Muzeele din Lyon, vizate de un atac cibernetic. Sistemul de bilete online este blocat de o săptămână
Nu funcționează de o săptămână. Sistemele de bilete online pentru muzeele municipale din Lyon nu sunt disponibile din 6 martie din cauza unui atac cibernetic. Muzeul de Arte Frumoase, Muzeul de Artă Contemporană, cele două muzee Gadagne (Istoria Lyonului și Păpușăria) și Centrul pentru Istoria Rezistenței și Deportării sunt toate afectate, potrivit Le Figaro. „Furnizorul nostru de bilete online pentru muzeele municipale din Lyon a suferit recent un atac cibernetic care ne-a afectat sistemul de bilete și rezervări de activități”, explică Muzeul Gadagne. Orașul asigură că informațiile bancare nu au fost compromise în atac. Cu toate acestea, este posibil ca datele personale să fi fost compromise. „Aceste date sunt criptate și dificil de exploatat”, a clarificat municipalitatea. „Până în prezent, nu avem nicio dovadă care să sugereze că aceste date ar putea fi diseminate sau utilizate în mod fraudulos”. Serviciile orașului lucrează pentru a restabili vânzarea de biletele online. Orașul asigură că au fost implementate măsuri de securitate și monitorizare. Autoritățile relevante au fost notificate.
Avertisment înfricoșător: curenții oceanici încetinesc și ar putea provoca o schimbare radicală a climei
Modificările Curentului Golfului ar putea ajuta cercetătorii să prezică distrugerea, cauzată de om, a unui sistem imens de curenți oceanici, cunoscut sub numele de Circulația Meridională Atlantică de Răsturnare (AMOC), potrivit Live Science. AMOC transportă apă caldă de la tropice spre Atlanticul de Nord, jucând un rol crucial în reglarea climei globale. O eventuală prăbușire a acestui sistem ar putea avea un impact catastrofal asupra climei mondiale, în special europene. Un studiu arată că modificările descoperite în Curentul Golfului ar putea anunța prăbușirea unor curenți oceanici cheie. Izvorând din Golful Mexic și părăsind Coasta de Est a SUA, lângă Capul Hatteras din Carolina de Nord, Curentul Golfului este o ramură importantă a AMOC. Curenții oceanici se schimbă Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că AMOC slăbește și se îndreaptă rapid spre un „punct de cotitură”, care ar putea transforma complet clima în multe părți ale lumii, inclusiv în nord-vestul Europei și în regiunile tropicale musonice. Momentul în care AMOC s-ar putea prăbuși este incert, dar un semnal de avertizare timpuriu ascuns în Curentul Golfului ar putea ajuta oamenii de știință să prezică evenimentul cu ani înainte de a se întâmpla, arată noile cercetări. „În primul rând, există această derivă foarte graduală spre nord [a Curentului Golfului], care este legată de o oarecare slăbire a AMOC-ului, dar se pare că există și acest salt atunci când AMOC devine prea slab, acesta fiind un indicator de avertizare timpurie”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, René van Westen, cercetător la Universitatea Utrecht din Olanda. Simulări și date prin satelit Cercetătorii au făcut numeroase simulări și au analizat datele din satelit. Rezultatele au fost publicate pe 26 februarie în revista Communications Earth & Environment. Studiul este cea mai aprofundată analiză a impactului potențial al unui colaps al AMOC. Experții spun că rezultatul studiului poate fi considerat un semnal de avertizare, dar subliniază că este nevoie de multe alte cercetări pentru a confirma sau infirma pericolul privitor la AMOC.
Șeful unei companii aeriene din Australia este acuzat că a scos ilegal doi fugari într-un zbor clandestin
Australia a lansat în februarie o serie de măsuri pentru a combate zborurile ilegale care traversează Strâmtoarea Torres, care separă vârful nord-estic al Australiei de insula Noua Guinee – împărțită între Indonezia la vest și Papua Noua Guinee la est. Ancheta din Australia care a condus la acest șef a început în noiembrie, când autoritățile indoneziene au raportat arestarea a patru bărbați care au sosit în partea indoneziană a insulei Noua Guinee la bordul unui avion a cărui declarație de zbor îi menționa doar pe cei doi piloți, un australian și un indonezian. Strategie sofisticată de a părăsi Australia Unul dintre cei doi pasageri a fost eliberat pe cauțiune și acuzat de răpire în Sydney, având o interdicție de călătorie care îl împiedica să părăsească regiunea; celălalt era căutat pentru trafic de droguri, potrivit Poliției Federale Australiene. Directorul companiei aeriene este acuzat că ar fi coordonat o rețea de zboruri charter, folosind diferite aeronave și companii aeriene, pentru a-i transporta pe cei doi bărbați în nord-estul Australiei. De acolo, s-au îmbarcat într-un avion care a decolat dintr-un sat pescăresc îndepărtat și a zburat în apele internaționale cu transponderul oprit pentru a evita detectarea de către radar, a explicat poliția. „Aceasta a fost o strategie foarte sofisticată de a părăsi Australia ”, a declarat comisarul Adrian Telfer reporterilor. Cei doi piloți și cei doi pasageri ai avionului sunt încă reținuți în Indonezia, potrivit poliției.
Iranul, capabil să destabilizeze economia mondială chiar și sub bombardamente
Regimul de la Teheran rămâne la putere în ciuda atacurilor aeriene intense lansate de Statele Unite și Israel și arată că poate afecta economia mondială, în special prin perturbarea fluxurilor de petrol din Golful Persic, potrivit unor oficiali americani și analiști citați de NBC News. Conflictul a intrat deja în a douăsprezecea zi, după ce președintele Donald Trump îl descrisese inițial drept o „mică excursie”. Unul dintre cele mai sensibile puncte ale conflictului rămâne Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Traficul petrolier a fost puternic afectat de la începutul războiului, iar mai multe nave comerciale au fost atacate sau amenințate de drone. Puterea de la Teheran rămâne stabilă Casa Albă anticipase că valurile de lovituri aeriene care au dus la moartea ayatollahului Ali Khamenei și a altor lideri de rang înalt vor destabiliza rapid conducerea iraniană. În realitate, regimul s-a reorganizat rapid, iar conducerea a fost preluată de fiul său, considerat de mulți analiști un ideolog la fel de radical, cu legături strânse cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Potrivit experților, nu există semne clare de fracturi majore în interiorul sistemului de putere iranian sau de apariție a unor facțiuni de opoziție care să încerce să preia controlul. Regimul este încă intact, iar continuitatea pare să fie regula momentului”, a declarat Alex Vatanka, cercetător la Middle East Institute din Washington, specializat în politica și securitatea Orientului Mijlociu. „Nu văd semne de dezertări sau de grupuri care să profite de această situație pentru a propune o alternativă politică”. Războiul aduce pierderi mari Statele Unite Situația creează o provocare pentru administrația americană, care încearcă să limiteze costurile războiului, inclusiv pierderile militare și efectele economice. Potrivit Pentagonului, de la începutul conflictului, șapte militari americani au murit, iar aproximativ 140 au fost răniți. Pe piețele energetice, tensiunile din Golful Persic au dus la fluctuații puternice ale prețului petrolului. În încercarea de a tempera creșterile, mai multe state au convenit să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili din rezervele strategice. Însă administrația americană analizează și alte măsuri pentru a limita impactul economic, inclusiv restricționarea exporturilor de petrol sau relaxarea unor prevederi ale Jones Act, care impune ca transportul intern de combustibil să fie realizat cu nave sub pavilion american. Zeci de mii de drone în arsenalul Iranului Între timp, dronele iraniene continuă să reprezinte o amenințare pentru traficul comercial din regiune. Potrivit experților, Iranul ar putea dispune de zeci de mii de astfel de aparate, produse la costuri reduse, ceea ce face dificilă eliminarea completă a riscului pentru infrastructura energetică și pentru statele din Golful Persic. Conflictul ridică semne de întrebare și asupra duratei campaniei militare. În timp ce unii oficiali americani spun că bombardamentele ar putea reduce semnificativ capacitatea militară a Iranului în câteva săptămâni, președintele SUA a declarat că războiul s-ar putea încheia doar prin „capitulare necondiționată” din partea Teheranului.
Război în Orientul Mijlociu ziua 13. Petrolul se scumpește din nou. Strâmtoarea Ormuz devine noul focar al conflictului, după atacuri asupra navelor și intervenția SUA / Hezbollah și Iranul au lansat primul atac coordonat împotriva Israelului
UPDATE Petrolul se scumpește din nou în pofida promisiunilor lui Trump și eliberării-record de rezerve Prețurile petrolului au urcat puternic joi, în tranzacțiile din Asia, semn că investitorii rămân preocupați de riscul unei crize prelungite de aprovizionare, chiar dacă statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit cea mai mare eliberare coordonată de rezerve strategice din istorie. Brent a urcat spre pragul de 100 de dolari pe baril, iar țițeiul american a avansat puternic, pe fondul temerilor că războiul cu Iranul continuă să lovească fluxurile energetice din Golf. Potrivit Reuters, Brent a ajuns joi la 99,03 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a urcat la 93,80 dolari, după noi informații privind atacuri asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz și din apele irakiene. Mișcarea vine după o volatilitate accentuată la începutul săptămânii, când piețele au oscilat între speranțele unei dezescaladări și teama că blocajele asupra transportului maritim se vor adânci. UPDATE Ministerul Apărării din Arabia Saudită afirmă că drona interceptată se îndrepta către câmpul petrolier Shaybah Arabia Saudită a interceptat joi o dronă care se îndrepta spre câmpul petrolier Shaybah, în contextul în care Iranul vizează din nou această instalație în cadrul campaniei sale de perturbare a piețelor energetice globale. „O dronă care se îndrepta spre câmpul petrolier Shaybah a fost interceptată și distrusă”, a postat pe X un purtător de cuvânt al ministerului apărării din această țară. Arabia Saudită a confirmat și miercuri că a interceptat mai multe drone care vizau această instalație, crucială pentru producția de petrol a țării. UPDATE O dronă a căzut pe o clădire din apropierea portului Dubai Creek Harbour, provocând un incendiu minor, a declarat biroul de presă al orașului. Autoritățile au evacuat oamenii din clădire ca măsură de precauție înainte de a stinge flăcările. UPDATE Directorul autorităților portuare irakiene, Farhan Al-Fartousi, a confirmat agenției de știri irakiene INA „salvarea echipajului unui petrolier străin, ținta unui atac în apele teritoriale irakiene”, care a permis salvarea a aproximativ douăzeci de membri ai echipajului. UPDATE Mai multe explozii au avut loc în cerul de deasupra Ierusalimului în jurul orei 0:35, ora locală, după ce au fost emise alerte privind lansarea de rachete din Iran și activarea sistemelor antirachetă. Armata israeliană a lansat la rândul ei o „serie de atacuri la scară largă” asupra suburbiilor dens populate ale Beirutului, după ce Hezbollah a lansat ceea ce IDF a descris ca fiind „zeci” de rachete. IDF a afirmat că atacurile au vizat ceea ce a descris ca fiind „infrastructura Hezbollah” în suburbia Dahieh din sudul Beirutului. Unul dintre cei mai puternici influenceri ai MAGA se întoarce împotriva lui Donald Trump, din cauza războiului din Iran: „Aici este o nebunie. Mulți oameni se simt trădați” Unul dintre cei mai mari susținători ai lui Donald Trump, celebrul podcaster Joe Rogan, îl critică, în premieră, pe președintele SUA din cauza războiului început în Iran. Rogan îi amintește președintelui SUA că a candidat pe platforma „Fără războaie” și ajuns la putere a declanșat o serie de conflicte militare de neînțeles. Iar baza MAGA „se simte trădată”. Garda Revoluționară Iraniană a confirmat că a lansat un atac coordonat împotriva Israelului împreună cu Hezbollah. Într-o declarație pentru Nour News, IRGC a afirmat că atacul a implicat lansarea de rachete împotriva Tel Avivului, precum și a „teritoriilor ocupate din Ierusalim, Haifa” și bazelor americane din Iordania și Arabia Saudită. Anterior, un înalt oficial israelian din domeniul apărării a declarat că Iranul și Hezbollah au lansat un atac comun cu rachete asupra nordului Israelului. Este pentru prima dată când Iranul și Hezbollah, care operează din Liban, au desfășurat o operațiune comună împotriva Israelului de la începutul conflictului, acum 13 zile. Știre inițială Trei cargouri au fost lovite în zonă, după ce Iranul a amenințat că va deschide focul asupra oricărei nave care traversează pasajul strategic, ceea ce echivalează, în practică, cu blocarea acestuia. În cursul ultimelor 24 de ore, forțele americane au anunțat că au lovit zeci de ambarcațiuni iraniene suspectate că pregăteau operațiuni de minare în apropierea strâmtorii. Pe măsură ce atacurile continuă, Statele Unite au avertizat civilii să evite imediat toate porturile din jurul Strâmtorii Ormuz, susținând că marina iraniană desfășoară operațiuni militare active în zonă. Tensiunile au avut deja efecte directe asupra piețelor internaționale, iar Agenția Internațională pentru Energie și cele 32 de state membre au convenit eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezerve, cea mai mare intervenție de acest fel din istorie. În plan politic, Donald Trump le-a spus liderilor G7 că deciziile privind războiul au „un impact uriaș asupra lumii”, afirmând totodată că ostilitățile s-ar putea încheia curând și că în Iran „nu mai există practic nimic de lovit”. Președintele american a evitat însă să spună dacă războiul poate fi considerat un succes în cazul în care noul lider suprem al Iranului rămâne la putere. Între timp, Iranul și Israelul continuă schimburile de foc în întreaga regiune. Israelul a lansat noi lovituri asupra Teheranului și asupra unor combatanți Hezbollah susținuți de Iran în Liban, în timp ce Arabia Saudită, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Qatarul și Omanul au raportat atacuri iraniene în cursul nopții. Noi informații ridică și semne de întrebare asupra unei lovituri anterioare asupra unei școli din Iran, soldată cu peste 165 de morți. Potrivit NBC News, este posibil ca atacul să fi fost bazat pe informații de intelligence americane depășite. În paralel, un oficial iranian a declarat că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a fost rănit în atacurile în care a murit tatăl său și nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, în urmă cu trei zile. În România, Camera Deputaților și Senatul au votat în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran. Ședința plenului reunit a fost cu scandal, Opoziția a anunțat că nu votează din cauza caracterului secretizat al documentului și pentru că în principiu vrea „pace”.
Reuters: serviciile de informații americane nu văd un risc iminent de prăbușire a conducerii iraniene
Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului, că o „multitudine” de rapoarte de informații oferă o analiză „consistentă”, potrivit căreia regimul de la Teheran „nu este în pericol” de prăbușire și „își menține controlul asupra populației iraniene”. Aceeași sursă a precizat că cel mai recent raport a fost finalizat în ultimele zile. Evaluările serviciilor americane vin într-un moment în care presiunea politică asupra președintelui Donald Trump este în creștere, pe fondul exploziei prețurilor la petrol. Liderul de la Casa Albă a sugerat că cea mai amplă operațiune militară americană din 2003 ar putea fi încheiată „în curând”. Totuși, găsirea unei ieșiri acceptabile din conflict ar putea fi dificilă dacă liderii duri ai Iranului își păstrează pozițiile. Potrivit acelorași informații, evaluările americane subliniază coeziunea conducerii clericale iraniene, chiar și după uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a loviturilor americane și israeliene. Și oficiali israelieni ar fi recunoscut, în discuții private, că nu există nicio certitudine că războiul va duce la prăbușirea guvernului clerical de la Teheran, a declarat pentru Reuters un oficial israelian de rang înalt. Sursele citate au atras însă atenția că situația din teren rămâne fluidă, iar dinamica internă din Iran se poate modifica rapid.
UE avertizează că războiul din Orient ar putea duce la o creștere a inflației de peste 3%
În acest scenariu, creșterea economică din 2026 ar avea de suferit. Aceasta ar fi cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât ritmul de 1,4% prognozat la sfârșitul anului trecut, le-a declarat șeful economiei UE, Valdis Dombrovskis, miniștrilor de finanțe ai blocului în această săptămână, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, scrie Bloomberg. În afară de prețurile petrolului, scenariul presupune ca prețurile rețuri europene ale gazelor de aproximativ 75 de Euro pe megawatt-oră pentru restul anului. Efectul înseamnă că inflația ar fi cu 0,7-1 punct procentual peste nivelul de 2,1% prognozat anterior pentru 2026. O creștere semnificativă a inflației ar putea forța BCE să majoreze ratele dobânzilor ca răspuns. Investitorii mizat tot mai mult pe această măsură, în acest an. Următoarea decizie a BCE va fi luată în 19 martie, deși nu se preconizează o majorare a dobânzilor la acea dată. Dombrovskis le-a spus miniștrilor de finanțe ai UE că indicatorii s-au îmbunătățit recent și că perspectivele economice sunt ușor mai bune comparativ cu cele din toamnă, cu o creștere de aproximativ 1,5% și 1,6% preconizată pentru acest an și pentru anul viitor, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să rămână anonime, pentru că discuțiile erau private. Aceste perspective sunt, însă, umbrite de războiul din Iran, care s-a extins în întreaga regiune. Rachete și drone au lovit instalații energetice din țări precum Arabia Saudită și Qatar, afectând producția de gaz lichefiat și petrol. În plus, tranzitul petrolierelor și al altor mărfuri prin strâmtoarea Ormuz, a fost blocat aproape complet.
