Donald Trump: Războiul cu Iranul se va încheia în curând
Donald Trump a declarat că Iranul „nu este pregătit” pentru un acord de pace, dar a promis că războiul se va încheia în „curând”. Președintele a spus anterior că „va bombarda de plăcere insula Kharg” și va prelungi războiul cu Iranul până când va simți „în oase”. A amenințat aliații din NATO că vor avea un viitor sumbru dacă nu vor sprijini SUA în conflictul cu Iranul și nu vor contribui cu nave de luptă la redeschiderea Strâmtoarei Ormuz. Trump, despre prețurile la petrol Trump a mai spus pentru PBS că prețul conflictului cu Iranul este „neglijabil” : „Prețurile petrolului vor scădea drastic imediat ce se va termina. Am lăsat multă infrastructură la Teheran (neatinsă), pentru că dacă ai face-o, ar însemna ani de reconstrucție…Aș putea distruge centralele electrice într-o oră… dar dacă fac asta, ar fi ani de reconstrucție și ar fi o traumă. Așa că încerc să amân astfel de lucruri.”, a declarat președintele pentru PBS. Trump va susține o conferință de presă de la Centrul Kennedy după ce a sugerat că ar putea amâna întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping dacă China nu intervine să ajute SUA. Trump, avertizat de producătorii petrolieri Directorii americani din industria petrolieră au avertizat administrația Trump că criza energetică cauzată de conflictul din Iran s-ar putea agrava, în principal pentru că perturbările din Strâmtoarea Ormuz amenință aprovizionarea globală cu petrol. Prețurile au crescut deja la aproximativ 99 de dolari pe baril. Creșterea ar putea continua, iar directorii se tem că prețurile crescute în mod prelungit ar putea dăuna economiei globale, chiar dacă companiile petroliere ar beneficia pe termen scurt, scrie Wall Street Journal. Potrivit NBC News, războiul a cauzat moartea a peste 2.000 de oameni în Orientul Mijlociu. Numai în Iran au fost uciși 1.200 de oameni în atacurile americane și israeliene, iar în Liban peste 850. 15 militari americani și-au pierdut viața de la începerea războiului cu Iranul. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: CTP îl critică pe Trump pentru prelungirea războiului cu Iranul: „Aidoma unui alcoolic, președintele vrea breaking news provocate de El
Premierul Spaniei afirmă că războiul lui Trump împotriva Iranului subminează ordinea internațională
„Este vorba despre un război unilateral declanșat de două națiuni, de două guverne, fără a se consulta sau a se coordona cu aliații lor”, a declarat Sánchez într-un interviu publicat luni în cadrul podcastului „The Rest Is Politics”. „Există o provocare clară venită din partea administrației americane atunci când vine vorba de slăbirea și subminarea ordinii internaționale”, a spus el, potrivit Bloomberg. Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump în cadrul Uniunii Europene, acuzându-l pe președintele american că a declanșat un război „ilegal” și stârnindu-i nemulțumirea după ce a blocat utilizarea a două baze militare americane în conflictul cu Iranul. Poziția sa se adaugă unei liste lungi de dispute cu Washingtonul, inclusiv refuzul de a se angaja să aloce 5% din PIB pentru apărare, o țintă NATO susținută de toți ceilalți membri ai alianței militare. Spania intenționează să aloce aproximativ 2,1% din PIB pentru apărare și afirmă că acest nivel va fi suficient pentru a face față provocărilor comune în domeniul apărării. Ținta NATO de 5% este „o cifră arbitrară, care nu se bazează pe date și fapte”, a spus Sánchez în interviul acordat podcastului. „Într-un an ar putea fi 5%. În alt an ar putea fi 2%. Și în alt an ar putea fi 7%”, a adăugat el. În ultimele săptămâni, Trump a avertizat că ar putea lua măsuri împotriva Spaniei din cauza poziției sale privind NATO și Iranul, inclusiv prin întreruperea relațiilor comerciale, însă până acum nu a luat nicio decizie în acest sens.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe sugerează că vizita lui Trump în China va fi amânată. Ce anunță ministerul de Externe de la Beijing
