Patru ani de război în Ucraina: Între ambițiile Kremlinului și rezistența unei națiuni
24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere. Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte. Obiectivele neîndeplinite ale Rusiei și blocajul teritorial În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului. În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă. Pierderi în creștere și costul uman Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți. Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți. Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți. Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial. Optimismul Ucrainei în mijlocul epuizării Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene. Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate. Ucraina, pilon al securității europene Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent. Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene. La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale. Negocieri de pace fără rezultat Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final. În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal. În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”. Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat. Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.
Sex Pistols anunță turneul Anarchy in the UK pentru a marca 50 de ani de punk
Turneul, intitulat „The Anarchy In The UK”, este programat pentru decembrie 2026 și a fost conceput pentru a celebra cinci decenii de la apariția single-ului care a redefinit panorama muzicală britanică. Printre orașele gazdă se numără Dublin, Edinburgh, Glasgow și Londra. Pe scenă vor urca membrii fondatori Steve Jones (chitară), Paul Cook (tobe) și Glen Matlock (bas), cărora li se va alătura Frank Carter în rolul de vocalist invitat, mai arată Euronews. Influența asupra culturii britanice Înființată în 1975, trupa a devenit rapid un simbol al contestării și al atitudinii anti-sistem. Albumul lor de debut din 1977, „Never Mind the Bollocks, Here’s the Sex Pistols”, a ocupat primul loc în topurile din Regatul Unit. El este considerat una dintre cele mai semnificative înregistrări din istoria muzicii punk-rock. Piesa „Anarchy in the UK” a servit drept manifest pentru o întreagă generație punk, având texte provocatoare și un mesaj direct îndreptat împotriva normelor sociale și politice existente. Sex Pistols, reuniune fără Johnny Rotten Această serie de spectacole continuă formula adoptată în 2024. A fost anul în care Jones, Cook și Matlock au decis să concerteze fără fostul solist, John Lydon, cunoscut sub numele de Johnny Rotten. Lydon a refuzat să se alăture proiectului în urma unei dispute legale legate de utilizarea compozițiilor trupei în cadrul serialului Disney+ „Pistol”. Actualmente, rolul de solist este preluat de Frank Carter, apreciat pentru contribuțiile sale în cadrul proiectelor muzicale Gallows și Frank Carter & The Rattlesnakes. Concertele din decembrie se vor desfășura conform următorului program: pe 7 decembrie la 3 Arena din Dublin, urmate de Edinburgh (9 decembrie) și Glasgow (10 decembrie). Turneul va culmina în Londra, cu două apariții live pe 18 și 20 decembrie. Înainte de aceste evenimente de iarnă, trupa are deja programate și o serie de spectacole pe timp de vară în localități precum Halifax, Manchester, Cardiff și Scarborough. După cinci decenii de la explozia mișcării punk, se pune întrebarea dacă un mesaj de anarhie mai poate produce același impact șocant pe care l-a avut în 1976.
Slovacia oprește livrările de urgență de energie electrică către Ucraina
Livrările de petrol rusesc către Slovacia și Ungaria au fost întrerupte din 27 ianuarie, după ce, potrivit oficialilor ucraineni, atacurile cu drone rusești au avariat conducta Drujba, care transportă țițeiul rusesc pe teritoriul Ucrainei și în Europa Centrală, potrivit AP. Cele două țări cele mai pro-ruse din Uniunea Europeană au acuzat Ucraina că a blocat în mod deliberat livrările de petrol. Acestea au beneficiat de o derogare temporară de la politica UE care interzice importurile de petrol rusesc. Prim-ministrul populist slovac Robert Fico a declarat că decizia de luni a fost luată după ce Zelenski a refuzat să discute problema cu el până după miercuri. „Având în vedere gravitatea situației și starea de urgență petrolieră declarată în Slovacia, suntem obligați să luăm imediat prima măsură reciprocă. Aceasta va fi ridicată imediat după reluarea tranzitului de petrol către Slovacia”, a declarat Fico într-un comunicat. „Începând de astăzi, dacă partea ucraineană se va adresa Slovaciei cu o cerere de asistență pentru stabilizarea rețelei energetice ucrainene, aceasta nu va primi o astfel de asistență”, a spus el. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a făcut apel la ambele țări „să se angajeze într-o cooperare constructivă și un comportament responsabil”. Opoziția slovacă a condamnat decizia Fico a amenințat că va lua măsuri suplimentare dacă transporturile nu vor fi reluate, inclusiv încetarea sprijinului pentru aspirația Ucrainei de a deveni membru al UE. Slovacia și Ungaria au contestat Ucraina, susținând că conducta Drujba era pregătită pentru transportul petrolului, fără a prezenta dovezi. „Serviciile noastre de informații raportează că conducta de petrol din Ucraina este funcțională”, a spus Fico. „Ambasadorului nostru la Kiev nu i s-a permis încă să viziteze partea din conducta de petrol pe care partea ucraineană susține că este avariată”. Liderul slovac a afirmat că oprirea livrărilor de petrol a fost „o decizie pur politică, cu scopul de a șantaja Slovacia”, deoarece opiniile sale cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei diferă de curentul principal din Europa.