FBI emite alertă: dronele iraniene ar putea ajunge pe Coasta de Vest a Americii
FBI a avertizat în ultimele zile departamentele de poliție din California că Iranul ar putea riposta atacurilor americane prin lansarea de drone pe Coasta de Vest, potrivit unei alerte analizate de ABC News. Avertismentul a fost publicat într-un buletin informativ analizat de ABC News. „Am obținut recent informații conform cărora, la începutul lunii februarie 2026, Iranul ar fi aspirat să efectueze un atac surpriză folosind vehicule aeriene fără pilot de pe o navă neidentificată în largul coastei Statelor Unite, în special împotriva unor ținte nespecificate din California, în cazul în care SUA ar efectua atacuri împotriva Iranului”, conform alertei distribuite la sfârșitul lunii februarie. „Nu avem informații suplimentare cu privire la momentul, metoda, ținta sau autorii acestui presupus atac.” Avertismentul a venit exact în momentul în care administrația Trump a lansat atacul său continuu împotriva Republicii Islamice. Iranul a ripostat cu atacuri cu drone împotriva unor ținte din tot Orientul Mijlociu. O purtătoare de cuvânt a biroului FBI din Los Angeles a refuzat să comenteze. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Oficialii serviciilor secrete americane au crescut, de asemenea, în ultimele luni, îngrijorarea față de utilizarea tot mai mare a dronelor de către cartelurile mexicane de droguri și de posibilitatea ca tehnologia să fie folosită pentru a ataca forțele și personalul american din apropierea graniței cu Mexicul. „Un raport neconfirmat a sugerat că liderii unor carteluri mexicane neidentificați au autorizat atacuri folosind drone care transportau explozibili împotriva forțelor de ordine americane și a personalului militar american de-a lungul frontierei dintre SUA și Mexic”, potrivit unui buletin informativ din septembrie 2025, revizuit de ABC News. „Acest tip de atac împotriva personalului sau intereselor americane din interiorul Statelor Unite ar fi fără precedent, dar exemplifică un scenariu plauzibil, deși (cartelurile) evită de obicei acțiunile care ar duce la o atenție sau la răspunsuri nedorite din partea autorităților americane.” John Cohen, colaborator la ABC News și fost șef al serviciilor de informații din cadrul Departamentului de Securitate Internă, a declarat că este îngrijorat de posibilitatea unui război cu drone care să vină atât din Pacific, cât și din Mexic. „Știm că Iranul are o prezență extinsă în Mexic și America de Sud, au relații, au drone și acum au stimulentul de a comite atacuri”, a spus Cohen. „FBI-ul este inteligent pentru că a emis acest avertisment, astfel încât statele și localnicii să poată fi mai bine pregătiți și să răspundă la aceste tipuri de amenințări. Informații de acest gen sunt extrem de importante pentru forțele de ordine.” Deși avertismentul FBI nu a specificat cum sau când navele care transportă drone de atac s-ar putea apropia suficient de mult de continentul american, oficialii din serviciile de informații sunt de mult timp îngrijorați de echipamentele pre-poziționate – fie pe uscat, fie pe nave pe mare – în cazul războiului cu Iranul.
Parlamentul European cere crearea unei piețe unice a apărării în Uniunea Europeană. Raportul a fost aprobat miercuri
Parlamentul European a aprobat miercuri un raport care propune crearea unei piețe unice pentru apărare în Uniunea Europeană și adoptarea unor măsuri pentru acoperirea deficitului de capabilități militare ale statelor membre. Acesta a fost adoptat cu 393 de voturi pentru, 169 împotrivă și 67 de abțineri. Conform comunicatului de presă, documentul prezintă planul eurodeputaților pentru un sistem de apărare european mai integrat, cu scopul de a consolida baza tehnologică și industrială din domeniul apărării. Parlamentarii consideră că o piață comună ar putea crește eficiența cheltuielilor militare, ar putea susține competitivitatea industriei și ar putea întări autonomia strategică a Uniunii. Raportul prevede, de altfel, creșterea finanțării europene pe termen lung pentru sectorul apărării, dar și dezvoltarea unor programe comune de achiziții. Eurodeputații propun și o administrare comună a echipamentelor militare pe durata întregului ciclu de viață, dar și reguli mai simple pentru proiectele industriale realizate în cooperare între mai multe state. Un alt obiectiv important îl reprezintă reducerea dependenței de furnizorii din afara Uniunii Europene. Pentru acest lucru, raportul recomandă stimulente care să încurajeze cooperarea între companiile din diferite state membre și să susțină integrarea industriei europene de apărare. Eurodeputații susțin și introducerea unui principiu de tip „cumpărare europeană” în cazul achizițiilor militare. Acest tip de abordare ar putea face cererea mai previzibilă pentru industrie și ar putea încuraja investițiile în cercetare și dezvoltare, alături de extinderea capacităților de producție. Ucraina este și ea menționată în document, prin arhitectura de securitate europeană. Parlamentarii consideră că Ucraina ar trebui inclusă în piața europeană de apărare și tratată ca parte integrantă a acestui sistem. Pentru eliminarea problemelor, în raport este recomandată reformarea regulilor privind achizițiile publice din domeniul apărării. Deputații cer aplicarea directivelor europene și simplificarea transferurilor de echipamente militare între statele membre. Printre măsuri se regăsesc procedurile de certificare comune și recunoașterea reciprocă a autorizațiilor de securitate.
Agenția Internațională pentru Energie scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență pentru a preveni criza energetică globală
Agenția Internațională pentru Energie, o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul de la Paris, a fost de acord să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență de petrol pentru a preveni declanșarea crizei energetice globale de după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este cea mai mare cantitate eliberată de petrol din istoria agenției, potrivit comunicatului oficial. „Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact semnificativ asupra piețelor de petrol și gaz la nivel global, cu implicații majore asupra securității energetice, pentru accesibilitatea energetică și economiei globale. Pentru petrol, Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul global a 15 milioane de barili de țiței și alți 5 milioane de barili de produse pe bază de petrol. Asta presupune 25% din comerțul petrolier pe cale maritimă. Și acum, fluxul de petrol, gaz și alte produse s-a oprit. Fără rute suficiente pentru piață și fără stocuri valabile, producătorii din Orientul Mijlociu își reduc producția și am văzut atacuri și distrugeri asupra infrastructurii energetice. Operațiunile de rafinare s-au oprit, cu efecte majore asupra combustibilului pentru avioane și aprovizionarea cu gaz în particular. Situația piețelor de gaz este provocatoare.”a declarat Fatih Birol, directorul IEA. IEA recurge la rezervele petrolieră de urgență pentru a șașea oară Eliberarea rezervelor de petrol ar trebui să aibă loc într-un interal de timp adecvat circumstanțelor fiecărei țări membre. Până acum, cea mai mare eliberare colectivă de stocuri de urgență de către țările membre IEA a fost de 182,7 de milioane de barili, în urma invaziei ruse a Ucrainei. „Am mai făcut asta de cinci ori, pe durata Războiului din Golf, pe durata Uraganului Katrina, pe durata Războiului civil din Libia și de două ori în lunile care au urmat Invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Și de la începerea conflictului (din Iran) de acum 10 zile, am purtat dialog constant cu miniștrii din toate guvernele țărilor membre IEA și cu producătorii cheie de petrol și gaz precum Arabia Saudită, Brazilia și Azerbaidjan (…). Am fost invitat de președinția Franței și de către miniștrii energiei și finanțelor din G7 să discutăm săptămâna aceasta despre situația pieței de emnergie. Vreau să-i mulțumesc președintelui Macron. Dragi colegi, ca urmare a discuțiilor cu membrii IEA, anunț că am decis să lansez cele mai mari rezerve petroliere de urgență din istoria IEA. Țările IEA vor furniza 400 de milioane de barili de petrol”, a declarat directorul agenției. Despre IEA IEA a fost înființată în 1974, în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , pentru a răspunde la întreruperile fizice ale aprovizionării globale cu petrol după criza petrolieră declanșată în 1973 de Răzbiiul de Yom Kippur. Printre membrii IEA se numără țările membre G7 și 21 de țări membre UE. De când Iranul a blocat traficul naval din Strâmtoarea Ormuz, ca ripostă la atacurile SUA de pe 28 februarie, prețurile la petrol au crescut la nivel global, iar producția a fost redusă drastic în multe țări din regiunea Golfului Persic, inclusiv în Emiratele Arabe Unit,e Kuweit și Qatar. De asemenea, unele instalații petroliere au fost avariate în urma atacurilor balistice iranieme. Sursa Foto/Video: IEA Autorul recomandă: Trump amenință: Vor fi consecințe nemaivăzute dacă Iranul nu deminează Strâmtoarea Ormuz. „Am distrus 10 nave care «plantează» mine”