Fost șef Google, la cârma BBC. Matt Brittin preia instituția sub presiune politică și financiară
Decizia vine într-un moment extrem de delicat pentru instituția media, confruntată cu provocări juridice, financiare și de relevanță editorială. Brittin, în vârstă de 57 de ani, va prelua oficial mandatul începând cu 18 mai. Fără experiență directă în domeniul editorial sau al radiodifuziunii, noul director general BBC va numi un director general adjunct pentru a acoperi această zonă strategică, a precizat conducerea postului, informează Reuters. Contextul juridic: BBC, proces de 10 miliarde de dolari intentat de Donald Trump Numirea lui Matt Brittin are loc în timp ce BBC se confruntă cu un proces de aproximativ 10 miliarde de dolari intentat de actualul președinte american Donald Trump. Acesta acuză radiodifuzorul public de defăimare, susținând că un montaj considerat înșelător al unui discurs rostit pe 6 ianuarie 2021, înainte de asaltul asupra Capitolul Statelor Unite, i-ar fi afectat reputația. BBC a solicitat respingerea acțiunii în instanță, argumentând că realegerea lui Trump demonstrează lipsa unui prejudiciu real de imagine. Provocări strategice majore pentru noul director general BBC Matt Brittin preia conducerea BBC într-un moment critic din punct de vedere strategic. La finalul anului 2027 expiră Royal Charter, documentul care reglementează funcționarea instituției. Noul director general BBC va trebui să negocieze un nou mecanism de finanțare, într-un context în care taxa TV este tot mai contestată. Printre opțiuni se numără menținerea taxei, trecerea la un model de abonament sau finanțarea prin publicitate. Relevanță, digitalizare și presiune politică asupra BBC BBC se confruntă, de asemenea, cu o scădere a audienței în rândul publicului tânăr, pe fondul migrării acestuia către platforme de streaming și medii digitale. În plus, instituția se află sub o presiune politică intensă, fiind criticată din mai multe direcții pentru presupusa lipsă de imparțialitate. Într-o declarație oficială, Matt Brittin a subliniat că BBC trebuie „să fie acolo unde sunt poveștile și unde sunt publicurile”, afirmând că vede această perioadă ca pe „un moment de risc real, dar și de oportunitate”.
Armata germană vrea să înceapă utilizarea inteligenței artificiale pentru accelerarea procesului decizional
„Ucrainenii exploatează datele pe care le-au colectat de-a lungul a patru ani de război. Pe baza acestor date, inteligența artificială poate deduce cum a acționat inamicul în situații similare în trecut și poate recomanda contramăsuri”, a explicat generalul Christian Freuding, comandantul armatei germane. Freuding a subliniat că procesele de analiza ar putea fi realizate mult mai rapid prin inteligență artificială, punctând că în prezent aceste acțiuni necesită sute de persoane și zile întregi de muncă, potrivit Reuters. Comandantul a precizat că utilizarea datelor provenite atât din conflictul din Ucraina, cât și din exercițiile militare germane, pentru antrenarea acestor sisteme, în concordanță cu principiile operaționale ale Germaniei. Freuding a susținut că sistemele I.A. vor avea strict un rol consultativ: „Sarcina de a lua decizii analitice și echilibrate va rămâne întotdeauna a omului, a soldatului”. Deși un produs specific nu a fost încă selectat, implementarea tehnologiei este o prioritate pentru Berlin. Germania ia în calcul atât soluții dezvoltate în Europa, cât și tehnologii americane, însă a avertizat: „suveranitatea și securitatea datelor trebuie luate în considerare”. În acest context, armata Statelor Unite utilizează deja instrumentul AI Maven, dezvoltat de compania Palantir, pentru procesarea datelor de pe câmpul de luptă.
Viktor Orban anunță că Ungaria suspendă livrările de gaze către Ucraina
„Vom opri treptat livrările de gaze din Ungaria către Ucraina și vom stoca gazul rămas acasă”, a anunțat Viktor Orbán într-un videoclip postat pe pagina sa de socializare . Prim-ministrul maghiar a anunțat că va face o propunere în acest sens în ședința de guvern de astăzi. Viktor Orbán a reamintit că operarea conductei petroliere Barátság este blocată de Ucraina timp de treizeci de zile: „Până acum ne-am apărat cu succes împotriva șantajului ucrainean, datorită prețurilor protejate, maghiarii plătesc cele mai mici prețuri la benzinării, trebuie luate măsuri suplimentare pentru a rupe blocada petrolieră și a asigura aprovizionarea sigură cu energie a Ungariei” „Atâta timp cât Ucraina nu furnizează petrol, nu va primi gaze din Ungaria – a subliniat prim-ministrul, evidențiind: din moment ce Ucraina atacă și conducta de gaz sudică care aprovizionează Ungaria, trebuie să facem rezerve, așa că umplem rezervoarele de gaze maghiare în loc de cele ucrainene. „Vom proteja securitatea energetică a Ungariei, vom menține prețul protejat la benzină și prețul redus la gaze!” – a afirmat el.
Dronă lansată din Rusia lovește coșul unei centrale electrice din Estonia
Potrivit Serviciului Intern de Securitate al Estoniei (ISS) citat de Euronews, drona a lovit coșul de fum al centralei electrice Auvere, situată în apropierea graniței cu Rusia, arată Euronews. „O dronă a lovit coșul de fum al centralei electrice Auvere. Nu au fost raportate persoane rănite în urma incidentului”, au transmis autoritățile într-un comunicat. Instituția a precizat că drona a intrat în spațiul aerian estonian venind din direcția Rusiei. Centrala Auvere este una dintre principalele unități de producție de energie din Estonia și se află în regiunea Ida-Viru, în nord-estul țării, la mică distanță de frontiera rusă. Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii privind eventualele pagube produse instalației sau tipul dronei implicate în incident. Autoritățile estoniene au anunțat că investighează incidentul pentru a stabili circumstanțele exacte în care drona a pătruns în spațiul aerian al țării și a lovit infrastructura energetică. Estonia, stat membru NATO și al Uniunii Europene, a intensificat în ultimii ani măsurile de securitate la granița cu Rusia, pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina.
Autoritățile din Japonia au arestat un militar care a intrat cu forța în Ambasada Chinei la Tokio
Cazul, cel mai recent punct de fricțiune într-o dispută tot mai mare dintre Japonia și China, a ieșit la iveală marți, după ce Beijingul a protestat la Tokyo, potrivit AP. O persoană care a pretins că este ofițer al Forțelor de Autoapărare Japoneze a escaladat zidul și a intrat cu forța în complexul ambasadei marți dimineață, a declarat Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, într-o conferință de presă la Beijing. Poliția din Tokyo a declarat miercuri pentru Associated Press că a arestat un membru în vârstă de 23 de ani al Forțelor Terestre de Autoapărare, sau al armatei japoneze, în legătură cu presupusa intrare ilegală în ambasada Chinei, marți. Autoritățile au confirmat că suspectul este un soldat cu baza în tabăra Ebino, în prefectura Miyazaki, sud-vestul Japoniei, și că oficialii „cooperează pe deplin” cu poliția. I-a reproșat ambasadorului poziția intransigentă a Chinei față de Japonia Suspectul a forțat intrarea în ambasadă pentru a-i spune ambasadorului chinez să înceteze poziția intransigentă a Chinei față de Japonia și a amenințat că se va sinucide cu cuțitul pe care îl avea asupra sa dacă cererea sa va fi respinsă, au declarat reprezentanți ai poliției, citați de presa japoneză. Tensiunile dintre cele două națiuni asiatice au escaladat în ultimele luni după ce prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat în noiembrie că o acțiune militară chineză împotriva Taiwanului ar putea constitui „o situație care amenință supraviețuirea” Japoniei, necesitând utilizarea forței. Beijingul, care consideră insula autonomă ca parte a teritoriului său, a intensificat ulterior represaliile diplomatice și comerciale împotriva Japoniei. Televiziunea publică japoneză NHK a declarat că suspectul a fost reținut la fața locului și predat poliției din Tokyo pentru investigații suplimentare și că nimeni nu a fost rănit.
„Efectul” Groenlanda: premierul Danemarcei, care s-a luptat cu Trump, este pe cale să câștige alegerile
Prim-ministrul Mette Frederiksen este pe cale să câștige alegerile din Danemarca, în ciuda faptului că social-democrații au înregistrat cel mai slab rezultat din ultimul secol, a anunțat un sondaj la ieșirea din urne miercuri, relatat de Politico. Partidul social-democrat condus de premierul danez Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din 1903 încoace, deoarece votul parlamentar din țara scandinavă a rămas prea strâns pentru a fi decis, potrivit sondajelor de ieșire din urne, transmise și de Financial Times. Denmark’s Prime Minister Mette Frederiksen pictured during a press conference at Elysee Palace in Paris, France on January 28 2026. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Blocul de stânga al lui Frederiksen urma să obțină între 83 și 86 de locuri în legislativul danez, înaintea unei formațiuni de dreapta care ar putea obține între 75 la 78, potrivit două sondaje. Partidul de centru al fostului prim-ministru de dreapta Lars Løkke Rasmussen părea bine plasat pentru a menține echilibrul puterii, cu 14 locuri. Un total de 90 de locuri sunt necesare pentru o majoritate în parlamentul danez, unele guverne anterioare bazându-se pe sprijinul parlamentarilor care reprezintă teritoriile semi-autonome Groenlanda și Insulele Feroe. Totuși preconizează că social-democrații vor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că au obținut doar 19,2% din voturi, cel mai mic total de la începutul anilor 1900, potrivit unui sondaj de ieșire din uz publicat de postul public de televiziune DR. Rezultatele finale sunt așteptate după miezul nopții, ceea ce va pregăti terenul pentru discuții dificile de coaliție care vor dura probabil săptămâni, dacă nu chiar luni. „Sunt alegeri catastrofale pentru social-democrați. Mette Frederiksen poate avea un profil foarte important pe scena europeană, dar în Danemarca se află într-o criză profundă”, a declarat Noa Teddington, comentatoare politică și fostă consultantă social-democrată. Amenințările lui Trump, gură de oxigen pentru Frederiksen După o înfrângere istorică în alegerile locale de anul trecut, Frederiksen a primit o gură de oxigen politică după eforturile președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda – declanșând un moment de miting în jurul steagului pe care liderul danez a încercat să-l valorifice prin convocarea unor alegeri anticipate. Principalul contracandidat de dreapta al lui Frederiksen, partidul Venstre, condus de Troels Lund Poulsen, a obținut doar 9,3% din voturi. Alex Vanopslagh, din partea Alianței Liberale, a ieșit în evidență ca figură principală de dreapta, cu 10,5%, conform sondajului. Stânga Verde este prevăzută să termine pe locul al doilea, cu 11,4%. Danemarca este împărțită în mod egal între un „bloc roșu” de partide de stânga, condus de social-democrați, și „blocul albastru” de dreapta, condus de Poulsen. Partidul Moderați, aflat în centru și condus de actualul ministru de externe Lars Løkke Rasmussen – care a obținut 8,2% din voturi, conform sondajului de ieșire din urne – va avea probabil ultimul cuvânt în discuțiile de coaliție. Stânga Verde, Alianța Roșii-Verzi și Partidul Social-Liberal Danez, toate parte a blocului roșu al lui Frederiksen, au obținut rezultate mai bune decât la alegerile parlamentare din 2022. Factorul decisiv în coaliție Este puțin probabil ca următorul guvern să fie o repetare a actualei coaliții, o administrație interpartidă care a rupt diviziunea tradițională roșu-albastru din politica daneză pentru a-i include pe social-democrații de centru-stânga, pe Venstre de centru-dreapta și pe moderații de centru. Blocurile nu au reușit să găsească o majoritate, ceea ce înseamnă că Rasmussen apare ca factorul decisiv în discuțiile de coaliție. El a îmbrățișat deschis această idee, propunându-se cu o zi înainte de alegeri ca „mediator regal”, numit de regele Frederik al X-lea, pentru a intermedia discuțiile. Campania electorală: Trump, pesticide, apărare, religie și cocaină Pe lângă amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, campania electorală s-a concentrat pe teme precum controversata propunere a lui Frederiksen de impozitare a averii, interzicerea pesticidelor în zonele sensibile ale apelor subterane, creșterea cheltuielilor pentru apărare, ridicarea interdicției privind energia nucleară, bunăstarea animalelor și reinstituirea unei sărbători religioase. Campania nu a fost lipsită de controverse. Liderul Alianței Liberale, Vanopslagh, a recunoscut că a consumat cocaină în timpul mandatului său de lider al partidului, ceea ce i-a determinat pe unii danezi să-l considere nepotrivit pentru funcția de prim-ministru.
Fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro va executa pedeapsa la domiciliu din cauza unor probleme de sănătate
Judecătorul de la Curtea Supremă, Alexandre de Moraes, i-a permis fostului președinte, în vârstă de 71 de ani să se întoarcă la reședința sa din capitala Brasilia după ce va fi externat din spital, dar a argumentat în decizia sa că va reexamina cazul în termen de 90 de zile, potrivit AP. Judecătorul a decis că Bolsonaro va purta un monitor de gleznă și nu va avea voie să folosească telefoane mobile. Poliția locală îi va supraveghea casa, situată într-o comunitate închisă, unde protestatarii nu au voie să se adune. Jair Bolsonaro nu are voie să primească vizitatori, cu excepția medicilor și a membrilor familiei. Liderul aflat în dificultate este spitalizat din 13 martie din cauza pneumoniei, una dintre numeroasele probleme de sănătate cu care s-a confruntat de când a fost înjunghiat de un bărbat în 2018, înainte de a fi ales președinte. Fostul președinte va fi reevaluat medical Detenția sa la domiciliu ar putea fi prelungită după o nouă evaluare medicală. Experții juridici spun că este rar ca judecătorii brazilieni să stabilească limite pentru măsurile de detenție la domiciliu, care sunt, de asemenea, greu de revocat. Din punct de vedere istoric, Curtea Supremă a Braziliei a anulat arestul la domiciliu doar dacă starea de sănătate a unui deținut se îmbunătățește dramatic sau dacă există o încălcare a regulilor stabilite, cum ar fi nefacerea de declarații publice, postarea pe rețelele de socializare sau acordarea de interviuri presei.
„Ieșiți și votați pentru Viktor Orban!” Donald Trump, mesaj puternic de susținere pentru premierul Ungariei, înaintea alegerilor cruciale
„Foarte respectatul Prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, este un lider cu adevărat puternic și influent, cu o experiență dovedită în obținerea unor rezultate fenomenale. El luptă neobosit pentru și își iubește Marea Țară și Poporul, așa cum fac și eu pentru Statele Unite ale Americii. Viktor muncește din greu pentru a proteja Ungaria, a dezvolta economia, a crea locuri de muncă, a promova comerțul, a opri imigrația ilegală și a asigura ORDINEA LEGII! Relațiile dintre Ungaria și Statele Unite au atins noi culmi de cooperare și realizări spectaculoase sub administrația mea, în mare parte datorită Prim-ministrului Orbán. Aștept cu nerăbdare să continui să colaborez îndeaproape cu el, astfel încât ambele țări ale noastre să poată avansa în continuare pe această cale extraordinară către SUCCES și cooperare. Am fost mândru să-l SUSȚIN pe Viktor pentru realegere în 2022 și sunt onorat să o fac din nou. Ziua alegerilor este 12 aprilie 2026. Ungaria: IEȘIȚI ȘI VOTAȚI PENTRU VIKTOR ORBÁN. Este un prieten adevărat, un luptător și un CÂȘTIGĂTOR și are susținerea mea completă și totală pentru realegerea ca prim-ministru al Ungariei — VIKTOR ORBÁN NU VA DEZAMĂGI NICIODATĂ MARELE POPOR AL UNGARIEI. SUNT ALĂTURI DE EL PÂNĂ LA CAPĂT! PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP”, este mesajul transmis de Donald Trump. O cercetare a companiei 21 Research Centre (21 Kutatokozpont), realizată între 2 și 6 martie, a arătat că Tisza conduce cu 14 puncte procentuale față de Fidesz în rândul alegătorilor hotărâți, în scădere de la un avans de 16 puncte în ultimul sondaj din ianuarie. Partidul de centru-dreapta Tisza, condus de fostul membru al guvernului Peter Magyar, a avut sprijinul a 53% dintre alegătorii hotărâți, neschimbat față de ianuarie, potrivit Centrului de Cercetare 21, în timp ce 39% au susținut Fidesz, în creștere față de 37% în sondajul anterior.
Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor
Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate