Poza postată de Casa Albă după ce SUA a câștigat aurul la hochei. Ironie la adresa Canadei
„Felicitări marii noastre echipe de hochei a SUA. AU CÂȘTIGAT AURUL”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma Truth Social. Într-o altă postare, el a scris: „WOW — CE MECI!!!”. Casa Albă a marcat victoria SUA printr-o postare pe X, în care a ironizat un mesaj din 2025 al lui Justin Trudeau, premierul Canadei la acea vreme. „Nu ne puteţi lua ţara – şi nu ne puteţi lua jocul”, a scris Trudeau pe platforma X în februarie 2025, după o victorie a Canadei la hochei împotriva SUA. Casa Albă a răspuns la acea postare cu o imagine sugestivă, în care un vultur, simbol al SUA, apare deasupra unei gâște canadiene. Premierul Canadei, Mark Carney, a felicitat echipa Canadei pentru medalia de argint și a transmis că jucătorii „și-au făcut țara mândră”. Echipa Statelor Unite a cucerit medalia de aur la turneul olimpic de hochei masculin de la Milano-Cortina 2026, după ce a învins Canada cu 2-1, în prelungiri. Este al treilea aur olimpic din istoria echipei masculine a SUA: primul a fost câștigat în 1960, iar al doilea în 1980
Ministrul iranian de Externe despre un acord cu SUA: Există o șansă să ajungem la o soluție diplomatică
Abbas Araghchi a afirmat că se lucrează la o primă propunere de acord cu Statele Unite privind arsenalul nuclear. „Continuăm negocierile, lucrând în același timp la elementele unui acord și la o primă versiune a textului. Cred că există încă o șansă bună de a ajunge la o soluție diplomatică într-un mod reciproc avantajos”, a declarat șeful diplomației de la Teheran, într-un interviu acordat CBS, citat de Le Figaro. Araghchi a mai punctat că negocierile directe ar putea fi reluate în cursul săptămânii viitoare. „Cred că atunci când ne vom întâlni, probabil joia aceasta la Geneva, putem lucra la aceste puncte, putem pregăti un text bun și putem ajunge rapid la un acord”. Despre subiectele aflate pe agendă, ministrul a precizat: „Deocamdată, negociem doar problema nucleară și nu se abordează alte subiecte”. În același timp, Abbas Araghchi a reafirmat dreptul Iranului de a se apăra în cazul unui atac american. „Dacă Statele Unite ne atacă, avem tot dreptul să ne apărăm. Rachetele noastre nu pot ajunge pe teritoriul american. Prin urmare, evident, trebuie să găsim o altă soluție și să atacăm baze americane din regiune”, a spus ministrul, subliniind că în cazul unui atac, riposta ar fi „legitimă”. Potrivit surselor Axios, citate de Reuters, Statele Unite sunt pregătite să reia negocierile cu Iranul cu condiția ca Teheranul să transmită în următoarele 48 de ore un proiect de acord nuclear. Statele Unite au dislocat o forță militară masivă în regiune, ca factor de presiune pentru a se ajunge la un acord cu Iranul privind arsenalul său nuclear. De asemenea, Trump a dat un ultimatum Iranului pentru a se ajunge la un acord. Potrivit președintelui american, dacă nu se ajunge la un acord în 10-15 zile, se vor întâmpla „lucruri foarte rele”.
Președintele Macron îi cere lui Trump ridicarea sancțiunilor impuse fostului comisar european Thierry Breton
„Aș dori să vă atrag personal atenția asupra sancțiunilor impuse de Statele Unite mai multor cetățeni europeni, inclusiv a doi cetățeni francezi, Nicolas Guillou, judecător la Curtea Penală Internațională, și Thierry Breton, fost comisar european”, se arată în scrisoarea trimisă de liderul de la Paris omologului său american, notează publicația La Tribune, citată de Politico. Macron a cerut reconsiderarea sancțiunilor adoptate de administrația americană, motivând că acestea sunt „nejustificate”. Sancțiunile au fost impuse de Washington în luna decembrie a anului trecut, persoanele vizate fiind acuzate că au contribuit la cenzurarea discursului pe platforme americane. Marco Rubio spune în decembrie că cele cinci persoane „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”. În sancționarea lui Thierry Breton, care a deținut portofoliul european pentru tehnologie, Washington a invocat rolul său în elaborarea Legii Serviciilor Digitale, o lege în baza căreia mai multe platforme americane, printre care și X au fost sancționate. Nicolas Guillou a fost sancționat după ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministrului apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pe fondul Războiului din Gaza.
