Europa investește miliarde în fuziunea nucleară pentru a reduce dependența energetică
După izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost sever limitate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, situația a generat cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie. Criza a determinat liderii europeni să reevalueze dependența de combustibilii fosili importați și să caute alternative produse pe plan intern, mai scrie Euronews. În acest context, pe lângă energiile regenerabile și energia nucleară clasică, atenția se îndreaptă tot mai mult spre energia obținută din fuziunea nucleară. Ce este energia de fuziune Energia nucleară poate fi obținută prin două procese: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară. Fisiunea este tehnologia utilizată în centralele nucleare actuale și presupune divizarea nucleului unui atom greu. Fuziunea funcționează invers: energia este produsă prin unirea nucleelor unor atomi ușori. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau cărbunelui. În plus, fuziunea nu produce emisii de CO₂ și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată. Proxima Fusion și tehnologia stellarator Una dintre companiile europene care dezvoltă această tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma, fondată în 2023 și desprinsă din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numită „stellarator”. Majoritatea proiectelor de fuziune din lume utilizează reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor și folosesc câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferența constă în modul în care plasma este stabilizată în interiorul reactorului. Potrivit companiei, stellaratoarele sunt mai dificil de proiectat și construit, dar pot funcționa continuu și oferă o stabilitate mai mare a plasmei. Proxima Fusion dezvoltă în prezent un dispozitiv experimental numit Alpha. Acesta va testa dacă reactorul poate produce la fel de multă energie cât este necesar pentru a menține reacția de fuziune. Planul companiei este ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma să devină prima centrală comercială de fuziune din lume. Compania intenționează să construiască centrala pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania. Germania a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023. Guvernul german încearcă acum să accelereze dezvoltarea fuziunii nucleare. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Susținătorii proiectului consideră că fuziunea ar putea oferi Europei o oportunitate economică majoră, mai ales într-un context în care continentul dispune de puține resurse energetice naturale. Nu toți experții sunt însă convinși că fuziunea va deveni rapid o soluție economică. Un studiu publicat recent în revista Nature Energy arată că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului susțin că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decât se estimează în prezent. În aceste condiții, energia de fuziune rămâne o tehnologie promițătoare, dar încă departe de a deveni o soluție comercială pentru criza energetică a Europei.
Șeful parlamentului iranian îi răspunde lui Trump: Întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu
Mohammad Bagher Qalibaf a respins amenințările președintelui american și a avertizat asupra consecințelor pe care le vor avea acțiunile lui. „Mișcările voastre nechibzuite duc Statele Unite într-un IAD pentru fiecare familie în parte, iar întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu. Nu vă înșelați, nu veți câștiga nimic prin crime de război. Singura soluție reală este respectarea drepturilor poporului iranian și încetarea acestui joc periculos”, se arată în mesajul publicat pe X Reacția vine după ce Donald Trump a lansat un nou ultimatum autorităților de la Teheran, prin care va ataca infrastructura civilă și energetică, dacă Strâmtoarea Ormuz nu este deschisă. Liderul de la Casa Albă a lansat tot mai des ultimatumuri pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz. În urma blocării strâmtorii, un punct care este tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol, statele occidentale au început să se confrunte cu scumpiri considerabile la energie și carburanți.
Iranul își extinde atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf, iar Trump amenință Teheranul cu iadul dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă
În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că patru persoane au fost rănite după ce resturi rezultate din interceptarea unui proiectil iranian au provocat incendii în zona portului Khor Fakkan. Separat, UKMTO a raportat că un comandant de navă a observat mai multe proiectile căzând în apropierea unei nave aflate în port, semn al deteriorării rapide a securității maritime din regiune. În Kuweit, atacurile cu drone atribuite Iranului au provocat „pagube materiale severe” la unități ale Kuwait Petroleum Corporation, iar incendii au izbucnit în mai multe instalații operaționale. Potrivit informațiilor publicate de Reuters au fost afectate și centrale electrice, o uzină petrochimică, precum și o stație de desalinizare, ceea ce ridică temeri privind impactul direct asupra aprovizionării cu energie și apă. În Bahrain, compania Gulf Petrochemical Industries a anunțat că incendiul izbucnit după un atac cu dronă iraniană la unele dintre unitățile sale a fost adus sub control, fără victime, însă evaluarea pagubelor este în curs. Atacul vine după ce Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovituri asupra unor facilități petrochimice din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain și a avertizat că va intensifica atacurile împotriva intereselor economice americane dacă vor continua loviturile asupra unor ținte civile din Iran. Escaladarea are loc în contextul în care Donald Trump a transmis, duminică, un nou ultimatum Teheranului: redeschiderea Strâmtorii Hormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran. Miza este uriașă pentru piața energetică globală. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de petrol, este afectată de restricții și perturbări majore, iar OPEC+ a aprobat o creștere în mare parte simbolică a cotelor de producție pentru luna mai, de 206.000 de barili pe zi. Investitorii din Golf au reacționat cu prudență, iar cotațiile petrolului au rămas sub presiune, în timp ce statele importatoare de energie cer garanții pentru siguranța rutelor maritime și continuitatea livrărilor.