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat reporterilor într-o conferință de presă organizată luni că președintele Donald Trump și-ar putea amâna călătoria în Republica Populară Chineză programată la finalul lunii martie și a dezvăluit că admnistrația prezidențială le solicită țărilor membre NATO să i se alăture în rezvolvarea crizei din Strâmtoarea Ormuz. „Există posibiltiatea ca deplasarea să fie amânată. Vă vom ține la curent, dar conersația dintre cei doi lideri va avea loc, deci cât mai curând vom avea noutăți, vă vom da noi date. În acest moment, președintele așteaptă cu nerăbdare să viziteze China. Data s-ar putea schimba. În postura de comandantul suprem al armatei, prioritatea sa este să se asigure de succesul Operațiunii Epic Fury”, a spus Karoline Leaitt. Trump este mai preocupat de succesul operațiunii din Iran Ea a reiterat apelul lui Trump pentru China și NATO să se alăture în eforturile Statelor Unite de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. „Cred că președintele are dreptate absolută să facă apel la aceste țări să ajute mai mult SUA în a redeschide Strâmtoarea Ormuz, pentru a opri acest regim terorist să mai ne blocheze fluxul de energie”. Reacția Chinei Când a fost rugat să comenteze știrile din presă referitoare la amânarea vizitei planificate a președintelui american Donald Trump în China, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat că șeful de stat „joacă un rol de călăuzire strategică de neînlocuit în relațiile sino-americane”. „Cele două părți mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus ministrul, potrivit Global Times. Știre în curs de actualizare
Cum a devenit Polonia una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii
La sfârșitul anilor ’80, economia Poloniei era într-o situație critică. Produse de bază precum zahărul sau făina erau raționalizate, iar veniturile cetățenilor erau de aproximativ o zecime din salariile din Germania de Vest. După căderea comunismului în 1989, Polonia a trecut printr-un proces amplu de reforme economice. În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 55.000 de dolari, echivalentul a 85% din media Uniunii Europene, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, arată AP. Aderarea la Uniunea Europeană a accelerat creșterea Un moment decisiv pentru dezvoltarea economică a Poloniei a fost aderarea la Uniunea Europeană în 2004. De atunci, economia țării a crescut în medie cu 3,8% pe an, aproape dublu față de media europeană. Accesul la piața unică europeană, libera circulație a bunurilor și investițiile masive din fonduri europene au contribuit semnificativ la modernizarea infrastructurii și la dezvoltarea sectorului privat. Economiștii subliniază că succesul economic al Poloniei nu se datorează unui singur factor, ci unei combinații de reforme și politici publice. Un rol important l-a avut construirea rapidă a unui cadru instituțional solid, cu tribunale independente, autorități de concurență eficiente și reguli clare pentru sistemul bancar. Aceste instituții au contribuit la evitarea fenomenelor de corupție și la prevenirea apariției oligarhilor care au dominat economiile altor state post-comuniste. Polonia: Educația și antreprenoriatul au alimentat dezvoltarea Un alt element cheie al succesului economic al Poloniei a fost investiția în educație. Astăzi, aproximativ jumătate dintre tinerii polonezi au studii superioare, un procent ridicat în Europa. Această forță de muncă bine pregătită, combinată cu costuri mai reduse decât în Europa Occidentală, a atras numeroase investiții străine. În același timp, antreprenoriatul local a contribuit la dezvoltarea unor companii competitive la nivel european. Un exemplu al succesului economic polonez este compania Solaris, fondată în 1996 în orașul Poznań. Firma a devenit unul dintre cei mai mari producători de autobuze electrice din Europa, cu o cotă de piață de aproximativ 15%. Decizia de a investi devreme în tehnologia vehiculelor electrice a permis companiei să devină lider într-un sector aflat în plină dezvoltare. În ciuda succesului economic, Polonia se confruntă în continuare cu unele provocări. Populația îmbătrânește rapid, iar rata natalității este scăzută, ceea ce ar putea reduce numărul de persoane active pe piața muncii. De asemenea, salariile rămân mai mici decât media Uniunii Europene. Economia Poloniei trebuie să continue tranziția către industrii cu valoare adăugată mai mare și către inovație tehnologică. Un model de transformare economică Transformarea Poloniei dintr-o economie afectată de tranziția post-comunistă într-una dintre cele mai dinamice economii ale Europei este considerată de economiști un exemplu de succes. După mai bine de trei decenii de reforme și investiții, Polonia continuă să urce în ierarhia economiilor globale și să își consolideze poziția ca unul dintre principalele motoare economice ale Europei Centrale.