Kremlinul reacționează după declarațiile Estoniei despre arme nucleare NATO. Mesajul transmis de Moscova
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat duminică faptul că Moscova ar reprezenta o amenințare de securitate pentru Estonia, informează Baha. Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a Consiliul de Securitate al ONU, unde oficialul rus a subliniat că Rusia „nu amenință Estonia, la fel cum nu amenință nicio altă țară europeană”. Totuși, Peskov a insistat că Rusia își va prioritiza întotdeauna propria securitate. El a avertizat că, în cazul în care arme nucleare ar fi amplasate pe teritoriul eston și ar fi orientate împotriva Rusiei, atunci armele nucleare rusești ar fi îndreptate către Estonia. Reacția Kremlinului vine după declarațiile anterioare ale ministrului eston de externe, Margus Tsahkna, care a afirmat că Tallinnul este pregătit să găzduiască arme nucleare ale aliaților pe teritoriul său. Comentariile reflectă tensiunile crescute legate de securitatea regională și de rolul descurajării nucleare în Europa de Est, pe fondul dezbaterilor privind consolidarea apărării în statele aflate în proximitatea Rusiei.
Studenții iranieni protestează față de regimul de la Teheran, în timp ce SUA au intensificat prezența militară în Orientul Mijlociu
Videoclipuri geolocalizate de AFT la cea mai prestigioasă universitate de inginerie din Teheran, arata tineri care strigă „bi sharaf”, în limba Farsi, tradus prin „rușine”. Proteste asemănătoare a izbucnit și la Universitatea de Tehnologie „Sharif”, situată tot în capitala Iranului, notează Euronews. Potrivit ziarului iranian Fars, inițial studenții au planificat manifestații pașnice, în memoria celor uciși în protestele din Iran, însă momentul a fost întrerupt, când câteva persoane au început să strige „Moarte dictatorului”, făcând referire la liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei. Un videoclip publicat de ziarul local, arată cum, un grup de studenți care scandează și flutură steaguri iraniene în fața unei mulțimi de persoane care puteau măști și erau ținute la distanță de bărbați în costume. Ambele mulțimi păreau să aibă fotografii memoriale. Gänsehaut. Unbeschreiblich. Ein Volk, das trotz brutaler Unterdrückung nicht schweigt – sondern nach Freiheit schreit. Heute in Teheran: Studierende der Elite-Uni Sharif. #IranMassacre #IranRevolution2026 pic.twitter.com/JJTQuLaHlu — Iman Sefati (@ISefati) February 22, 2026 Mai mult de 7.000 de persoane au murit în urma protestelor din Iran, la începutul lunii ianuarie, potrivit ONG-ului american Human Rights Activists. Cu toate acestea, Teheranul susține că numărul de civili morți în protestele antiguvernamentale ar fi fost numai de 3.000. Protestele au loc în contextul în care Iranul se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear, care au dislocat forțe militare, intensificându-și prezența în Orientul Mijlociu. Președintele american Donald Trump amenințase deja cu acțiuni militare împotriva Teheranului în timpul protestelor împotriva represiunii forțelor de securitate.
Viktor Orbán în prima zi de campanie electorală: Oricine ne mușcă își va rupe dinții
Vorbind în prima zi a campaniei oficiale pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie, prim-ministrul Orbán a amintit că a participat pentru prima dată la un eveniment politic la Békéscsaba în 1989, în timpul campaniei pentru referendumul „Cei Patru Da”. El a descris orașul din sud-estul Ungariei ca fiind un loc unde victoria necesită un angajament deplin, informează The Budapest Times. Sub guvernele Fidesz-KDNP, activele publice naționale s-au dublat, a declarat prim-ministrul Orbán. Referindu-se la istoria orașului Békéscsaba, prim-ministrul a amintit că în septembrie 1944, 56 de bombardiere au lansat 607 bombe asupra orașului, provocând moartea a aproximativ 100 de persoane. Războiul sosește mai repede decât cred oamenii, a spus el, subliniind că esențialul este să stăm departe de el încă de la început. „Dacă aveți un guvern bun și unitate națională, puteți scăpa de război”, a declarat prim-ministrul Orbán. Războiul din Ucraina și NATO El a spus că războiul din Ucraina continuă în contextul unor narațiuni diferite despre originile