Petrolierul american atacat în Irak a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului
Atacul asupra petrolierului s-a petrecut, miercuri. Nava, numită „Safesea Vishnu”, a fost lovită de două ambarcațiuni fără echipaj, care erau încărcate cu explozibili. Explozia a fost violentă, iar babordul navei a fost cuprins de flăcări. Echipajul a avut la dispoziție un timp de reacție de doar câteva secunde, potrivit evaluării preliminare realizate de proprietarul și operatorul american al navei, notează Reuters. „După ce am discutat cu câțiva dintre supraviețuitorii echipajului, atacul pare a fi unul deliberat și calculat”, arată un comunicat al companiei Safesea Group, cu sediul în New Jersey. Nava „Safesea Vishnu”, arborată sub pavilionul Insulelor Marshall, era ancorată în portul irakian Khor Al Zubair. Erau realizate operațiuni de încărcare de la navă la navă, a unei cantități de 53.000 de tone metrice de naftă (n.r. – petrol brut) în momentul atacului. Echipajul a părăsit în grabă nava cuprinsă în flăcări. Oamenii au sărit în apă În momentul atacului se aflau toți cei 28 de membri ai echipajului. Pentru că nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, aceștia au sărit în apă pentru a scăpa de nava cuprinsă de flăcări. Unul dintre marinari a murit, iar ceilalți 27 sunt în siguranță și primesc asistență din partea Ambasadei Indiei în Irak, potrivit comunicatului publicat de companie. Se pare că petrolierul se înclină în apă, iar o echipă de salvare a fost trimisă pentru a stabiliza nava și a se asigura că mediul marin din jur este sigur. „Acest atac trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru guverne, autoritățile maritime și comunitatea internațională Culoarele comerciale nu ar trebui să devină zone de război”, e mai arată în comunicatul companiei Safesea. Cealaltă navă implicată implicată în transfer era Zefyros, vas aflat sub pavilionul Maltei. O rachetă a lovit nava în timpul atacului de miercuri noapte, potrivit directorului său din Grecia. Toți cei 23 de membri ai echipajului de la bord au fost evacuați în siguranță. Peste 20.000 de marinari, în pericol din cauza războiului Potrivit Consiliului Mondial al Transportului Maritim, aproximativ 20.000 de marinari aflați la bordul navelor care operează în regiune se confruntă cu „o situație de securitate periculoasă și extrem de incertă”. Cel puțin 16 petroliere și alte tipuri de nave au fost atacate în regiunea Golfului, încă de la începutul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Alte câteva sute de nave au aruncat ancora din cauza amenințării Teheranului de a ataca navele aflate în Strâmtoarea Ormuz sau în apropierea acesteia, pe care se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial. Președintele SUA, Donald Trump, a precizat că Statele Unite sunt pregătite să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, atunci când va fi necesar, însă, până acum, Marina SUA a refuzat solicitările venite aproape zilnic făcute de companiile de transport maritim, precizând că riscul atacurilor este prea ridicat deocamdată, potrivit surselor familiare cu situația.
Lovitură de knock-out pentru canalele internaționale de trafic de droguri / Bulgar arestat în Italia după ce a fost găsit cu marijuana de 2 milioane de euro în camion
Vameșii italieni au arestat un traficant de droguri bulgar după ce au găsit în camionul său 348 kg de marijuana, marfă evaluată la 2 milioane de euro, notează trud.bg. Petar D., în vârstă de 42 de ani, se află deja în spatele gratiilor sub acuzația de trafic internațional de droguri. Camionul său cu droguri a călătorit cu feribotul din Barcelona și a ajuns în portul italian Civitavecchia, la 70 km nord de Roma. Pachete ce ar fi trebuit să conțină aparate electrice Ofițerii Gărzii Financiare din Roma și ai Agenției Vamale și Monopolurilor din Italia au început o inspecție și au găsit în remorcă 39 de cutii, care, conform documentelor, ar fi trebuit să conțină aparate electrice. Cu toate acestea, în interior au fost găsite 307 pachete de marijuana sigilate în vid. Unele dintre cutii erau pulverizate cu substanțe cu miros puternic, inclusiv muștar. Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat pe cei doi câini Jackpot și Frida, care lucrează pentru Garda Financiară din Civitavecchia, să adulmece „iarba”. O lovitură serioasă colegilor de trafic Conform estimărilor preliminare ale experților, drogurile valorează 2 milioane de euro, iar operațiunea a dat o lovitură financiară serioasă canalelor internaționale de trafic de droguri. Operațiunea face parte din măsurile intensificate din porturile italiene. Ancheta este în curs de desfășurare pentru a identifica posibili complici și pentru a demasca întreaga rețea criminală de trafic de droguri din Spania către Italia și, eventual, către alte piețe europene.
Cât de aproape suntem de un nou război mondial? Ce spun analiștii
Cocktailul de tensiuni geopolitice din mai multe regiuni ale lumii, în special din Orientul Mijlociu, a reaprins, în ultimele luni, discuțiile despre riscul izbucnirii unui conflict de amploare globală. Cât de aproape suntem, în esență, de un nou război mondial? Într-o analiză publicată recent pe canalul de YouTube al TLDR News Global, este înaintată ideea că, deși situația internațională este caracterizată de un nivel ridicat de tensiune, declanșarea unui nou război mondial rămâne, cel puțin în prezent, puțin probabilă. Interese intersectate și rivalități care se accentuează Potrivit analizei, războaiele mondiale nu apar, de regulă, dintr-un singur conflict regional, ci din acumularea mai multor crize internaționale care implică direct sau indirect marile puteri. În prezent, sistemul internațional se confruntă cu o serie de focare de tensiune – de la războiul din Ucraina până la confruntările din Orientul Mijlociu și rivalitatea strategică dintre Statele Unite și China. Aceste situații creează un climat geopolitic complicat, în care interesele marilor puteri se intersectează tot mai frecvent. „Război prin intermediari” Un element important evidențiat în analiză este rolul alianțelor și al sprijinului militar indirect. În multe cazuri, statele puternice evită implicarea directă în conflicte, dar oferă sprijin financiar, logistic sau militar unor actori regionali. Această strategie, cunoscută drept „război prin intermediari”, permite marilor puteri să își apere interesele fără a intra într-o confruntare directă. Riscul nu poate fi exclus complet Totuși, un astfel de mecanism poate duce la escaladări necontrolate dacă unul dintre actori decide să intervină mai direct sau dacă un incident militar provoacă o reacție în lanț. În același timp, analiza subliniază că existența armelor nucleare reprezintă unul dintre principalele motive pentru care statele încearcă să evite un conflict direct de mare amploare. Costurile unui război între puteri nucleare ar fi extrem de ridicate, iar liderii politici sunt, în general, conștienți de riscurile catastrofale ale unei asemenea confruntări. Totuși, analiza avansează ideea că riscul nu poate fi exclus complet. O reconfigurare a mecanismelor de putere Istoria arată că marile conflicte au fost uneori declanșate de evenimente aparent limitate, care au scăpat de sub control și au atras treptat tot mai multe state într-o confruntare generalizată. Într-un context internațional marcat de tensiuni economice, rivalități strategice și conflicte regionale, orice incident major ar putea amplifica rapid instabilitatea. Analiza concluzionează că lumea traversează o perioadă de transformări geopolitice semnificative, caracterizată de competiția dintre marile puteri și de reconfigurarea echilibrelor de putere. Deși un război mondial nu este considerat iminent, evoluțiile din următorii ani vor depinde în mare măsură de capacitatea liderilor politici de a gestiona crizele existente și de a evita escaladarea conflictelor regionale într-o confruntare globală.
Topul filantropilor americani. Cât au donat miliardarii, ce nume celebre lipsesc de pe listă
Cei mai importanți 50 de filantropi din America au donat 22,4 miliarde de dolari organizațiilor caritabile în 2025, potrivit Chronicle of Philanthropy, preluat de CNBC. Titanul media Michael Bloomberg este în fruntea listei pentru al treilea an consecutiv, cu o donație totală în valoare de 4,3 miliarde de dolari. El a sprijinit artele, sănătatea publică și alte cauze. În fruntea listei se mai găsesc Bill Gates (3,7 miliarde), Estate of Paul Allen (3,1 miliarde), Warren Buffett (1,3 miliarde) și Michael + Susan Dell (975 de milioane). Din top lipsesc oameni foarte bogați din SUAM unii cunoscuți pentru generozitatea lor. Asta deoarece realizatorii topului solicită dovezi, iar unii miliardari refuză să le prezinte. MacKenzie Scott este una dintre principalele binefăcătoare absente din clasament. La începutul lunii decembrie, Scott a anunțat pe blogul său că a donat aproape 7,2 miliarde de dolari către aproximativ 225 de organizații în ultimele 12 luni. Începând din 2020, Scott a donat peste 26 de miliarde de dolari către organizații non-profit, potrivit unui site web al organizației sale filantropice, Yield Giving. Ea a fost exclusă deoarece a refuzat să ofere amănunte despre sumele donate. Alți filantropi foarte bogați au devenit din ce în ce mai secretoși în ceea ce privește donațiile lor. Ei preferă intimitatea pentru a nu fi hărțuiți din diferite motive. Doar 19 membri ai Forbes 400, o listă a celor mai bogați oameni din America, au intrat în clasamentul Philanthropy 50. Elon Musk și Larry Ellison, favoritii Forbes 400 de anul trecut, nu apar în clasamentul Chronicle. Asta deși au făcut diferite donații importante.