Dependenți, dar împotriva interdicției. Adolescenții din Marea Britanie, prinși între riscurile rețelelor sociale și libertatea online
În contextul în care autoritățile din Marea Britanie analizează posibilitatea restricționării accesului minorilor la rețelele sociale, tinerii afirmă că aceste platforme rămân esențiale pentru socializare, informare și exprimare personală, potrivit unui material realizat de Reuters. Utilitate zilnică, dar și efecte negative Elevi cu vârste între 16 și 18 ani de la o școală din sudul Londrei spun că aplicații precum Snapchat, Instagram și TikTok îi ajută să țină legătura cu prietenii, să își creeze conexiuni noi și să descopere informații despre lume. În același timp, adolescenții recunosc că aceste platforme pot genera oboseală mentală, anxietate, expunere la conținut dăunător și dependență de ecran. Unii tineri afirmă că pot petrece chiar și opt ore pe zi derulând conținut, în special pe TikTok, unde „doom scrolling-ul” este frecvent. Deși companiile susțin că oferă instrumente de siguranță pentru minori, adolescenții spun că aceste restricții pot fi ocolite cu ușurință. Dezbaterea privind interzicerea accesului sub 16 ani Guvernul britanic analizează introducerea unor măsuri similare celor din Australia, unde accesul la social media pentru copiii sub 16 ani a fost restricționat. O consultare publică este în desfășurare până în luna mai, iar autoritățile invită societatea civilă să își exprime opiniile. Totuși, experți în psihologie și siguranță online avertizează că nu există dovezi clare că o interdicție ar fi eficientă. Cercetătoarea Amy Orben, profesor la University of Cambridge, subliniază că impactul social media diferă semnificativ de la un adolescent la altul. Specialiștii atrag atenția asupra dificultății de a impune o interdicție reală, în condițiile în care mulți copii sub 13 ani folosesc deja rețele sociale. Datele furnizate de Ofcom arată că șase din zece copii britanici cu vârste între 8 și 12 ani au conturi active. Experții recomandă presiuni mai mari asupra companiilor de tehnologie pentru a crea platforme mai sigure, prin „safety by design”, fără a elimina complet accesul copiilor la mediul digital.
Aeroportul Internațional Dubai, închis din nou. Un rezervor de combustibil a luat foc
Toate zborurile au fost suspendate temporar și numeroase persoane au fost evacuate de pe aeroportul din Dubai în urma unui incendiu la un rezervor de combustibil, potrivit CNN. Se pare că flăcările au apărut duminică în urma unui „incident legat de drone”. Autoritatea Aviației Civile din Dubai a anunțat suspendarea temporară „ca măsură de precauție pentru a asigura siguranța tuturor pasagerilor și personalului”, a declarat Biroul de Presă din Dubai. Raj Dholakia a declarat pentru CNN că se afla la aeroport, așteptând să se îmbarce într-un zbor spre casă, la Toronto, via New York, când autoritățile au evacuat întregul etaj al unității. „Erau sute de oameni – care se odihneau, dormeau sau mergeau – tuturor li s-a spus să meargă la cea mai apropiată scară și să coboare. Scara rulantă era plină și lifturile la fel”, a spus Dholakia. Și la locul de adunare era foarte multă lume. Unii oameni s-au așezat pe podea, a relatat Dholakia. El crede că mulți pasageri au rămas blocați o perioadă în avioanele de pe pistă. Călătorilor li s-a recomandat să contacteze companiile aeriene pentru cele mai recente actualizări privind zborul lor. „Vă rugăm să nu mergeți la aeroport”, a transmis compania aeriană Emirates pe X, adăugând că siguranța pasagerilor și a echipajului său este „prioritatea sa maximă”. Unele zboruri sunt deviate către celălalt aeroport internațional al orașului, Al Maktoum, care se află la aproximativ 65 de kilometri distanță.
