Președintele ucrainean a ajuns în Arabia Saudită pentru întâlniri importante
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat joi sosirea sa în Arabia Saudită, unde a spus că va avea „întâlniri importante” care să întărească legăturile cu statele din Orientul Mijlociu. Kievul și-a oferit expertiză în apărare aeriană și tehnologie pentru drone către țările regionale afectate de atacurile iraniene, în schimbul sprijinului pentru efortul Ucrainei în conflictul cu Rusia. „Am ajuns în Arabia Saudită. Sunt programate întâlniri importante. Apreciem sprijinul și îi susținem pe cei care sunt gata să colaboreze cu noi pentru a asigura securitatea”, a transmis Zelenski pe X. Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, îl însoțește pe președintele ucrainean în această vizită. Țara a desfășurat anterior echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar Volodimir Zelenski a spus că urmărește obținerea de finanțare în schimbul asistenței acordate. Războiul cu Rusia a intrat oficial în al cincilea an, iar forțele ucrainene se confruntă cu o nouă ofensivă de primăvară lansată de Moscova. În tot acest timp, însă, negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina promovate de SUA au stagnat.
Avertismentul dat de Putin în privința războiului din Iran. Consecințele ar putea fi la fel de grave ca cele ale pandemiei COVID-19
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că este greu de prezis consecințele conflictului din Orientul Mijlociu, însă unele evaluări compară impactul acestuia cu cel al pandemiei de COVID-19. Conflictul, spune Putin, provoacă daune semnificative logisticii, producției și lanțurilor de aprovizionare internaționale, exercitând totodată presiuni puternice asupra companiilor din domeniul hidrocarburilor, metalelor și îngrășămintelor. „Consecințele conflictului din Orientul Mijlociu sunt încă greu de evaluat cu exactitate”, a declarat Putin la sesiunea plenară a Congresului Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia. „Mi se pare că nici cei implicați direct în conflict nu pot face previziuni, iar pentru noi este și mai dificil”, a adăugat el. Foto: Mediafax „Totuși, există deja estimări conform cărora acestea pot fi comparate cu epidemia de coronavirus”, spune liderul de la Kremlin. „Permiteți-mi să vă reamintesc că aceasta a încetinit dramatic dezvoltarea tuturor regiunilor și continentelor, fără excepție.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Iran, ziua 27: Iranul respinge oficial planul de pace al lui Trump China vede „semnale” din Iran pentru negocieri cu SUA. Wang Yi vorbește despre o „rază de speranță” în privința păcii din Orientul Mijlociu
Război în Orientul Mijlociu, ziua 27 | Comandatul Marinei Teheranului, ucis într-un atac israelian / Comisia Europeană livrează ajutoare în Liban / Axios: Pentagonul elaborează opțiuni militare pentru o lovitură finală în Iran
Comisia își intensifică răspunsul umanitar în Liban pentru a răspunde nevoilor urgente Comisia Europeană și-a intensificat, săptămâna aceasta, răspunsul umanitar în Liban, livrând aproape 150 de tone de materiale vitale pentru a sprijini persoanele strămutate din cauza deteriorării situației din această țară. Comisara pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a declarat: „Situația din Liban se înrăutățește pe zi ce trece, afectând milioane de persoane aflate deja în mare dificultate”. Acest sprijin face parte din ajutorul umanitar în valoare de 100 de milioane de euro anunțat la începutul acestei luni și se adaugă unei livrări recente de peste 75 de tone de materiale esențiale. Trump îndeamnă Iranul să acționeze rapid în privința planului de încetare a focului Donald Trump a îndemnat, joi Teheranul, să „ia în serios” un acord de pace menit să încheie războiul care durează de aproape patru săptămâni după ce, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul analizează propunerea Washingtonului, dar afirmă că nu au loc discuții privind încetarea războiului. Deși există un schimb de mesaje intermediate de Pakistan, și o oarecare disponibilitate de discuții din partea Teheranului, un diplomat occidental afirmă că decizia lui Trump de a iniția un acord de pace ar putea fi un „artificiu” pentru echilibrarea piețelor, în timp ce SUA se pregătește pentru o eventuală operațiune terestră. Pentagonul elaborează opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include atât forțe terestre, dar