Donald Trump anunță posibilitatea unui acord cu Iranul: Dacă nu, arunc totul în aer și le iau petrolul
Întrebat despre un posibil acord cu autoritățile de la Teheran, președintele Trump a spus duminică: „Cred că există o șansă bună mâine, ei negociază acum”, în cadrul unui interviu acordat Fox News. Președintele a avertizat și asupra unei tergiversări a negocierilor: „Dacă nu ajung la un acord repede, iau în calcul să arunc totul în aer și să preiau controlul asupra petrolului”. „Suntem într-o poziție foarte puternică, iar reconstrucția acelei țări va dura 20 de ani, dacă au noroc, dacă vor mai avea o țară. Și dacă nu fac nimic până marți seara, nu vor mai avea centrale electrice și nu vor mai avea poduri în picioare”, a mai spus Trump, potrivit The Wall Street Journal. Trump a lansat duminică un ultimatum cu privire la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Iranul a blocat în mare măsură această cale de navigație, în urma începerii războiului. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.
China este pregătită să colaboreze cu Rusia pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu
Wang Yi a subliniat că China este pregătită să continue colaborarea cu Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru soluționarea conflictului din regiunea Orientului Mijlociu, potrivit comunicatului de presă emis de ministerul chinez de Externe, citat de Reuters. Șeful diplomației chineze a subliniat că doar prin încheierea unui armistițiu ar putea să fie redeschisă Strâmtoarea Ormuz. Yi a subliniat că Beijingul și Moscova ar trebui să adopte o abordare „obiectivă și echilibrată” și să caute sprijinul comunității internaționale. Discuția dintre cei doi oficiali vine în contextul votului programat săptămâna viitoare în Consiliul de Securitate al ONU, privind o rezoluție propusă de Bahrain pentru protejarea transportului comercial în și în jurul Strâmtorii Ormuz. „În timpul conversației, a fost discutată situația din Golful Persic, precum și eforturile internaționale pentru a pune capăt rapid confruntărilor. Ministrul s-a declarat mulțumit față de alinierea abordărilor Rusiei și Chinei cu privire la majoritatea problemelor de pe agenda globală, inclusiv situația din jurul Iranului”, transmite ministerul rus de Externe, potrivit agenției TASS.
Patru aeroporturi din Italia se confruntă cu restricții de combustibil
Un aviz aeronautic emis sâmbătă arată că, „din cauza disponibilității reduse de combustibil din partea Air BP Italia, serviciile de realimentare pentru operatorii care au contracte cu Air BP Italia pot fi supuse unor restricții”. Aeroporturile vizate sunt Bologna, Milano Linate, Treviso și Veneția, conform Politico. Agenția italiană ANSA a relatat că Air BP Italia, filială a gigantului britanic BP, a informat companiile aeriene că prioritate vor avea zborurile medicale, cursele de stat și zborurile cu o durată mai mare de trei ore. Celelalte curse ar putea fi supuse unor limitări cel puțin până pe 9 aprilie. Danilo Recine, vicepreședinte al sindicatului piloților ANPAC din Italia, a declarat pentru Sky TG24 că situația nu ar trebui să ducă la anulări de zboruri în weekendul de Paște. Totuși, el a avertizat că „problema va deveni una reală” dacă nu va fi găsită o soluție la blocajul din Strâmtoarea Ormuz. Premierul italian Giorgia Meloni a vizitat state din Golf vineri și sâmbătă, în încercarea de a asigura accesul continuu la resurse energetice esențiale în contextul războiului din Iran. Ea a spus că va acționa „pentru a garanta că Italia are acces la resursele energetice de care are nevoie”. Deficitul de combustibil ar putea afecta și alte aeroporturi europene, ca efect al războiului din Orientul Mijlociu. Aeroportul Heathrow din Londra și alte aeroporturi din Marea Britanie sunt printre cele mai vulnerabile, după ce au fost deja raportate unele perturbări ale zborurilor din cauza aprovizionării cu combustibil.