Războiul din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului urcă puternic. Trump avertizează: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău
Administrația Trump a încercat în repetate rânduri să calmeze piețele și să reducă temerile privind blocajele din transportul maritim. Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite vor trimite forțe navale pentru a escorta și proteja petrolierele care ies din Orientul Mijlociu. Totuși, administrația a recunoscut recent că ar putea dura săptămâni până când Marina americană va fi pregătită să înceapă această operațiune. Între timp, Iranul și-a intensificat presiunile, inclusiv prin amplasarea de mine în strâmtoare și prin amenințări că va lovi orice infrastructură petrolieră și de gaze asociată Statelor Unite. De la izbucnirea războiului, mai multe petroliere au fost deja lovite în Strâmtoarea Ormuz. Statele Unite au bombardat și insula Kharg, unde se află cea mai mare parte a producției petroliere iraniene. Cu toate acestea, administrația Trump a transmis că, pentru moment, a evitat să lovească direct producția de petrol a Iranului. Pe fondul escaladării crizei, Washingtonul a încercat în weekend să crească rapid producția internă pentru a contracara scumpirea carburanților. Și Agenția Internațională pentru Energie a intervenit. Statele membre au convenit miercuri să elibereze 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, cea mai amplă acțiune colectivă din istoria instituției. Cu toate acestea, petrolul provenit din America și Europa nu va ajunge pe piață înainte de sfârșitul lunii martie. Efectele blocajului din Ormuz depășesc însă piața petrolului. Fermierii din întreaga lume depind de îngrășămintele transportate prin această rută, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor. În plus, produsele perisabile transportate pe mare, precum lactatele, fructele, legumele și peștele, ar putea fi printre primele mărfuri care se vor scumpi pe fondul perturbărilor comerciale. Volatilitatea rămâne ridicată și pe piețele financiare. În tranzacțiile de după închiderea burselor, unde volumele sunt mai mici și speculatorii își acoperă pozițiile, petrolul tinde să aibă oscilații mai puternice. Duminica trecută, cotațiile au urcat până aproape de 120 de dolari pe baril, înainte de a reveni în jurul pragului de 100 de dolari în cursul zilei de luni. Într-o discuție telefonică cu Financial Times, președintele SUA, Donald Trump, a lansat avertismente puternice chiar liderilor Alianței Nord Atlantice. Dacă nu vor reuși să ajute SUA să deschidă Strâmtoarea Ormuz, NATO se va confrunta cu un viitor „foarte rău”, spune liderul de la Casa Albă, transmițând un mesaj direct națiunilor europene să se alăture efortului său de război în Iran. În interviu, liderul de la Casa Albă a anunțat ce ajutor dorește de la europeni și de la China pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA.
Trump avertizează dur NATO: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău. Anunță că vrea trupe de comando europene în Golf
UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a repetat în Air Force One, pe drumul de întoarcere de la Miami către Casa Albă, în discuțiile către ziariștii, avertismentele către NATO. Liderul SUA a recunoscut că poartă negocieri cu aproximativ șapte țări privind posibilitatea participării lor la patrularea strâmtorii Ormuz. „Iran și SUA susțin dialogul, iar partea iraniană dorește un acord. Teheranul nu este dispus să respecte cerințele Washingtonului. Statele Unite nu sunt pregătite, deocamdată, să anunțe sfârșitul operațiunii militare împotriva Iranului”, a spus el. Trump afirmă că SUA „în curând” va încheia și un acord cu Cuba sau va „face ceea ce trebuie” în legătură cu aceasta. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO” Președintele SUA a declarat pentru FT într-un interviu acordat duminică că ar putea amâna, de asemenea, summitul său cu președintele Chinei, Xi Jinping, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, în timp ce face presiuni asupra Beijingului pentru a ajuta la deblocarea acestei căi navigabile cruciale. „Este normal ca oamenii care beneficiază de Strâmtoare să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el. Comentariile lui Trump, făcute într-o convorbire telefonică de opt minute cu FT, au venit la o zi după ce a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să se alăture unui „efort de echipă” pentru a deschide punctul de blocare prin care trece o cincime din petrolul mondial. Iranul a închis practic strâmtoarea după ce SUA și Israelul au lansat războiul în urmă cu mai bine de două săptămâni, stârnind temeri privind un nou șoc al prețului petrolului pentru economia globală. Eforturile SUA de a deschide calea navigabilă au eșuat în mare parte. Prețurile internaționale ale petrolului au atins 106 dolari pe baril duminică seara, în creștere cu aproximativ 45% de la începutul războiului. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA. De asemenea, el își dorea „oameni care să elimine câțiva actori negativi de pe țărmul [iranian]”. Trump a sugerat că își dorește echipe de comando europene sau alt ajutor militar pentru a elimina iranienii care sunt „o pacoste” în Golf cu drone și mine navale. „Îi lovim foarte tare”, a spus Trump. „Nu le-a mai rămas decât să facă niște probleme în strâmtoare, dar acești oameni sunt beneficiari și ar trebui să ne ajute să o supraveghem. Îi vom ajuta. Dar ar trebui să fie și ei acolo. Ai nevoie de mulți oameni care să supravegheze câțiva.” Trump vrea și ajutorul Chinei. Ar putea amâna vizita la Beijing Trump a spus că se așteaptă, de asemenea, ca China să ajute la deblocarea strâmtorii înainte de a călători la Beijing la sfârșitul acestei luni pentru un summit cu Xi Jinping, prima sa călătorie în China în al doilea mandat. „Cred că și China ar trebui să ajute, deoarece China își obține 90% din petrolul său din strâmtoare [sic]”, a spus Trump. Așteptarea până la summit ar fi prea târziu, a spus el. „Am vrea să știm înainte de asta. Este [două săptămâni] mult timp.” El a adăugat că și călătoria sa în China ar putea fi amânată. „Am putea amâna”, a spus Trump. Nu a spus pentru cât timp. Trump, supărat pe Keir Starmer, premierul britanic: „Eu am nevoie de nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm” După ce a vorbit duminică mai devreme cu prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, Trump și-a exprimat frustrarea „deosebită” și față de reacția Marii Britanii de până acum. „Regatul Unit ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel mai longeviv etc. și când le-am cerut să vină, nu au vrut să vină”, a spus el. „Și imediat ce am eliminat practic capacitatea de pericol din Iran, au spus: «ei bine, vom trimite două nave», iar eu am spus: «avem nevoie de aceste nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm». Am spus de mult timp că NATO este o stradă cu sens unic.” El a susținut că orice pericol pentru aliații care mută active în Golf ar fi minim, deoarece SUA și Israelul au distrus capacitatea militară a Iranului în ultimele două săptămâni. Trump a repetat în interviul pentru Financial Times că a „decimat” Iranul, dar ulterior a spus că Iranul este o pacoste. „Singurul lucru pe care îl pot face este să creeze puțină problemă punând o mină în apă – o pacoste, dar pacostea poate cauza probleme.” „Putem lovi insula Kharg în cinci minute” Trump a avertizat, de asemenea, că SUA sunt pregătite să lanseze noi atacuri asupra insulei Kharg, centrul de export de petrol al Iranului, și ar putea viza infrastructura sa petrolieră. „Ați văzut că am lovit insula Kharg, totul, în afară de conducte, ieri”, a spus el, referindu-se la un bombardament pe care l-a anunțat vineri. „Putem lovi asta în cinci minute. Și nu au nimic de făcut în privința asta.” Întrebat dacă Rusia ajută Iranul
Macron, mesaj de ultimă oră după convorbirea cu președintele Iranului
Mesajul lui Macron vine într-un moment de tensiune extremă în Orientul Mijlociu. Franța a anunțat în ultimele zile desfășurarea a aproximativ 12 nave militare, inclusiv grupul de luptă al portavionului Charles de Gaulle, în Mediterana, Marea Roșie și, eventual, în zona Strâmtorii Ormuz, Parisul susținând că obiectivul este unul defensiv și vizează protejarea aliaților, descurajarea unei extinderi a conflictului și securizarea rutelor maritime comerciale. Macron a insistat în postare că „libertatea de navigație” prin Strâmtoarea Ormuz trebuie restabilită cât mai rapid. Miza este una majoră pentru economia globală: prin această rută tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial, iar Parisul încearcă să construiască o coaliție care să poată securiza traficul maritim după calmarea fazei celei mai intense a confruntărilor. Contextul tensionat Contextul regional s-a degradat accelerat după izbucnirea, la 28 februarie, a războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Potrivit Reuters, statele din Golf au fost lovite de peste 2.000 de atacuri cu rachete și drone de la începutul conflictului, iar luptele au afectat și Libanul, unde Hezbollah s-a implicat direct împotriva Israelului. În paralel, liderii G7 au discutat impactul crizei asupra pieței energetice, după ce prețurile petrolului au urcat puternic pe fondul temerilor legate de blocarea transportului prin Ormuz. În postarea sa, președintele francez a reluat și dosarul sensibil al celor doi cetățeni francezi, Cécile Kohler și Jacques Paris, cerând ca aceștia să poată reveni „în siguranță” în Franța. Cazul lor rămâne un punct major de tensiune între Paris și Teheran. Ministerul francez de Externe a anunțat în noiembrie 2025 că cei doi au fost transferați la reședința Franței din Teheran și sunt în siguranță, însă Reuters relata atunci că ei rămâneau sub supraveghere judiciară în Iran, în așteptarea revenirii efective în Franța. Macron a mai susținut că numai un nou cadru politic și de securitate poate garanta pacea în regiune și a reafirmat poziția Parisului potrivit căreia Iranul nu trebuie să dobândească arma nucleară. Această linie este susținută și de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care a cerut revenirea urgentă la diplomație și negocieri, avertizând că fără cooperarea deplină a Teheranului nu poate oferi garanții că programul nuclear iranian este exclusiv pașnic.
Șeful OMV propune o soluție pentru prevenirea penuriei de combustibil în Europa: Reducerea taxelor pentru ieftinirea benzinei cu 80 de cenți
Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate. După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere. Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească. Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili