Serbia reduce accizele la carburanți cu încă 40%
Anunțul a fost făcut chiar de șeful statului, Aleksandar Vučić, care a explicat că măsura a fost luată după creșterea accelerată a prețului petrolului, generată de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, legislația fiscală din Serbia permite reducerea accizelor la carburanți cu până la 20%, însă autoritățile au găsit o soluție pentru o scădere suplimentară, astfel încât să fie evitate șocurile de preț la pompă. Acciza la benzină va scădea la 28,80 dinari/litru (0,24 euro), de la 72 de dinari (0,61 euro) înainte de 13 martie, iar pentru motorină la 29,62 dinari/litru (0,25 euro), de la 74,04 dinari (0,63 euro). Reducerea accizelor va genera pierderi de aproximativ 103 milioane de euro pe lună pentru bugetul de stat. „Dacă durează două-trei luni, putem face față. Dacă se prelungește, va trebui să găsim soluții, inclusiv utilizarea rezervelor valutare”, a declarat Vučić, citat de SeeNews. Motorină din rezerve, la preț redus Pentru a limita impactul asupra bugetului, guvernul va pune la dispoziția companiilor petroliere 40.000 de tone de motorină din rezervele de stat ale Serbiei, la un preț redus de 180 de dinari/litru (aprox. 1,53 euro), astfel încât scăderea accizelor să nu fie anulată de scumpiri la pompă. Rezervele Serbiei sunt estimate la 587,5 milioane metri cubi de gaze, 508.430 tone de motorină și 120.972 tone de benzină, suficiente pentru aproximativ 90 de zile de consum la nivel național. Exporturile de carburanți, interzise Guvernul a decis și prelungirea interdicției de export pentru motorină, benzină și țiței până la 2 aprilie, pentru a proteja piața internă. Bugetul Serbiei pentru 2026 estimează venituri din accize pe produse petroliere de 244 miliarde de dinari (aproximativ 2,08 miliarde de euro), echivalentul a 10% din veniturile totale. Cu toate acestea, reducerea actuală va genera pierderi de aproximativ 103 milioane de euro pe lună. Pentru săptămâna 20–27 martie, prețul maxim la pompă a fost stabilit la 212 dinari/litru (aprox. 1,80 euro) pentru motorină și 188 dinari/litru (aprox. 1,60 euro) pentru benzină, în creștere față de săptămâna anterioară.
Elon Musk, găsit vinovat de fraudă în cazul Twitter
Un juriu federal din San Francisco a dat vineri verdictul în procesul intentat de acționarii Twitter, stabilind că Elon Musk este vinovat de fraudă în legătură cu preluarea companiei de 44 de miliarde de dolari din 2022. Declarațiile despre boți, în centrul procesului Procesul a vizat declarațiile făcute de Musk după ce a acceptat, în aprilie 2022, să cumpere compania. Potrivit Reuters, acționarii au susținut că acesta a pus în mod repetat sub semnul întrebării numărul de conturi false și de tip spam (boți), sugerând că ar putea reprezenta 20% sau mai mult, față de aproximativ 5% cât raportase compania. Afirmațiile au contribuit la scăderea artificială a prețului acțiunilor, oferindu-i lui Musk posibilitatea de a renegocia sau chiar de a renunța la tranzacție. În pledoaria finală, avocatul acționarilor, Mark Molumphy, a susținut că impactul declarațiilor a fost direct asupra valorii companiei: „A discreditat compania. A discreditat conducerea. Și a prăbușit acțiunile”. De cealaltă parte, avocatul lui Musk, Michael Lifrak, a argumentat că îngrijorările miliardarului erau legitime: „Îngrijorarea privind boții era reală, iar faptul că a vorbit public despre această problemă nu înseamnă că a comis sau a intenționat să comită o fraudă”. Pierderi cauzate de scăderea acțiunilor Procesul civil a început pe 2 martie și a fost intentat de investitori care susțin că au vândut acțiuni Twitter la prețuri scăzute din cauza declarațiilor lui Musk, în perioada 13 mai – 4 octombrie 2022. Despăgubirile nu au fost încă stabilite și vor fi decise într-o etapă ulterioară a procesului. Musk a finalizat achiziția și a redenumit compania În ciuda conflictului, Musk a dus la capăt tranzacția în octombrie 2022 și a redenumit platforma X. Ulterior, aceasta a fost integrată în SpaceX. Musk are un istoric de dispute juridice cu investitorii. În 2023, a câștigat un proces în care era acuzat că a indus în eroare acționarii Tesla prin declarația din 2018 privind „finanțarea asigurată” pentru delistare, iar în 2025 un litigiu în Delaware legat de pachetul său salarial. Separat, Musk poartă discuții pentru a ajunge la o înțelegere într-un proces intentat de U.S. Securities and Exchange Commission – autoritatea de reglementare a pieței de capital din Statele Unite – care îl acuză că a întârziat să dezvăluie achizițiile inițiale de acțiuni Twitter, pentru a cumpăra mai mult la prețuri scăzute. În februarie, SpaceX a preluat compania de inteligență artificială xAI, care includea și X, într-o tranzacție ce a dus la crearea uneia dintre cele mai valoroase companii private din lume, evaluată la aproximativ 1.250 de miliarde de dolari.
Luptătorul adolescent Saleh Mohammadi a fost spânzurat public în Iran. Acuzația: „Apurtat război împotriva lui Dumnezeu
Saleh Mohammadi, un adolescent campion la lupte libere, o speranță a poporului său, a fost executat public în Iran. Saleh a fost arestat în timpul protestelor din ianuarie. El a fost executat în ciuda dovezilor despre care familia sa a spus că a fost în altă parte în acel moment. Saleh Mohammadi, în vârstă de 19 ani, a fost spânzurat joi, în ajunul Anului Nou persan, împreună cu alte două persoane, sub acuzația de ucidere a unor ofițeri de poliție. El a fost executat în centrul orașului Qom, în ciuda dovezilor despre care familia sa a spus că ar fi dovedit că se afla în altă parte la momentul respectiv. Lotul lui Dumnezeu Mohammadi, Mehdi Ghasemi și Saeed Davoudi au fost acuzați de „a purta război împotriva lui Dumnezeu”, potrivit Mizan, o agenție de știri afiliată sistemului judiciar iranian. Mizan a declarat că cei trei bărbați au fost condamnați pentru uciderea lui Mohammad Ghasemi Hamapour și Abbas Asadi, ofițeri din cadrul comandamentului de aplicare a legii din Iran, în timpul protestelor din 8 ianuarie, în incidente separate. Mărturisiri sub tortură Sistemul judiciar a susținut că bărbații au folosit cuțite și săbii pentru a-i ucide pe ofițeri și că au acționat „în sprijin operațional al regimului sionist și al Statelor Unite”. Mohammadi a negat în repetate rânduri acuzațiile în timpul procedurilor judiciare, potrivit grupului pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, care monitorizează execuțiile din Iran. Grupul a declarat că Mohammadi a insistat că mărturisirile sale au fost obținute sub tortură. Imaginele de pe camerele de supraveghere nu au confirmat prezența lui Mohammadi la locul pesupuselor crime, potrivit Hengaw. Instanța a respins probele și a confirmat pedeapsa cu moartea, care a fost confirmată de instanța supremă a Iranului înainte de efectuarea execuției. Mass-media de stat a declarat că execuțiile au fost efectuate „în prezența unei adunări de locuitori din Qom” și au urmat „proceduri legale, inclusiv prezența avocaților apărării”.
