrădarea fostului președinte Bashar al-Assad din Rusia pentru a fi judecat în Siria. Solicitarea a fost respinsă de Kremlin. Autoritățile siriene au declarat în repetate rânduri că armata țării depinde încă în mare măsură de echipamente militare de origine rusă. Vizita lui Zelenski la Damasc sugerează însă că Siria încearcă să își diversifice parteneriatele internaționale într-un context geopolitic în schimbare.
Europa investește miliarde în fuziunea nucleară pentru a reduce dependența energetică
După izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost sever limitate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, situația a generat cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie. Criza a determinat liderii europeni să reevalueze dependența de combustibilii fosili importați și să caute alternative produse pe plan intern, mai scrie Euronews. În acest context, pe lângă energiile regenerabile și energia nucleară clasică, atenția se îndreaptă tot mai mult spre energia obținută din fuziunea nucleară. Ce este energia de fuziune Energia nucleară poate fi obținută prin două procese: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară. Fisiunea este tehnologia utilizată în centralele nucleare actuale și presupune divizarea nucleului unui atom greu. Fuziunea funcționează invers: energia este produsă prin unirea nucleelor unor atomi ușori. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau cărbunelui. În plus, fuziunea nu produce emisii de CO₂ și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată. Proxima Fusion și tehnologia stellarator Una dintre companiile europene care dezvoltă această tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma, fondată în 2023 și desprinsă din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numită „stellarator”. Majoritatea proiectelor de fuziune din lume utilizează reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor și folosesc câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferența constă în modul în care plasma este stabilizată în interiorul reactorului. Potrivit companiei, stellaratoarele sunt mai dificil de proiectat și construit, dar pot funcționa continuu și oferă o stabilitate mai mare a plasmei. Proxima Fusion dezvoltă în prezent un dispozitiv experimental numit Alpha. Acesta va testa dacă reactorul poate produce la fel de multă energie cât este necesar pentru a menține reacția de fuziune. Planul companiei este ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma să devină prima centrală comercială de fuziune din lume. Compania intenționează să construiască centrala pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania. Germania a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023. Guvernul german încearcă acum să accelereze dezvoltarea fuziunii nucleare. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Susținătorii proiectului consideră că fuziunea ar putea oferi Europei o oportunitate economică majoră, mai ales într-un context în care continentul dispune de puține resurse energetice naturale. Nu toți experții sunt însă convinși că fuziunea va deveni rapid o soluție economică. Un studiu publicat recent în revista Nature Energy arată că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului susțin că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decât se estimează în prezent. În aceste condiții, energia de fuziune rămâne o tehnologie promițătoare, dar încă departe de a deveni o soluție comercială pentru criza energetică a Europei.
Șeful parlamentului iranian îi răspunde lui Trump: Întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu
Mohammad Bagher Qalibaf a respins amenințările președintelui american și a avertizat asupra consecințelor pe care le vor avea acțiunile lui. „Mișcările voastre nechibzuite duc Statele Unite într-un IAD pentru fiecare familie în parte, iar întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu. Nu vă înșelați, nu veți câștiga nimic prin crime de război. Singura soluție reală este respectarea drepturilor poporului iranian și încetarea acestui joc periculos”, se arată în mesajul publicat pe X Reacția vine după ce Donald Trump a lansat un nou ultimatum autorităților de la Teheran, prin care va ataca infrastructura civilă și energetică, dacă Strâmtoarea Ormuz nu este deschisă. Liderul de la Casa Albă a lansat tot mai des ultimatumuri pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz. În urma blocării strâmtorii, un punct care este tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol, statele occidentale au început să se confrunte cu scumpiri considerabile la energie și carburanți.
Iranul își extinde atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf, iar Trump amenință Teheranul cu iadul dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă
În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că patru persoane au fost rănite după ce resturi rezultate din interceptarea unui proiectil iranian au provocat incendii în zona portului Khor Fakkan. Separat, UKMTO a raportat că un comandant de navă a observat mai multe proiectile căzând în apropierea unei nave aflate în port, semn al deteriorării rapide a securității maritime din regiune. În Kuweit, atacurile cu drone atribuite Iranului au provocat „pagube materiale severe” la unități ale Kuwait Petroleum Corporation, iar incendii au izbucnit în mai multe instalații operaționale. Potrivit informațiilor publicate de Reuters au fost afectate și centrale electrice, o uzină petrochimică, precum și o stație de desalinizare, ceea ce ridică temeri privind impactul direct asupra aprovizionării cu energie și apă. În Bahrain, compania Gulf Petrochemical Industries a anunțat că incendiul izbucnit după un atac cu dronă iraniană la unele dintre unitățile sale a fost adus sub control, fără victime, însă evaluarea pagubelor este în curs. Atacul vine după ce Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovituri asupra unor facilități petrochimice din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain și a avertizat că va intensifica atacurile împotriva intereselor economice americane dacă vor continua loviturile asupra unor ținte civile din Iran. Escaladarea are loc în contextul în care Donald Trump a transmis, duminică, un nou ultimatum Teheranului: redeschiderea Strâmtorii Hormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran. Miza este uriașă pentru piața energetică globală. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de petrol, este afectată de restricții și perturbări majore, iar OPEC+ a aprobat o creștere în mare parte simbolică a cotelor de producție pentru luna mai, de 206.000 de barili pe zi. Investitorii din Golf au reacționat cu prudență, iar cotațiile petrolului au rămas sub presiune, în timp ce statele importatoare de energie cer garanții pentru siguranța rutelor maritime și continuitatea livrărilor.
Donald Trump anunță posibilitatea unui acord cu Iranul: Dacă nu, arunc totul în aer și le iau petrolul
Întrebat despre un posibil acord cu autoritățile de la Teheran, președintele Trump a spus duminică: „Cred că există o șansă bună mâine, ei negociază acum”, în cadrul unui interviu acordat Fox News. Președintele a avertizat și asupra unei tergiversări a negocierilor: „Dacă nu ajung la un acord repede, iau în calcul să arunc totul în aer și să preiau controlul asupra petrolului”. „Suntem într-o poziție foarte puternică, iar reconstrucția acelei țări va dura 20 de ani, dacă au noroc, dacă vor mai avea o țară. Și dacă nu fac nimic până marți seara, nu vor mai avea centrale electrice și nu vor mai avea poduri în picioare”, a mai spus Trump, potrivit The Wall Street Journal. Trump a lansat duminică un ultimatum cu privire la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Iranul a blocat în mare măsură această cale de navigație, în urma începerii războiului. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.
China este pregătită să colaboreze cu Rusia pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu
Wang Yi a subliniat că China este pregătită să continue colaborarea cu Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru soluționarea conflictului din regiunea Orientului Mijlociu, potrivit comunicatului de presă emis de ministerul chinez de Externe, citat de Reuters. Șeful diplomației chineze a subliniat că doar prin încheierea unui armistițiu ar putea să fie redeschisă Strâmtoarea Ormuz. Yi a subliniat că Beijingul și Moscova ar trebui să adopte o abordare „obiectivă și echilibrată” și să caute sprijinul comunității internaționale. Discuția dintre cei doi oficiali vine în contextul votului programat săptămâna viitoare în Consiliul de Securitate al ONU, privind o rezoluție propusă de Bahrain pentru protejarea transportului comercial în și în jurul Strâmtorii Ormuz. „În timpul conversației, a fost discutată situația din Golful Persic, precum și eforturile internaționale pentru a pune capăt rapid confruntărilor. Ministrul s-a declarat mulțumit față de alinierea abordărilor Rusiei și Chinei cu privire la majoritatea problemelor de pe agenda globală, inclusiv situația din jurul Iranului”, transmite ministerul rus de Externe, potrivit agenției TASS.