Iranul declară că mai multe aeronave inamice au fost distruse în timpul misiunii de salvare a pilotului american
„În cadrul unei operațiuni comune (condusă de Forțele Aeriene, Forțele Terestre, Unitățile Populare, Basij și Comandamentul Poliției), aeronavele inamice au fost distruse”, a anunțat IRGC, după ce Comandamentul Poliției din Iran a declarat că un avion american de tip C-130 a fost doborât în sudul provinciei Isfahan, potrivit Reuters. Purtătorul de cuvânt al Cartierului General Central Khatam al-Anbiya, comandamentul unificat al forțelor armate iraniene, a declarat că printre aeronavele doborâte se aflau un avion militar de transport C-130, precum și două elicoptere Black Hawk. Reamintim că, duminică dimineață, Trump a anunțat că cel de-al doilea militar american de la bordul aeronavei prăbușite, vineri, în sud-vestul Iranului a fost salvat, anunțând că armata SUA „a trimis zeci de avioane” înarmate cu cele mai letale arme din lume. Președintele SUA mai afirma și că operațiunile de salvare a celor doi soldați americani din aeroanava F-16E au fost duse la bun sfârșit „fără ca niciun american să fie ucis sau rănit”.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 37 | Armata SUA a reușit să recupereze al doilea membru al echipajului F-15E doborât în Iran/ IRGC susține că a distrus un avion american care căuta soldatul dispărut / Bahrain: Incendiu stins la o instalație după un a
Garda Revoluționară Iraniană susține că a distrus un avion american care căuta pilotul dispărut Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) de la Teheran susțin că au distrus un avion american care îl căuta pe cel de-al doilea membru al echipajului din avionul de vânătoare doborât în sud-vestul Iranului, potrivit relatărilor presei iraniene. „Un avion inamic american care căuta pilotul unui avion de vânătoare doborât a fost distrus de luptătorii Islamului în regiunea sudică a Isfahanului”, a declarat Garda Revoluționară, potrivit agenției de știri Tasnim. Trump despre un alt membru al echipajului F-15E: L-am găsit Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat pe site-ul Truth Social că armata țării sale a reușit să recupereze al doilea membru al echipajului avionului de vânătoare F-15E doborât în Iran, notează Baha. „L-am găsit!”, a scris Trump. El a insistat că operațiunea de salvare a fost finalizată, membrul echipajului fiind acum „teafăr și nevătămat”. Liderul american a menționat că pilotul se afla „în spatele liniilor inamice, în munții periculoși ai Iranului” și „era vânat de dușmanii noștri” înainte de a fi salvat. De asemenea, el a salutat faptul că ambii piloți au fost salvați, deși în locații diferite. „Faptul că am reușit să ducem la bun sfârșit ambele operațiuni fără ca măcar un american să fie ucis sau rănit dovedește încă o dată că am atins o dominație și o superioritate aeriană covârșitoare asupra cerului iranian”, a subliniat Trump. Ministerul de Interne din Bahrain a anunțat duminică, într-o postare pe X, că a reușit să stingă un incendiu provocat de un atac cu dronă iraniană, scrie Baha. Ministerul nu a explicat unde a avut loc incidentul, referindu-se la loc doar ca la o „facilitate”. Între timp, însă, postul de televiziune iraniană Press TV a transmis ceea ce a susținut a fi un atac asupra unei rafinării aparținând companiei naționale de petrol din Bahrain, Bapco. Sistemele de apărare aeriană ale Emiratelor Arabe Unite răspund atacurilor cu rachete și drone Duminică dimineață, Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat că sistemele de apărare aeriană răspund amenințărilor reprezentate de rachetele și dronele provenite din Iran. Zgomote puternice au fost semnalate în mai multe regiuni ale țării, potrivit Gulf News.