Starmer a spus nu, apoi și-a schimbat poziția. Bazele britanice, deschise pentru loviturile SUA asupra Iranului
Guvernul lui Starmer a confirmat vineri că acordul cu SUA include operațiuni menite să distrugă bazele de rachete iraniene. Acestea vizează capacitățile folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz, anunță sursa citată. Miniștrii s-au întâlnit vineri pentru a discuta situația. Decizia vine după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul lunii martie. Inițial, premierul Keir Starmer a respins solicitarea SUA de a folosi bazele britanice. A spus că trebuie convins că orice acțiune militară este legală. Și-a schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune. A autorizat accesul la RAF Fairford și la baza comună SUA-Marea Britanie Diego Garcia din Oceanul Indian. Reacțiile la decizie Iranul a ripostat imediat. Ministrul de externe Abbas Araqchi a acuzat că Starmer „pune în pericol viețile britanicilor”. A adăugat că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”. Trump l-a atacat repetat pe Starmer de la începutul conflictului. Luni, a spus că Marea Britanie, considerată odată „Rolls-Royce-ul aliaților”, l-a „dezamăgit profund”. Downing Street a cerut vineri „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Un sondaj YouGov arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.
Umbra lui Putin, acum observator electoral în Ungaria
Boyarskaya a lucrat ca interpretă rusă-engleză pentru Vladimir Putin la întâlniri de rang înalt. A fost prezentă la summit-ul G20 de la Osaka din 2019, la întâlnirea Putin-Obama și a fost fotografiată alături de Putin și premierul indian Narendra Modi. Din octombrie 2020 lucrează ca angajată a OSCE, iar din ianuarie 2021 activează la Secretariatul Internațional. Biografia sa oficială arată că a absolvit facultatea de traducere și interpretare la Sankt Petersburg și a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Semnale de alarmă ignorate de OSCE Polonia a sancționat-o și a declarat-o persoană nedorită în 2022. Lituania a reținut-o în 2023 când a încercat să treacă granița ruso-lituaniană. Ministerul de Interne polonez o descrie drept susținătoare a regimului Putin. OSCE Parliamentary Assembly sends Putin’s former interpreter Daria Boyarskaya – sanctioned by Poland, detained by Lithuania – on an election observation mission to Budapest. pic.twitter.com/kxEoXJW9vN — AlexandruC4 (@AlexandruC4) March 19, 2026 Comitetul Helsinki din Ungaria a cerut îndepărtarea ei din misiune. Copreședinta Márta Pardavi a avertizat că prezența ei ar putea descuraja jurnaliștii și opoziția să vorbească deschis cu observatorii. Potrivit acesteia, Boyarskaya nu se limitează la monitorizare – organizează întâlniri, participă la reuniuni și redactează procese-verbale. Kremlinul, suspectat că se infiltrează în OSCE O anchetă comună Der Spiegel, ZDF, Der Standard și Paper Trail Media a documentat modul în care Kremlinul plasează persoane în structurile OSCE. Cazul Boyarskaya apărea în anchetă sub formă anonimă. Potrivit surselor VSquare, Boyarskaya s-a întors regulat în Rusia după februarie 2022, are o adresă la Moscova și mai multe rude apropiate lucrează pentru agenții de stat ruse. Oricine se întâlnește cu ea în cadrul misiunii riscă să fie urmărit de serviciile secrete ruse. Reacția OSCE Roberto Montella, secretarul general al Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat că Boyarskaya a fost numită personal de el și că se bucură de „încrederea sa deplină”. OSCE va trimite peste 200 de experți și observatori în Ungaria pentru alegerile din 12 aprilie. Misiunea va monitoriza campania electorală, finanțarea, acoperirea mediatică și măsurile anti-dezinformare.
Trump: Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie. Președintele SUA atacă din nou aliații
Președintele SUA, Donald Trump, și-a reînnoit atacul la adresa aliaților din NATO, afirmând într-o postare că „fără Statele Unite, NATO este un tigru de hârtie” și acuzând statele aliate că „nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran nuclear”. Trump a susținut că această confruntare este deja „câștigată din punct de vedere militar” și a reproșat partenerilor occidentali că se plâng de prețurile ridicate la petrol, dar „nu vor să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz”. Declarația vine după ce Trump criticase deja, în această săptămână, statele NATO pentru lipsa de implicare în operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului. Reuters relata pe 17 martie că liderul de la Casa Albă a calificat poziția aliaților drept o „greșeală foarte prostească” și a cerut sprijin în special pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a perturbat traficul maritim în zonă. Miza este majoră pentru piețele energetice globale. Cotațiile rămân ridicate, iar Strâmtoarea Hormuz este crucială pentru fluxurile mondiale de energie, transportând aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. În Europa, reacția a fost mai prudentă. La summitul de la Bruxelles, liderii UE au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și de apă din Orientul Mijlociu, au insistat asupra dezescaladării și au susținut nevoia unei acțiuni coordonate pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Blocul comunitar a anunțat întărirea unor misiuni navale existente, dar nu a mers până la o implicare militară directă de tipul celei cerute de Trump.
Marina franceză confiscă un petrolier din flota fantomă a Rusiei. Macron: Navele urmăresc să finanțeze efortul de război al Rusiei
Marina franceză a confiscat vineri nava „Deyna”, care face parte din flota-fantomă a Rusiei. Oficialii locali au declarat pentru agenția Reuters faptul că Marina franceză a abordat petrolierul sub pavilionul Mozambicului în Marea Mediterană de Vest, după ce nava, care plecase din portul rus Murmansk, a fost suspectată că arbora un pavilion fals. Anunțul a fost făcut de președintele francez Emmanuel Macron, într-o postare pe platforma de socializare X. „Marina franceză a capturat în această dimineață, în Marea Mediterană, o altă navă aparținând flotei fantomă, pe nume „Deyna”. Războiul din Iran nu va determina Franța să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei, unde războiul de agresiune al Rusiei continuă. Aceste nave, care eludează sancțiunile internaționale și încalcă dreptul maritim, sunt profitori de război. Ele urmăresc să acumuleze profituri și să finanțeze efortul de război al Rusiei. Nu vom permite acest lucru”, se arată în mesajul publicat de Macron pe X. Nous gardons le cap. La Marine française a arraisonné ce matin en Méditerranée un nouveau bateau de la flotte fantôme, le Deyna. La guerre en Iran ne détournera pas la France du soutien à l’Ukraine où la guerre d’agression de la Russie se poursuit.… pic.twitter.com/ZylRHZ8zHw — Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 20, 2026 Operațiunea a fost desfășurată împreună cu aliații britanici, potrivit armatei franceze. Într-o postare pe X, aceasta a precizat că Marina a intervenit pentru a „verifica pavilionul” unui petrolier provenind din Murmansk, Rusia, pe fondul suspiciunilor că ar putea naviga sub pavilion fals, fapt confirmat ulterior. „La cererea procurorului și în conformitate cu dreptul internațional, nava a fost escortată către un loc de ancorare pentru investigații suplimentare”, se arată în mesajul publicat de Armata franceză pe X. 📍Méditerranée | La @MarineNationale intervient en haute mer pour contrôler le pavillon d’un pétrolier-cargo en provenance de Mourmansk ⚓ 🎯 Vérification de la nationalité du navire, soupçonné d’arborer un faux pavillon ➡️ Confirmation des doutes quant à la régularité du… https://t.co/WhGy5lINoh pic.twitter.com/qoWz5xh4M4 — Armée française – Opérations militaires (@EtatMajorFR) March 20, 2026
O țară europeană reduce TVA-ul la combustibili pentru a tempera impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu
În paralel, Madridul intenționează să suspende acciza pe hidrocarburi, ceea ce ar putea determina o scădere imediată a prețului motorinei și benzinei între 0,30 și 0,40 euro pe litru. În plus, guvernul va elimina o taxă de 5% aplicată consumului de energie electrică, urmând ca aceste măsuri să fie anunțate oficial într-o conferință de presă programată pentru ora locală 11:00. Miniștrii spanioli au precizat că pachetul de măsuri va include sprijin pentru sectoarele economice cele mai vulnerabile, însă producția ridicată de energie regenerabilă a țării contribuie la reducerea expunerii economiei la fluctuațiile prețurilor petrolului. Această inițiativă se alătură măsurilor similare adoptate de alte state europene. Italia a redus accizele la combustibili, alocând aproximativ 417,4 milioane de euro pentru a amortiza impactul prețurilor până la 7 aprilie, iar Austria a anunțat reducerea temporară a taxelor pe benzină și motorină și limitarea câștigurilor comercianților cu amănuntul de carburanți, inclusiv OMV, pentru a proteja consumatorii. Cancelarul austriac Christian Stocker a subliniat că scopul acestor măsuri este de a controla inflația, de a stabiliza prețurile combustibililor și de a menține competitivitatea economiei. Legislația necesită aprobarea parlamentului și este estimată să fie valabilă până la sfârșitul anului, cu aplicarea imediată a reducerilor fiscale pentru consumatori. Reducerea TVA-ului și a accizelor la combustibili în Spania urmărește să atenueze povara economică asupra cetățenilor și să stabilizeze piața energetică, în contextul instabilității internaționale.
O turbină donată de Norvegia nu a ajuns în Moldova. Transportatorii au avertizat că podurile peste Prut s-ar putea prăbuși din cauza greutății
Anul trecut, Norvegia a decis să doneze Republicii Moldova o turbină de gaz, potrivit publicației Piața Auto. Norvegienii au dorit să ajute Moldova în criză energetică provocată de Rusia care a încetat să mai furnizeze gaze pentru regiunea separatistă transnistreană. Concret, Norvegia a anunţat că poate dona o turbină de 125 MW, care urma să fie instalată la o centrală din Chişinău. Conform sursei citate, intenția nu s-a putut materializa deoarece turbina nu a putut fi transportată până în capitala Moldovei. Turbina care are peste 100 de tone nu a putut ajunge în Moldova din cauza podurilor peste Prut considerate prea slabe pentru a susține un asemenea transport agabaritic. Cei care au planificat călătoria au avut în vedere o soluție tehnică care presupune montarea unor construcții metalice peste pod. Astfel, construcția provizorie preia o mare parte din greutatea transportului. Nici soluția menționată nu a putut fi implementată deoarece podurile dintre România și Moldova sunt prea lungi pentru montarea construcțiilor metalice. Nu în cele din urmă a fost analizată varianta introducerii turbinei în Moldova prin portul Giurgiulești. Experții au renunțat deoarece portul de la Dunăre nu are macaralele necesare unei astfel de operațiuni. Ca urmare, turbina de gaz a rămas în Norvegia.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 21. Explozii puternice zguduie Teheranul/ Un grup irakian își asumă responsabilitatea pentru atacurile asupra unor obiective americane/Atacuri masive cu drone și rachete
UPTADE. Bahrain raportează un incendiu la un depozit în urma unui atac iranian Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că incendiul de la depozitul unei companii a izbucnit din cauza șrapnelului căzut în urma „agresiunii iraniene”. Echipele de apărare civilă au incendiu sub control „fără victime”, a transmis ministerul, citat de Al Jazeera. Ministerul de Interne nu a precizat dacă atacul a implicat drone sau rachete iraniene. UPTADE. Arabia Saudită se confruntă cu un val de drone Ministerul Apărării din Arabia Saudită a raportat că a interceptat și distrus trei drone în estul țării în ultima oră, scrie Al Jazeera. Purtătorul de cuvânt al ministerului a declarat mai devreme că alte 10 drone au fost, de asemenea, distruse în diferite ocazii în ultimele câteva ore. Toate au fost interceptate în regiunea de est a țării . UPTADE. Kuweitul, ținta unor atacuri cu rachete și drone Armata din Kuweit a declarat că sistemele de apărare aeriană se confruntă în prezent cu „atacuri ostile cu rachete și drone”. Armata a precizat că, în cazul în care se aud explozii, acestea sunt „rezultatul interceptării atacului ostil de către sistemele de apărare aeriană”, relatează Al Jazeera. Cetățenii au fost, de asemenea, îndemnați să respecte instrucțiunile de securitate și siguranță emise de autorități. UPTADE. Emiratele Arabe Unite se apără împotriva amenințării cu rachete Autoritatea Națională pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență, Crize și Dezastre din Emiratele Arabe Unite a avertizat populația să rămână într-un loc sigur, întrucât sistemele de apărare aeriană răspund în prezent la amenințarea unui atac cu rachete, relatează Al Jazeera. Cetățenilor li s-a cerut să urmărească „canalele oficiale pentru avertismente și informații actualizate”. UPTADE. Israelul anunță un val „masiv” de atacuri îndreptate împotriva Teheranului Israelul a lansat un „val masiv” de atacuri asupra capitalei iraniene, a anunțat armata israeliană, potrivit Al Jazeera. Într-o postare pe contul său de social media în limba farsi, armata israeliană a afirmat că atacurile vizează „infrastructura teroristă” din Teheran, dar nu a furnizat detalii sau dovezi care să susțină aceste afirmații. Forțele Aeriene ale Israelului au anunțat cu câteva ore mai devreme că avioanele sale au efectuat zeci de atacuri asupra Iranului în ultima zi, lovind peste 130 de ținte de „infrastructură” în vestul și centrul Iranului. „Forțele Aeriene continuă să atace fără încetare”, a transmis armata. Grupul armat irakian Saraya Awliya al-Dam a declarat într-o postare pe canalul său de Telegram că a efectuat trei atacuri împotriva unor baze americane din întreaga țară în ultimele 24 de ore, scrie Al Jazeera. UPTADE. Explozii puternice zguduie Teheranul, în timp ce sistemele de apărare aeriană atacă țintele Potrivit corespondentului Al Jazeera Arabic la Teheran, explozii puternice s-au auzit în tot orașul, în timp ce sistemele de apărare aeriană au atacat drone americane și israeliene care se apropiau. UPTADE. Sirene de alarmă sună în nordul Israelului Postul local de televiziune israelian Channel 12 afirmă că atacurile cu rachete iraniene asupra Israelului au declanșat sirenele de raid aerian în nordul țării, potrivit Al Jazeera. Aceasta se întâmplă în contextul în care armata israeliană a semnalat din nou lansarea de rachete din Iran. UPTADE. Arabia Saudită a interceptat mai multe drone în regiunea de Est Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că a interceptat și a doborât cinci drone deasupra Provinciei de Est în ultimele trei ore, relatează Al Jazeera. UPTADE. Prețul petrolului scade, după ce Netanyahu a anunțat că Iranul nu mai poate îmbogăți uraniu „Iranul nu are capacitatea de a îmbogăți uraniu sau de a produce rachete balistice”, a declarat, joi, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu. Traderii au declarat că piețele, lipsite de evoluții pozitive, au reacționat exagerat la remarcile lui Netanyahu despre eforturile Israelului de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Rezumatul ultimelor ore Iranul a declarat că a lansat un nou val de atacuri asupra Israelului și a bazelor americane din regiune, Israelul anunțând că rafinăria sa de petrol din Haifa a fost lovită. Numărul victimelor din Liban a depășit 1.000 de persoane de când atacurile israeliene s-au intensificat pe 2 martie. Liderii mai multor țări europene, precum și ai Canadei și Japoniei, au declarat că vor contribui la „eforturile de asigurare a trecerii în siguranță” prin Strâmtoarea Hormuz. Donald Trump a declarat că țara sa nu are nicio legătură cu atacurile Israelului asupra câmpului de gaze South Pars din Iran și că i-a cerut premierului israelian Netanyahu să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene. QatarEnergy a declarat că aproximativ 17% din capacitatea de export de gaz natural lichefiat a Qatarului a fost distrusă în urma unui atac iranian, ceea ce a provocat pierderi estimate la 20 de miliarde de dolari din veniturile anuale.