și o noua campanie masivă de bombardamente, potrivit surselor Axios. Totuși, președintele american Donald Trump nu a luat încă o decizie cu privire la punerea în aplicare a vreunuia dintre aceste scenarii, potrivit unor oficiali. Iranul pregătește taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz Parlamentul iranian lucrează la un proiect de lege care ar introduce un sistem de taxare pentru navele care traversează Strâmtoarea Hormuz, potrivit unor instituții media iraniene apropiate de stat. Un parlamentar iranian a declarat pentru Agenția de presă Fars, apropiată forței militare de elită a Iranului, că „planul de introducere a taxelor urmărește și oficializarea supravegherii iraniene asupra Strâmtorii Hormuz”, relatează CNBC. Războiul din Iran este o „catastrofă”. Statele G7 recunosc că nu pot opri conflictul Liderii europeni avertizează că impactul economic al războiului este sever și admit că au o influență limitată asupra evoluției conflictului. Miniștrii de externe ai statelor G7 se reunesc joi și vineri în Franța, cu cu războaiele din Iran și Ucraina pe agenda principală a sesiunii. Conflictul a destabilizat puternic piețele de energie, provocând una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, în urma atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra infrastructurii petroliere din Iran și restricțiilor din Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru livrările globale de petrol și gaze. Iran: Jocul SUA de manipulare a petrolului prin contracte „pe hârtie” este în zadar. „Nu pot tipări benzină!” Un oficial de rang înalt de la Teheran explică de ce intervențiile financiare ale SUA asupra pieței petrolului nu pot compensa problemele reale de aprovizionare. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat că „eforturile Statelor Unite de a manipula prețurile globale ale petrolului” prin tranzacții „pe hârtie” sunt inutile și nu pot preveni „criza severă de aprovizionare generată de războiul americano-israelian împotriva Teheranului”. BCE este pregătită să majoreze ratele dobânzilor dacă inflația crește brusc din cauza războiului din Iran: „Indecizia nu ne va paraliza” Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătește pentru un potențial șoc inflaționist derivat din criza din Orientul Mijlociu, deși nu va acționa până când nu va avea suficiente informații cu privire la amploarea și persistența impactului. Spre deosebire de alte ocazii, președinta BCE, Christine Lagarde, asigură că indecizia nu va paraliza instituția în îndeplinirea angajamentului său „necondiționat” de a atinge o inflație de 2% pe termen mediu, potrivit 20minutos. Au fost dezvăluite naționalitățile celor două persoane ucise în urma interceptării rachetei din Abu Dhabi Cele două persoane care au fost ucise de căderea resturilor de rachetă, pe strada Sweihan din Abu Dhabi, erau, de fapt, doi cetățeni străini, de origine pakistaneză și indiană. Dintre ceilalți trei care au fost răniți unul este cetățean emiratez, cel de-al doilea este iordanian, iar cel de-al treilea este indian, potrivit autorităților din Abu Dhabi, citate de Sky News. Israelul a renunțat la uciderea unor doi înalți oficiali din Teheran, la sugestia Pakistanului Israelul i-a scos pe ministrul de externe iranian Abbas Araghchi și pe președintele parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf de pe lista țintelor sale, după ce Pakistanul a cerut Washingtonului să nu îi vizeze, a declarat, pentru Reuters, un oficial pakistanez. „Israelienii aveau coordonatele lor și voiau să-i elimine, iar noi le-am spus Statelor Unite că, dacă și ei vor fi eliminați, nu va mai rămâne nimeni cu care să discutăm, așa că SUA le-a cerut israelienilor să renunțe”, a declarat oficialul pakistantez pentru Reuters. Iranul a atacat bază militară a SUA din Erbil Un soldat străin care lupta, pe bază de contract, în cadrul armatei SUA a murit, iar alți doi au fost răniți, în urma unui atac cu dronă la baza militară din orașul Erbil, capitala Kurdistanului Irakian. Potrivit Sky News, atacul a avut loc, joi dimineață. Nici soldatul ucis, dar nici cei doi răniți nu erau cetățeni ai SUA. Baza militară din Erbil care găzduiește forțe ale Armatei SUA a fost supusă în mod repetat atacurilor încă de la începutul războiului. Israel anunță eliminarea comandantului Marinei Gărzii Revoluționare Islamice Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, susține că un atac aerian israelian l-a ucis pe comandantul marinei IRGC, Alireza Tangsiri. „Forțele de Apărare ale Israelului l-au eliminat pe comandantul Marinei IRGC, persoana direct responsabilă pentru operațiunea teroristă de minat și blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, a anunțat ministrul Apărării, Israel Katz, citat de The Times of Israel. Războiul SUA-Israel împotriva Iranului ar putea întârzia scanările RMN Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran începe să producă efecte dincolo de zona militară. Aproximativ o treime din rezervele globale de heliu sunt afectate, iar consecințele se resimt direct în spitale și industrii esențiale. De la investigații medicale vitale până la producția de
Vești proaste pentru ucraineni. SUA ar putea trimite armele destinate Ucrainei în Orientul Mijlociu
Americanii se gândesc să trimită armele destinate Ucrainei în Orientul Mijlociu, potrivit Washington Post. O decizie nu a fost luată. Printre opțiuni se numără amânarea livrărilor către Ucraina și redirecționarea completă a unora dintre arme. Publicația americană notează că o astfel de decizie este legată de faptul că Washingtonul consumă cu viteză stocurile de arme în timpul războiului din Orientul Mijlociu. Trei surse au declarat că printre armele pe care SUA le-ar putea redirecționa se numără rachetele interceptoare pentru sisteme de apărare aeriană comandate în cadrul programului PURL. Acest program prevede achiziționarea de arme americane pentru Ucraina folosind fonduri de la alte țări membre NATO. De la începutul operațiunii SUA și Israelului în Iran, capitalele europene au fost îngrijorate de faptul că Washingtonul epuizează rapid muniția. Luna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, din cauza lipsei de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, lansatoarele ucrainene au rămas goale în ianuarie și nu au putut respinge atacurile rusești.
Melania Trump aduce un robot umanoid la un summit global. Cum ar putea arăta clasa viitorului cu AI
Evenimentul „Fostering the Future Together Global Coalition Summit”, organizat la Casa Albă, a debutat într-un mod neobișnuit: un robot umanoid, numit Figure 3, a fost cel care a adresat primul mesaj participanților. Robotul a transmis că este „onorat” să participe și că se simte „recunoscătoar” pentru rolul său într-un moment considerat istoric pentru educația globală. După intervenție, el a părăsit sala fără a mai reveni, mai scrie Euronews. Lideri politici și giganți tech, prezenți la reuniune Summitul a reunit reprezentanți din peste 40 de țări, inclusiv figuri politice importante precum Olena Zelenska, Brigitte Macron și Sara Netanyahu. De asemenea, la eveniment au participat și companii tehnologice majore precum Microsoft, Google și OpenAI, semn al interesului crescut pentru digitalizarea educației la nivel global. 🇺🇸: There are Robots in the White House, Kinda Creepy First Lady Melania Trump arrives for her roundtable on AI education, joined by a Figure Robot. pic.twitter.com/TpqesThAQt — Ryan Rozbiani (@RyanRozbiani) March 25, 2026 În discursul său, Melania Trump a propus un model educațional bazat pe inteligență artificială, în care elevii ar putea avea acces la un profesor digital permanent. Conceptul include un „profesor AI” numit simbolic „Plato”. El este capabil să predea discipline precum literatură, știință sau filosofie, direct din mediul online, la orice oră. Potrivit Primei Doamne, această abordare ar putea extinde accesul la educație și ar reduce diferențele dintre sistemele educaționale la nivel global. Melania Trump: tehnologia, între oportunitate și risc Deși a subliniat beneficiile tehnologiei, Melania Trump a atras atenția asupra riscurilor asociate utilizării acesteia, în special în cazul copiilor. Ea a insistat că dezvoltarea digitală trebuie însoțită de măsuri clare privind siguranța online și educația digitală. Protejarea noii generații trebuie să rămână o prioritate, a mai subliniat ea. În final, Melania Trump a făcut apel la guverne și companii să colaboreze pentru a transforma sistemele educaționale. Prima Doamnă a încurajat statele participante să dezvolte politici comune, să investească în tehnologii educaționale și să creeze noi industrii bazate pe inteligență artificială. Mesajul central al summitului a fost clar: viitorul educației va depinde de modul în care tehnologia este integrată responsabil și echitabil în societate.
Germania: amenințarea Rusiei crește, economia trebuie pregătită pentru război
Germania se confruntă cu o amenințare tot mai mare din partea Rusiei și trebuie să accelereze consolidarea capacităților militare, a avertizat miercuri colonelul André Wüstner, șeful Asociației Bundeswehr, care reprezintă interesele militarilor germani. Economie de război Wüstner spune că industria de apărare germană trebuie să-și crească rapid capacitatea de producție și să treacă la lucru în schimburi, pentru a putea susține un eventual conflict. „Industria de armament trebuie să își extindă capacitatea și, în cele din urmă, să treacă la muncă în schimburi pentru a intra într-un fel de economie de război, în cazul unei escaladări suplimentare”, a declarat acesta pentru Rheinische Post, potrivit DPA. Pericol imediat Șeful Asociației Bundeswehr respinge scenariile potrivit cărora Rusia nu ar fi pregătită pentru o confruntare cu NATO înainte de 2029. „Pericolul există deja acum – și crește în fiecare zi”, a spus Wüstner, referindu-se la Rusia condusă de Vladimir Putin, care a ordonat invazia Ucrainei. Europa, vulnerabilă Wüstner a atras atenția că slăbiciunea militară a Europei, combinată cu incertitudinile legate de sprijinul Statelor Unite, a creat un „gol de descurajare”. În opinia sa, acest dezechilibru trebuie corectat rapid pentru a preveni o escaladare. „Nu doar țările din Europa de Est vorbesc deja despre o fază premergătoare războiului și își consolidează rapid capacitățile de apărare. Trebuie să facem același lucru acum”, a subliniat el. Războiul din Iran, favorabil Rusiei Potrivit lui colonelului german, conflictul declanșat recent de Statele Unite și Israel împotriva Iranului creează un context favorabil pentru Rusia. „Întărit de noile venituri din vânzările de petrol și încurajat de scăderea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană către Ucraina, Putin poate intensifica atacurile asupra infrastructurii și populației civile”, a explicat acesta. Oficialul spune că dacă Europa pare nesigură, Rusia ar putea profita: „Impresia unor aliați nesiguri ar putea încuraja intensificarea atacurilor hibride”, a spus acesta, adăugând că nu pot fi excluse inclusiv încălcări ale frontierelor pe flancul estic al NATO.
Explozii puternice raportate în jurul orașului Isfahan din Iran
Ziarul pro-reformă Ham Mihan a relatat online despre exploziile din zonă, relatează AP. Isfahan găzduiește o importantă bază aeriană iraniană și alte situri militare, precum și unul dintre siturile nucleare bombardate de Statele Unite în timpul războiului de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie. Agenția de știri semioficială Fars, apropiată de Garda Revoluționară paramilitară, a descris atacurile ca vizând „două zone rezidențiale”, fără a oferi detalii. Anterior, armata israeliană a declarat că a finalizat „un val de atacuri la scară largă” în tot Iranul, inclusiv în Isfahan. SUA anunță că două treimi din fabricile de muniții din Iran au fost afectate Statele Unite au atacat peste două treimi din fabricile de muniții din Iran, a declarat șeful Comandamentului Central al armatei americane. Amiralul Marinei SUA, Brad Cooper, a făcut aceste comentarii într-un videoclip publicat joi dimineață de Comandamentul Central. „Astăzi, am avariat sau distrus peste două treimi din instalațiile și șantierele navale de rachete, drone și nave ale Iranului – și încă nu am terminat”, a spus Cooper. „Suntem pe cale să eliminăm complet aparatul de producție militară al Iranului în general.” Fotografiile din satelit analizate de Associated Press, deși amânate cu două săptămâni de Planet Labs PBC, au arătat atacuri israeliene și americane care vizau șantiere navale și instalații de rachete. Iranul nu a recunoscut nicio pierdere materială suferită în timpul războiului.
Președintele belarus Alexander Lukașenko a fost primit de Kim Jong-Un la Phenian
Potrivit KCNA, Lukașenko a vizitat Palatul Soarelui Kumsusan, unde sunt înmormântate trupurile îmbălsămate ale tatălui și bunicului lui Kim Jong-un, pentru a-și aduce omagiile, înconjurat de înalți oficiali nord-coreeni. El a depus un buchet de flori în numele președintelui rus Vladimir Putin, potrivit Le Figaro. Ambele țări sunt supuse unor sancțiuni occidentale, au legături strânse cu Rusia și sunt acuzate de încălcări ale drepturilor omului. Belarus și Coreea de Nord au sprijinit Moscova în războiul său din Ucraina: Phenianul a desfășurat trupe terestre și arme, iar Minskul a servit drept rampă de lansare pentru invazia rusă din 2022. Serviciile de informații sud-coreene și occidentale cred că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia, în principal în regiunea Kursk, împreună cu obuze de artilerie, rachete și sisteme de rachete. Coreea de Nord este supusă unor sancțiuni occidentale severe, în principal din cauza programului său de arme nucleare și a activităților balistice, dar și din cauza sprijinului său pentru războiul condus de Rusia împotriva Ucrainei.
FT: Rusia trimite drone în Iran, susțin serviciile secrete occidentale
Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times. Drone și ajutoare umanitare de la Moscova FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații. Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii. Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele. Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului. Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”. Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran. În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile. Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin. Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele. Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună. Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136. Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația. Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea. Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.” Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani. Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali. Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA. Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei. Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.
Ucraina adoptă o lege pentru reformarea învățământului militar, în timp ce Kievul se pregătește pentru un război de lungă durată
Parlamentul Ucrainei a adoptat miercuri o lege care modifică radical modul în care educația militară se desfășoară în școli și universități, relatează Kyiv Post. Inițiativa a venit ca parte a eforturilor Ucrainei de a se pregăti pentru un război prelungit împotriva invaziei Rusiei. Proiectul de lege, numărul 13347, introduce cursul „Fundamentele Rezistenței Naționale” pentru studenții de liceu și universitate, înlocuind instruirea militară de bază anterioară. În trecut, toți studenții cu vârste între 18 și 25 de ani trebuiau să finalizeze instruirea teoretică, iar bărbații și practica militară, fiind înregistrați ca recruți după finalizarea programului. Potrivit notei explicative a proiectului, noua lege este „concepută să înlocuiască modelul de instruire militară de bază pentru studenți cu o nouă abordare integrată în procesul educațional și care acoperă toate nivelurile de învățământ – de la liceu la liceu”. Ministrul adjunct al Educației, Mykola Trofymenko, a declarat pe Facebook că proiectul va aduce „cunoștințe și abilități practice” în învățământul superior, unde „studenții primesc o instruire utilă, modernă și fezabilă”, cum ar fi „cum să acționeze în situații de criză, cum să păstreze viața și sănătatea, cum să ofere primul ajutor [și] cum să navigheze în fața provocărilor de securitate”. Acesta a mai spus că legea include educație incluzivă, la care participă studenți de toate genurile, și prevede alternative „pentru studenții cu nevoi educaționale speciale și cei ale căror convingeri religioase nu permit utilizarea armelor”. El a negat faptul că proiectul ar fi o formă de mobilizare a studenților, spunând că este vorba, de fapt, „despre instruire în cadrul procesului educațional”. Proiectul de lege prevede, de asemenea, înființarea unor centre specializate pentru instruirea cetățenilor în rezistența națională, unde se practică mai mult abilități practice. Programul include exerciții de tragere pe poligoanele Forțelor Armate Ucrainene, folosirea simulatoarelor și instruire directă pe terenuri certificate. Parlamentul Ucrainei a aprobat proiectul cu 263 de voturi „pentru”, iar legea așteaptă semnătura președintelui pentru a intra în vigoare.