Câștigătorul jackpotului loteriei naționale din Londra nu a revendicat premiul de 10,6 milioane de lire sterline. Banii vor fi donați unor cauze nobile susținute de loterie
Jucătorii la loteria națională au la dispoziție 180 de zile pentru a-și revendica câștigurile, dar nu au dreptul la nimic după expirarea termenului limită. În ciuda unei „căutări ample”, loteria națională a declarat că nu a fost depusă nicio cerere validă pentru un jackpot în valoare de 10,6 milioane de lire sterline pentru un bilet de loto cumpărat în Bexley pe 4 octombrie anul trecut, relatează The Guardian. Termenul limită a expirat joia trecută, lăsându-l pe potențialul milionar al orașului Bexley fără bani. Jackpotul va fi donat în schimb unor cauze nobile susținute de loterie. Allwyn, operatorul loteriei naționale, a declarat că este rar ca un jackpot atât de mare să nu fie revendicat. Un purtător de cuvânt a spus: „Majoritatea premiilor care ar rămâne nerevendicate ar fi premiile de nivel mai mic. Este foarte neobișnuit ca un premiu de această mărime să rămână nerevendicat.” Există cinci premii naționale „majore”, în valoare de peste 3,2 milioane de lire sterline, care încă nu au fost revendicate. Trei sunt bilete de la EuroMillions sau de la Loto în valoare de 1 milion de lire sterline. Au fost căutări extinse ale misteriosului câștigător Andy Carter, consilierul principal al câștigătorilor de la Allwyn, a declarat: „În ciuda unei căutări extinse pentru a găsi misteriosul milionar din Bexley, pot confirma că deținătorul biletului nu s-a prezentat pentru a-și revendica premiul la Loto și, din păcate, a pierdut această sumă de bani care i-ar fi schimbat viața.” În cuvinte care nu prea aveau să-l consoleze pe deținătorul necunoscut al biletului, Carter a adăugat: „Banii vor fi acum folosiți pentru cauze nobile și se vor adăuga la cele 33 de milioane de lire sterline strânse în fiecare săptămână pentru proiecte finanțate de loteria națională, dintre care mai multe pot fi găsite în zona Bexley.” Printre proiectele pe care loteria le-a sprijinit în Bexley se numără Exchange Erith, o organizație de arte și meșteșuguri condusă de comunitate, și You and Me Happy Family Children’s Disability Trust, care oferă sprijin incluziv copiilor cu dizabilități și îngrijitorilor acestora.
Analiză Foreign Affairs: Teheranul ar trebui să declare victoria și să forțeze un acord amplu cu Washingtonul
Potrivit textului publicat în publicația Foreign Affairs , deși teritoriul iranian a fost supus timp de mai multe săptămâni unor bombardamente americane și israeliene, conducerea Republicii Islamice a rămas funcțională, iar Iranul a continuat să riposteze militar și să își mențină capacitatea de reacție. Autorul susține că obiectivul Washingtonului și al Tel Avivului de a forța capitularea Teheranului nu a fost atins, iar conflictul a intrat într-un impas costisitor pentru inițiatorii săi. Articolul arată că, în interiorul Iranului, o parte a populației cere continuarea confruntării până la pedepsirea agresorilor, invocând lipsa de încredere în Statele Unite și experiențele negative ale negocierilor anterioare. În același timp, autorul avertizează că prelungirea războiului ar duce la pierderi suplimentare de vieți omenești, la distrugerea infrastructurii civile și la extinderea violențelor la nivel regional. În acest context, analiza propune ca Teheranul să „ia victoria” și să deschidă calea unui acord mai amplu. Printre măsurile sugerate se numără limitarea programului nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Iranului. De asemenea, autorul evocă posibilitatea unui pact bilateral de neagresiune între Iran și Statele Unite, precum și reluarea cooperării economice și tehnologice dintre cele două state. Textul susține că o simplă încetare a focului ar fi fragilă și insuficientă, întrucât nu ar rezolva cauzele profunde ale ostilității dintre Washington și Teheran. În schimb, autorul pledează pentru un acord cuprinzător care să abordeze simultan dosarul nuclear, libertatea navigației în Golf, securitatea regională și reintegrarea economică a Iranului. În ceea ce privește dimensiunea nucleară, articolul propune ca Iranul să accepte reducerea stocurilor de uraniu îmbogățit și monitorizare internațională permanentă, în timp ce Statele Unite ar urma să elimine sancțiunile unilaterale și să sprijine revenirea Iranului în lanțurile comerciale globale. Totodată, autorul sugerează crearea unui consorțiu regional de îmbogățire a combustibilului nuclear, cu participarea Iranului, a statelor din Golf și a unor puteri precum China, Rusia și SUA. Analiza mai susține că actualul conflict a demonstrat limitele opțiunii militare împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării eficiența arhitecturii de securitate bazate exclusiv pe prezența americană în regiune. În viziunea autorului, statele arabe din Golf ar trebui să participe la o nouă formulă regională de securitate, alături de Iran și de actorii internaționali relevanți. Textul îl menționează și pe președintele american Donald Trump, despre care afirmă că a transmis în ultimele zile mesaje contradictorii privind negocierile. Potrivit autorului, presiunile politice interne, inclusiv cele generate de creșterea prețurilor la energie, ar putea face dintr-un compromis diplomatic o variantă convenabilă pentru Casa Albă. În concluzie, articolul susține că războiul a creat, paradoxal, o oportunitate pentru un acord durabil între Iran și Statele Unite. Deși neîncrederea dintre părți rămâne profundă, autorul consideră că realitățile de pe teren ar putea împinge ambele tabere spre o soluție politică menită să închidă un conflict vechi de decenii.