Explozie puternică într-o piață din Teheran unde urma să aibă loc o manifestație publică
Televiziunea de stat iraniană a anunțat că s-a produs o explozie puternică într-o piață din Teheran, unde urmează să aibă loc demonstrații, potrivit Sky News Martorii relatează că este foarte mult fum în zonă, acesta ridicându-se și deasupra orașului. Agenția Tasnim susține că explozia a fost rezultatul unui „atentat cu bombă” americano-israelian, care a lovit o zonă la sud de strada Enghelab, o arteră din Teheran. Agenția a mai spus că oamenii aflați în zonă au reacționat începând să scandeze împotriva SUA. În piață urma să aibă loc un marș care marchează Ziua Al Quds. Printre invitați este cel puțin un oficial de rang înalt, Ali Larijani, șeful securității naționale a Iranului și consilier cheie al fostului lider suprem, Ali Khamenei. Tradiția marșurilor de Ziua Al Quds a început după Revoluția Iraniană din 1979 și are loc în ultima vineri a Ramadanului. De obicei, astfel de marșuri sunt organizate în întreaga lume.
Războiul din Orientul Mijlociu împinge prețul petrolului în sus. Giganții petrolieri, acuzați că profită de criză
Escaladarea conflictului cu Iranul a generat volatilitate pe piețele energetice globale. Prețul petrolului Brent, reperul global pentru tranzacțiile cu țiței, era înainte de conflict între 60 și 70 de dolari pe baril. Recent a depășit din nou pragul de 100 de dolari. Creșterea a fost alimentată de atacurile asupra navelor comerciale din Golf și de temerile privind blocarea Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, arată Euronews. Prin strâmtoarea Ormuz se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial, adică aproape 20 de milioane de barili pe zi. Piețele energetice, vulnerabile la tensiunile geopolitice Iranul a avertizat anterior că ar putea închide Strâmtoarea Ormuz pentru navigație. Atacurile asupra navelor comerciale au alimentat temerile privind întreruperea fluxului de petrol. Analiștii spun că producătorii din Orientul Mijlociu ar putea fi nevoiți să redirecționeze exporturile prin alte rute, precum conducta East-West către Marea Roșie. De asemenea, Irakul ar putea trimite mai mult petrol către Marea Mediterană. Chiar și în aceste condiții, creșterea producției globale nu se poate realiza rapid. „Prețurile mai mari vor încuraja producătorii să maximizeze producția, dar nu este un robinet care poate fi deschis instantaneu”, spun analiștii din industrie. Eliberarea rezervelor strategice, o soluție temporară Pentru a limita creșterea prețurilor, zeci de state au decis să elibereze petrol din rezervele strategice de urgență. Toate cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit să pună pe piață 400 de milioane de barili de petrol. Este cea mai mare eliberare coordonată de rezerve din istorie, depășind chiar și nivelul decis după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, specialiștii avertizează că această cantitate echivalează cu aproximativ patru zile din consumul global. Ar fi doar o soluție temporară pentru stabilizarea pieței. Potrivit unui studiu realizat de organizația Transport & Environment, europenii ar putea plăti un suprapreț de aproximativ 150 de milioane de euro pe zi dacă petrolul rămâne peste 100 de dolari pe baril. Experiența din 2022 arată impactul unor astfel de creșteri. Atunci, europenii au plătit 55 de miliarde de euro în plus pentru combustibil. Prețurile au depășit 2 euro pe litru în multe state. Pentru un plin de 50 de litri, șoferii ajungeau să plătească cu până la 31 de euro mai mult decât înainte de criza energetică. Prețul petrolului și taxarea profiturilor excepționale Organizațiile de mediu și experții în energie spun că marile companii petroliere beneficiază direct de pe urma crizelor geopolitice. Astfel se obțin profituri excepționale atunci când prețurile cresc brusc. În acest context, activiștii cer statelor G7 să introducă o taxă pe profiturile neașteptate („windfall tax”) ale companiilor din sectorul combustibililor fosili. Fondurile obținute ar putea fi folosite pentru sprijinirea gospodăriilor afectate de scumpiri. De asemenea ar ajuta la accelerarea tranziției către energie curată, precum energia solară și eoliană. Experții susțin că actualul sistem energetic, dependent de petrol și gaze, rămâne vulnerabil la conflicte și tensiuni geopolitice. Investițiile în surse regenerabile ar putea reduce această dependență pe termen lung.
Nawrocki blochează participarea Poloniei în programul SAFE. Tusk: A ratat ocazia de a acționa ca un patriot
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, s-a opus unei legi care ar fi asigurat miliarde de euro din fondurile UE pentru apărarea țării sale. Acesta a pus decizia sa pe seama faptului că securitatea țării sale nu trebuie să depindă de influența actorilor străini. „Securitatea Poloniei nu trebuie să depindă de decizii străine. Numai un popor care reușește să-și asigure propria securitate rămâne cu adevărat liber”, a declarat Nawrocki, potrivit publicației germane, FAZ. Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 150 de miliarde de euro prin programul SAFE, pentru îmbunătățirea capacităților de apărare a statelor membre. Polonia urma să fie cel mai mare beneficiar, primind aproape 44 de miliarde de euro. La sfârșitul lunii februarie, parlamentul Poloniei a aprobat legea care urma să implementeze finanțarea prin SAFE. Legea a trecut datorită voturilor din partea coaliției de centru-stânga a premierului Donald Tusk. La acea vreme, Tusk a subliniat că mai mult de 80% din fonduri urmau să fie investite în contracte cu firmele polone de apărare, contracte de ar fi beneficiat 12.000 de firme din țară. Cu toate acestea, președintele Nawrocki, cunoscut pentru poziționarea sa eurosceptică, s-a opus legii. „Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot”, a comentat Tusk, într-o postare pe X, cu privire la veto-ul exprimat de Nawrocki. Tusk a convocat o ședință extraordinară a cabinetului de miniștri, programată să aibă loc, vineri dimineață. Disputa evidențiază polarizarea de la Varșovia, care a început încă de la alegerea lui Nawrocki ca președinte în 2025. De atunci, Polonia, ca stat membru de o mare importanță în UE, dar și în NATO, nu și-a mai exprimat opinia cu aceeași voce în ceea ce privește chestiunile de importanță strategică, afirmă publicația citată. Motivul este acela că președintele este susținut de partidul conservator de dreapta PiS, în timp ce premierul Donald Tusk se bucură de sprijinul unei tabere politice opuse. Săptămâni în șir, liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, a făcut campanie împotriva programului SAFE, răspândind o narațiune anti-germană. Oficialul conservator acuză că programul de înarmare al UE ar fi un plan de a cultiva relații mai strânse cu UE, sub influența germană. Oficialul susține că producătorii germani de armament ar fi beneficiarii primari. „Ei propun o Polonie aflată sub dominație germană și respingem această dominație germană”, susținea Kaczynski. Propunerea alternativă a lui Nawrocki, respinsă „din fașă” de Guvernul Tusk Pentru a putea refuza împrumuturile UE, dar să poată investi în continuare în consolidarea armatei poloneze, Nawrocki a prezentat recent un plan alternativ numit „SAFE 0%”, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski. Planul propune finanțarea unui program de înarmare echivalent cu cel al UE, însă fără dobândă, din rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale. Detaliile rămân neclare, iar experții financiari au avertizat că programul prezintă riscuri. Cu toate acestea, în discursul său, președintele Nawrocki afirma că proiectul „înseamnă o armată puternică, fără datorii, pentru generațiile viitoare”. Acesta i-a îndemnat pe miniștrii polonezi să susțină programul, însă punerea în aplicare a proiectului necesită aprobarea guvernului Tusk, care deja a anunțat că nu va da curs acestei propuneri.
Șase soldați francezi, răniți într-un atac cu drone asupra unei baze militare din Irak
Atacul a vizat obiectivul militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw, citate de Sky News. Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical. De asemenea, au apărut detalii legate de un atac petrecut, miercuri seară, la o altă bază militară din Erbil. Aceasta găzduiește forțe militare britanice și americane. Baza a fost lovită de o dronă lansată de Teheran. Potrivit unui oficial al Apărării SUA, nu au existat răniți gravi, iar toți soldații americani staționați acolo rămân în serviciu, a precizat oficialul SUA pentru BBC. Bazele americane s-au apărat împotriva atacurilor încă de la începutul războiului. De asemenea, niciun soldat britanic staționat în baza militară comună a forțelor SUA și Regatului Unit nu au fost rănit în atacul de miercuri seara.
Dispută la ONU între SUA, Rusia și China pe tema programului nuclear al Iranului
La o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, format din 15 membri și prezidat în această lună de SUA, Rusia și China au încercat fără succes să blocheze o discuție despre un comitet creat pentru a supraveghea și aplica sancțiunile ONU împotriva Iranului. Propunerea lor a fost respinsă cu 11 voturi la 2, iar două state s-au abținut, informează Reuters. SUA acuză Moscova și Beijingul că protejează Iranul Adresându-se Consiliului, trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Moscova și Beijingul că încearcă să protejeze Teheranul blocând activitatea așa-numitului Comitet 1737. „Toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite ar trebui să aplice un embargo asupra armelor împotriva Iranului, să interzică transferul și comerțul cu tehnologie pentru rachete și să înghețe activele financiare relevante”, a declarat Waltz. „Dispozițiile ONU care urmează să fie reimpuse nu sunt arbitrare, ci au un domeniu de aplicare restrâns, pentru a aborda amenințarea reprezentată de programele nucleare, de rachete și de arme convenționale ale Iranului, precum și sprijinul continuu acordat de Iran terorismului”, a afirmat el. Waltz a afirmat că atât China, cât și Rusia nu doresc un comitet de sancțiuni funcțional „pentru că vor să-și protejeze partenerul, Iranul, și să continue cooperarea în domeniul apărării, care este din nou interzisă”. Waltz a menționat că săptămâna trecută Agenția Internațională pentru Energie Atomică a ONU a reiterat faptul că Iranul este singura țară din lume fără arme nucleare care a produs și acumulat uraniu îmbogățit până la 60% și a refuzat să permită AIEA accesul la aceste stocuri. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a acuzat însă Statele Unite și aliații lor că au „alimentat isteria în jurul presupuselor planuri ale Iranului de a obține o armă nucleară”, planuri care, potrivit lui, nu au fost confirmate de rapoartele AIEA. Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a numit Washingtonul „instigatorul” crizei nucleare iraniene și a afirmat că administrația americană „a recurs la utilizarea flagrantă a forței împotriva Iranului în timpul negocierilor, ceea ce a făcut ca eforturile diplomatice să fie inutile”. Franța și Marea Britanie susțin reintroducerea sancțiunilor Marea Britanie și Franța au declarat în cadrul Consiliului de Securitate că reimpunerea sancțiunilor împotriva Iranului este justificată de faptul că Teheranul nu a reușit să răspundă preocupărilor legate de programul său nuclear. Franța a afirmat că AIEA nu mai poate garanta caracterul pașnic al programului, iar stocul nuclear al Teheranului ar fi suficient pentru fabricarea a 10 dispozitive nucleare.
O mare capitală europeană interzice vânzarea de alcool în timpul nopții
Noua interdicție vine după programe pilot derulate în două districte din Varșovia, inclusiv în centrul orașului, unde vânzarea de alcool în magazine și la benzinării a fost interzisă între orele 22:00 și 06:00, relatează AFP. „Răspundem unei probleme reale, și anume zgomotul, tulburările de ordine publică, intervențiile serviciilor și nopțile nedormite pentru locuitori”, a declarat primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski. Restricțiile privind vânzarea de alcool pe timp de noapte devin tot mai răspândite în Polonia, aproximativ 180 de municipalități introducând astfel de măsuri între 2018 și 2024. Multe dintre cele mai mari orașe ale țării, inclusiv Cracovia, Wrocław, Szczecin și Łódź, au implementat măsuri similare. Cracovia, în special, a observat o reducere semnificativă a incidentelor nocturne după introducerea interdicției. În 2025, poliția a intervenit de 52 de ori pentru consum excesiv de alcool, mult mai puțin decât în 2022, cu un an înainte de introducerea interdicției, când au fost 350 de intervenții. Potrivit datelor Eurostat din 2022, Polonia se afla pe locul al doilea în UE în ceea ce privește decesele legate de alcool, fiind depășită doar de Slovacia. Dacă interdicția adoptată la Varșovia nu va fi contestată de guvernul regional, aceasta va intra în vigoare la 1 iunie. Vânzarea de alcool pe timp de noapte va rămâne permisă în restaurante, baruri, locuri de divertisment și în magazinele duty-free de pe aeroportul Chopin din Varșovia.