MAE: Degradare a situației de securitate în Statele Unite Mexicane, după uciderea lui El Mancho
MAE arată că nivelul de alertă este la 4 din 9 și îi avertizează pe românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Statele Unite Mexicane că, în contextul uciderii lui „El Mancho”, liderul unui cartel de droguri, în mai multe state – Jalisco, Zacatecas, Tamaulipas, Michoacán, Guerrero, Colima, Aguascalientes și Nayarit – se înregistrează o degradare a situației de securitate. În aceste circumstanțe, MAE le recomandă românilor să evite deplasările neesențiale în zonele epuse și să monitorizeze constant informațiile oficiale. Jafuri și violențe: turiștii sunt ținte Totodată, în ultima perioadă a crescut numărul de jafuri şi infracţiuni violente în locurile publice pe întreg teritoriul Statelor Unite Mexicane, context în care MAE le recomandă cetăţenilor români să fie extrem de precauţi atunci când călătoresc în această țară, având în vedere că turiştii sunt principalele ţinte ale acestor infracțiuni. „Cele mai răspândite infracţiuni (de cele mai multe ori executate cu violenţă) sunt cele reprezentate de furturile de documente, sume de bani, carduri de credit/debit, alte bunuri, sechestrările de persoane, traficul de droguri şi de ființe umane. Acestea sunt înregistrate frecvent în orașele Ciudad de Mexico, Ciudad Juarez, Guadalajara, Morelia, Acapulco, Cuernavaca, precum și în statele Michoacán, Guerrero, Durango, Morelos, Nuevo Leon, Guanajuato, Tamaulipas, Chihuahua, Baja California, Sonora și Sinaloa”, arată MAE. De asemenea, MAE le recomandă cetăţenilor români să evite deplasările în regiunile de frontieră ale țării. Cetățenii români sunt sfătuți să folosească operatori turistici acreditaţi atunci când își planifică o călătorie în acest stat și să nu se îndepărteze de grupul turistic din care fac parte, respectând anunţurile sau recomandările autorităţilor locale. Ce să faci dacă ești deja în Mexic Cetăţenii români care doresc să călătorească în Statele Unite Mexicane sau se află deja pe teritoriul acestei țări, sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Ciudad de Mexico, la adresa de e-mail [email protected] şi să-şi anunţe prezenţa în regiune, comunicând astfel propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă sau să se înregistreze prin intermediul platformei Econsulat: https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza sau utilizând aplicația „Călătorește informat”, pentru facilitarea acordării de asistență consulară, dacă situația va impune. Cetățenii români pot solicita asistență consulară la următoarele numere de telefon: – Ambasada României la Ciudad de Mexico +52 55 5280 0447 – Call Center București +52 55 5280 1869 – Call Center București +52 55 3883 3072 – Telefon de urgență „Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilităţile de intervenţie ale misiunii diplomatice în astfel de zone sunt reduse”, mai arată MAE. MAE recomandă cetățenilor români să consulte paginile de Internet http://mexico.mae.ro, www.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/home_ro și reamintește faptul că cetățenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziție serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei „Un SMS îți poate salva viața!”. Alte recomandări Cetăţenii români sunt sfătuiţi cu insistenţă să încheie o asigurare de călătorie, medicală şi de viaţă. Cetăţenii români care se află pe teritoriul acestui stat sunt sfătuiţi să respecte următoarele recomandări: – să evite orice deplasare pe timpul nopţii, indiferent de regiunea în care se află, locurile aglomerate, demonstraţiile, precum şi deplasarea în zone izolate ale ţării; – să păstreze în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cardurile şi să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în autovehicule; – să păstreze documentele originale în casetele de valori din hotel şi să folosească doar fotocopii ale acestora, incluzând şi pagina din paşaport cu ştampila de intrare; – să-şi asigure autoturismele cu sisteme de alarmă, iar în timpul deplasării geamurile acestora să rămână tot timpul închise, iar uşile blocate; – să consume numai apă îmbuteliată; – să nu accepte supravegherea sau transportul unor bagaje ale altor persoane, din cauză că acestea pot conţine droguri/stupefiante/arme albe; – să nu se implice în cumpărarea, consumul sau traficul de droguri; pedepsele sunt severe, de regulă 10 ani detenţie; – să nu opună rezistenţă în cazul unui atac, deoarece atacatorii pot fi înarmaţi; – să evite călătoriile în mijloacele de transport public; – să utilizeze taxiuri numai cu o comandă telefonică transmisă în prealabil sau aplicațiile de transport în regim de taxi. Nu este indicat să fie utilizate, în nicio situaţie, taxiurile oprite pe stradă. Trebuie evitate taxiurile ilegale şi contactele cu persoane necunoscute; – să schimbe banii/valuta doar la casele de schimb sau la bănci. Pentru informaţii cu privire la tipurile de vaccinuri care trebuie efectuate, MAE le recomandă românilor să se adreseze Institutului Naţional de Sănătate Publică (http://insp.gov.ro) sau unui cabinet de vaccinări internaţionale (https://insp.gov.ro/download/cabinete-vaccinari-internationale/) şi să acceseze, pentru informaţii suplimentare, site-urile dedicate ale Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al BolilorTransmisibile (https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/) şi Centrului European de Control şi Prevenire a Bolilor (https://www.ecdc.europa.eu/en).
Guvernul Danemarcei alocă încă 3,8 miliarde de coroane pentru Ucraina în 2026
Executivul de la Copenhaga a anunțat că va aloca suplimentar 3,8 miliarde de coroane daneze (aproximativ 510 milioane de euro) către Fondul pentru Ucraina în 2026, în cadrul noului plan economic. Măsura ridică sprijinul total estimat pentru Ucraina la 14 miliarde de coroane anul viitor. Danemarca a decis deja alocarea a 9,6 miliarde de coroane pentru 2026, iar alte aproximativ 600 de milioane de coroane sunt așteptate din veniturile obținute din vânzarea avioanelor F-16. Cu noua suplimentare, contribuția totală pentru 2026 va ajunge la 14 miliarde de coroane. „Sprijinul pentru lupta de apărare a Ucrainei contribuie și la apărarea Europei și a Danemarcei. Lupta Ucrainei privește și securitatea noastră”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. El a subliniat că nivelul de 3,5% din PIB pentru apărare este cel mai ridicat din ultimele decenii. În total, Danemarca a decis până acum sprijin militar pentru Ucraina de peste 70 de miliarde de coroane în perioada 2022 -2028. Asistența include avioane F-16, sisteme de apărare antiaeriană, tancuri, artilerie și drone. Fondul pentru Ucraina a fost înființat în martie 2023, cu sprijin larg în Parlamentul danez, pentru a asigura continuitatea ajutorului acordat Kievului. În paralel, Uniunea Europeană lucrează la un pachet comun de împrumuturi care să sprijine Ucraina în perioada următoare.
Autoritățile ruse organizează un campionat de drone pentru copii în Luhanskul ocupat
Autoritățile instalate de Rusia în așa-numita „Republică Populară Luhansk” au organizat o competiție de drone destinată exclusiv copiilor și tinerilor, cu scopul declarat de a selecta membri pentru o echipă locală de control al dronelor. Anunțul a fost făcut pe Telegram de Oleksii Kharchenko, șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, care susține că evenimentul reprezintă o etapă de pregătire pentru implicarea viitoare a minorilor în război. Potrivit acestuia, la etapa de calificare au avut acces doar elevi și studenți, iar competiția a fost prezentată drept „primul campionat de drone al LNR”. Kharchenko afirmă că forțele de ocupație includ și instruire în utilizarea armelor în cadrul unor competiții devenite obligatorii în ultimii ani, iar numărul acestor activități a crescut semnificativ. Informațiile se înscriu într-un context mai larg documentat de anchetatori internaționali. Un raport al Laboratorului de Cercetare Umanitară al Universității Yale arată că copii ucraineni duși în Rusia au fost implicați în activități legate de producția de drone și alte echipamente militare. Ancheta a identificat 210 locații asociate unui sistem descris drept rețea de răpire, deportare, indoctrinare și adopții forțate. Potrivit raportului, peste 300 de copii din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie au fost transportați, din 2022 până în prezent, la un centru din Krasnodar Krai, unde ar fi fost obligați să asambleze drone, detectoare de mine, roboți și componente pentru arme.
Cocktail de pesticide: 80% dintre merele din Spania conțin multiple reziduuri toxice
Un studiu detaliat, lansat de Pesticide Action Network Europe (PAN Europe) în colaborare cu organizații din 13 state, a demonstrat că un procent copleșitor, de 85%, dintre merele de cultură convențională examinate la nivel european, conține simultan multiple urme de pesticide, scrie Euronews. De exemplu, în Spania, 80% din cele 59 de eșantioane prelevate din supermarketuri și piețe în septembrie 2025 au confirmat această tendință. În medie, fiecare fruct analizat conținea trei tipuri distincte de pesticide, însă unele exemplare au prezentat până la șapte substanțe. Din cele opt state investigate, printre care Germania și Polonia, toate mostrele testate au conținut reziduuri multiple. Danemarca, în contrast, a raportat cel mai redus grad de contaminare, cu doar 20% dintre mostre afectate. Detectarea frecventă a agenților neurotoxici și a compușilor PFAS Documentul de cercetare subliniază identificarea pesticidelor cu potențial neurotoxic în 36% dintre eșantioane și a substanțelor per- și polifluoroalchilice (PFAS) în 64% dintre merele examinate. Printre elementele chimice cel mai des întâlnite se numără: Fludioxonil, recunoscut de Uniunea Europeană în 2024 ca perturbator endocrin; Captan, clasificat ca posibil cancerigen; Acetamiprid, un insecticid pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) l-a etichetat ca neurotoxic și care poate traversa bariera placentară. Conform constatărilor studiului, 71% dintre fructele cu reziduuri și pesticide conțineau compuși pe care UE îi încadrează în categoria „foarte toxice”. Un vid legislativ, de mai bine de două decenii Deși reglementările europene impun de peste douăzeci de ani evaluarea efectelor cumulate ale pesticidelor – denumit adesea „efectul de cocktail” – Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit încă o metodologie formală pentru o astfel de analiză. Actualmente, evaluarea substanțelor se realizează individual, ignorând impactul cumulativ, care ar putea depăși considerabil efectele fiecărei componente luate separat. Raportul semnalează, de asemenea, riscurile pentru populațiile sensibile. În cazul în care aceste mere ar fi fost destinate procesării în alimente pentru sugari, un procent de 93% dintre ele nu ar fi corespuns standardelor stricte impuse de UE pentru copiii sub vârsta de trei ani. Sugestii și discuții la nivel comunitar Entitățile implicate în studiu încurajează alegerea merelor ecologice de proveniență locală, cultivate fără substanțe sintetice. În Germania, de pildă, circa 15% din totalul producției de mere este deja organică. Concomitent, realizatorii cercetării avertizează că o inițiativă legislativă aflată în deliberare la nivelul Comisiei Europene ar putea compromite standardele actuale de salvgardare a sănătății publice și a mediului înconjurător. Vocile din cadrul PAN Europe pledează pentru o reglementare mai fermă, nu pentru o atenuare a normelor referitoare la utilizarea pesticidelor în sectorul agricol.
Diplomații UE se vor întâlni cu politicianul bulgar care este directorul Consiliului pentru Pace înființat de Trump
Cei mai importanți diplomați ai Uniunii Europene se vor întâlni luni cu directorul Consiliului pentru Pace, potrivit AP. Nikolay Mladenov, un politician bulgar și diplomat ONU ales de Trump pentru a conduce Consiliul pentru Pace, se va întâlni cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și cu miniștri de externe din blocul celor 27 de națiuni. De asemenea, se așteaptă ca diplomații UE să discute despre războiul din Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei. UE și Gaza UE are legături strânse cu Israelul și palestinienii. În prezent, joacă un rol crucial de supraveghere la punctul de trecere a frontierei Rafah și este principalul donator al Autorității Palestiniene. Totodată, UE susține mandatul Națiunilor Unite în Gaza. Înființarea Consiliului pentru Pace la propunerea lui Trump a divizat Uniunea Europeană. Ungaria și Bulgaria, țări UE, sunt și membre cu drepturi depline în consiliul lui Trump. Membre sunt și țările candidate la UE, Turcia, Kosovo și Albania. Alte 12 națiuni ale UE au trimis observatori la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii de la Washington. Este vorba despre România, Austria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia. Drapelul UE a fost afișat la evenimentul din SUA. Lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au refuzat invitația de a participa, la fel ca și Papa Leon al XIV-lea. Totuși, Ursula von der Leyen a trimis-o pe comisarul european pentru problemele din Mediterana, Dubravka Šuica, la reuniunea de la Washington în calitate de observator. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a protestat spunând că trimiterea lui Šuica în SUA fără consultarea Consiliului European a încălcat reglementările UE.
Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate
Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.
Familia regală spaniolă își mărește veniturile: Ce salarii anuale vor încasa regele Felipe al VI-lea și regina Letizia
Regele Felipe VI va primi anul acesta 290.000 de euro, cu 4.311 euro mai mult decât în 2025, iar regina Letizia va încasa 160.000 de euro, cu 2.881 de euro în plus. Sumele rezultă din aplicarea majorării salariale de 1,5% aprobate pentru funcționarii statului, potrivit informațiilor publicate joi de Casa Regală a Spaniei, notează 20minutos. Fondurile provin din bugetul alocat Șefiei Statului în cadrul Bugetului General, care rămâne la 8,4 milioane de euro, deoarece conturile publice sunt prelungite încă din 2023. Conform Constituției, regele este cel care distribuie „în mod liber” aceste fonduri. De șase ani, doar șeful statului, regina Letizia și regina emerită Sofía primesc o alocație anuală. Regina Sofía va încasa în 2026 suma de 131.000 de euro, cu 2.438 de euro mai mult decât anul trecut. Din bugetul total de 8,4 milioane de euro, instituția acoperă obligațiile economice, inclusiv salarii, contribuții și prestații sociale pentru conducere și personalul angajat. De asemenea, sunt plătite cheltuielile de funcționare, utilitățile, deplasările și activitățile de protocol și reprezentare, precum dejunuri, dineuri oficiale și recepții. În total, 3,8 milioane de euro sunt alocate cheltuielilor de personal, unde a fost aplicată aceeași majorare salarială ca în cazul funcționarilor publici. Printre înalții responsabili ai instituției, șeful Casei Regale, Camilo Villarino, va avea un salariu anual de 178.915 euro. Secretarul general, Mercedes Araújo, va primi 157.658 euro, iar șeful Cartierului Militar, Eduardo Diz, 135.859 euro. Ce salarii au angajații regilor Urmează, între altele, remunerațiile șefului Serviciului de Securitate (126.719 euro), șefului Protocolului (126.164 euro), șefei Secretariatului reginei Letizia (124.806 euro), și directoarei de Comunicare (122.886 euro). În total, Casa Regelui va aloca 1.482.000 de euro pentru salariile membrilor familiei regale și pentru plata acestor înalți funcționari. Potrivit detaliilor financiare publicate pe site-ul instituției, cheltuielile curente pentru bunuri și servicii, în valoare de 3,7 milioane de euro, cresc cu 21,8%. Majorarea este justificată prin mutarea unor costuri anterior incluse la capitolul personal către proiectul „servicii de comunicații și tehnologii ale informației” și către realizarea unor studii menite să îmbunătățească comunicarea și imaginea instituției. Una dintre cele mai importante categorii rămâne cea a cheltuielilor de protocol și reprezentare ale familiei regale, care se apropie anul acesta de 640.000 de euro. Capitolul investițiilor, destinat achizițiilor, depășește 700.000 de euro și crește cu 132%, ca urmare a unor angajamente anterioare și a unor proiecte noi. Sunt incluse aici cumpărări de echipamente, utilaje, mobilier, sisteme informatice și alte elemente considerate necesare pentru desfășurarea activității Casei Regale.