sale. Conform poziției Ucrainei, Rusia încearcă să ocupe țara, în timp ce Rusia susține că luptă împotriva aderării Ucrainei la NATO, a remarcat el. Prim-ministrul Orbán a subliniat costul uman al conflictului, afirmând că aproximativ 9.000 de oameni sunt uciși sau grav răniți în fiecare săptămână. El a adăugat că Uniunea Europeană încearcă să ofere suficient sprijin financiar pentru a prelungi războiul cu încă doi ani. „Dacă europenii occidentali ar susține pacea, acest război s-ar fi deja terminat”, a spus el, argumentând că mai multe guverne europene sunt incapabile din punct de vedere politic să admită erori de calcul strategic. Prim-ministrul Orbán a avertizat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va atrage Ungaria în război și va afecta grav sectorul agricol al acesteia. El a reiterat că Ungaria și-a exercitat vetoul atunci când 26 de state membre au susținut deschiderea negocierilor de aderare. Potrivit prim-ministrului, Ucraina este interesată de o schimbare de guvern în Ungaria care să sprijine aderarea sa la UE și să ofere asistență financiară și militară. „Nu vom merge cu ei, nu ne vom prăbuși. Țara va continua să se dezvolte”, a spus el. Prim-ministrul Orbán a descris suspendarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba drept o „armă energetică” în mâinile Ucrainei. El a spus că Ungaria a luat contramăsuri, inclusiv oprirea livrărilor de combustibil către Ucraina și blocarea unui pachet de împrumuturi de război de la UE în valoare de 90 de miliarde de euro. Ce le promite Orbán maghiarilor De asemenea, el a menționat că o parte semnificativă din aprovizionarea cu energie electrică a Ucrainei provine din Ungaria, ceea ce sugerează că măsuri suplimentare rămân posibile, dacă este necesar. „Nu putem fi șantajați. Nu vom fi intimidați de câțiva politicieni ucraineni gălăgioși”, a declarat prim-ministrul Orbán. Revenind la problemele interne, prim-ministrul Orbán a declarat că protejarea finanțelor gospodăriilor este în joc în următoarele alegeri. Fără energie rusească accesibilă, prețurile combustibililor ar crește la 1.000 de forinți pe litru, iar facturile la utilități s-ar cvadrupla, a susținut el. El a respins afirmațiile conform cărora Ungaria ar putea menține prețuri scăzute la utilități, încetând în același timp achizițiile de gaze rusești, calificând astfel de afirmații drept nerealiste. Prim-ministrul Orbán a apărat ceea ce el a numit „modelul maghiar”, în cadrul căruia băncilor, companiilor energetice și lanțurilor de retail li s-au impus taxe sectoriale speciale. Pe parcursul a 16 ani, a spus el, această abordare a generat 15.000 de miliarde de forinți pentru economia maghiară, permițând guvernului să introducă măsuri precum o pensie la a 13-a lună, scutiri de impozite pentru mame și plăți suplimentare pentru personalul în uniformă. Dacă ar fi organizate diferit, a susținut el, aceste fonduri s-ar întoarce la corporațiile multinaționale, în loc să sprijine familiile maghiare. „Bugetul familiei este în joc”, a declarat prim-ministrul Orbán, avertizând că abandonarea modelului național în favoarea unui „model Bruxelles” ar redirecționa resursele către marile corporații. Prim-ministrul Orbán a declarat că Statele Unite par din ce în ce mai sătule de război și ar putea să-și reducă implicarea. Fără implicarea americană, a susținut el, eforturile de pace ar deveni și mai dificile. El a menționat că până la sfârșitul lunii martie ar putea avea loc evoluții semnificative, inclusiv un summit planificat dintre SUA și China, despre care a spus că ar putea influența mai multe puncte de conflict la nivel global. Cu toate acestea, în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, prim-ministrul Orbán și-a exprimat pesimismul, afirmând că, fără un actor extern capabil să impună pacea, este puțin probabil ca conflictul să se încheie curând. „Alegerile care urmează vor fi ultimele alegeri înainte ca războiul să ajungă mai direct în Europa”, a declarat prim-ministrul Orbán, apelând la unitate națională pentru a se asigura că Ungaria rămâne în afara conflictului. El a încheiat prin a îndemna alegătorii să sprijine un guvern național capabil să protejeze suveranitatea Ungariei și să țină țara departe de război.
Guvernul Spaniei vrea egalitate reală pentru romi. Pedro Sánchez: statul va combate discursul urii
În cadrul unui eveniment organizat la Palatul Moncloa, cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la sosirea romilor în Spania, Sánchez a evidențiat contribuția acestei comunități la cultura și istoria țării. Deși a subliniat că s-au făcut progrese importante în direcția egalității, liderul spaniol a recunoscut că mai există încă multe provocări. El a vorbit despre „secole de discriminare și antigitanism” care „nu pot fi șterse în doar câteva decenii”, deoarece persistă inegalități în domenii precum locuința, ocuparea forței de muncă sau educația, afectând mai ales femeile, precum și stereotipuri care limitează oportunitățile, notează EFE. Potrivit acestuia, discriminarea se manifestă astăzi puternic pe rețelele sociale, unde „se înmulțesc discursurile de ură”, fenomen împotriva căruia a afirmat că va acționa ferm. „Suntem de partea conviețuirii, a libertății și a iubirii”, a declarat Sánchez, insistând că Guvernul va combate discriminarea „cu toată forța” statului de drept, astfel încât nimeni să nu mai fie supus persecuției. Premierul a subliniat că populația romă reprezintă o „parte intrinsecă” a istoriei Spaniei, a prezentului și viitorului țării, precum și a identității și culturii sale. „Spania nu poate fi înțeleasă fără amprenta poporului rom”, a afirmat acesta. Șeful Executivului a mai arătat că, în ciuda secolelor de discriminare, această comunitate a demonstrat capacitate de conviețuire și reziliență. El a amintit și faptul că limba romani a fost mult timp interzisă în Spania, subliniind necesitatea protejării ei. Evenimentul, intitulat „Gelem, Gelem”, a reunit personalități din cultură, politică, mediul universitar și societatea civilă pentru a promova egalitatea de drepturi și patrimoniul cultural al comunității rome. În cadrul ceremoniei au avut loc momente artistice și au fost acordate mai multe distincții unor personalități culturale și civice din comunitatea romă. La șase secole de la sosirea în Peninsula Iberică, comunitatea romă cere „ceva simplu”, a spus Sánchez: „respect, egalitate și recunoaștere”, iar Guvernul Spaniei s-a angajat să transforme aceste obiective în realitate.
Cel puțin 5 persoane au murit într-o serie de avalanșe în vestul Austriei
Poliția din Tirol a anunțat că cinci schiori au fost prinși, vineri, într-o avalanșă de o anvergură de 450 de metri, în satul Saint Anton am Arlberg din Alpii Tirolieni., declanșată la o altitudine de peste 2.000 de metri. Printre cei cinci schiori ale căror trupuri au fost recuperate se aflau un american și un polonez, iar o altă tânără austriacă de 21 de ani a fost rănită, fiind transportată de urgență la spital, potrivit poliției, citată de Associated Press. Zeci de salvamontiști, medicii de ambulanță, dar și pompieri, dar și patrule canine au fost mobilizați să intervină pentru căutări. Tot vineri, în stațiunea Nauders din sud-estul Austriei, un turist german în vârstă de 41 de ani, dar și fiul său de 16 ani au fost prinși într-o avalanșă. Adolescentul supraviețuit și a reușit să sune autoritățile, însă tatăl său a murit. În Klösterle, un turist elvețian care mergea cu snowboardul pe munte, în afara pistei, a murit într-o avalanșă, potrivit poliției. „Ninsorile recente atrag în prezent mulți oameni în munți, chiar și în afara pârtiei. Este dureros că am înregistrat deja mai multe avalanșe soldate cu răniți și victime”, a declarat Guvernatorul regiunii Tirol, Anton Mattle, într-un comunicat de presă. Potrivit prefecturii, alte peste 30 de incidente cu avalanșe au fost raportate numai în acest sfârșit de săptămână. În ultima lună, peste 11 persoane și-au pierdut viața, prinse în avalanșe. Prefectul a precizat că nu se anunță o situație mai bună nici pentru ziua de duminică, pentru că vremea rămâne schimbătoare. Prefectura din regiunea Tirol a anunțat că ninsorile intense din ultima săptămână au dus la acumulări ale stratului de zăpadă de până la 1,5 metri. Combinate cu vremea vânturoasă, dar și un strat slab de nămeți, condițiile creează un risc ridicat de avalanșe.
Trump majorează tarifele globale la 15% după înfrângerea de la CCR-ul american
După decizia dură a celei mai înalte instanțe americane, pronunțată vineri, Trump a semnat o proclamație prin care a impus temporar o taxă de 10% asupra importurilor, în baza secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, care permite președintelui să stabilească restricții comerciale pentru o perioadă de până la 150 de zile, notează FT. Aceasta a fost una dintre măsurile alternative pe care liderul american a promis că le va utiliza după ce Curtea Supremă a decis că și-a depășit atribuțiile atunci când a folosit Legea privind Puterile Economice în Situații de Urgență Internațională pentru a impune tarife asupra zecilor de țări. Sâmbătă, Trump a scris pe rețelele sociale că, în urma analizei deciziei instanței, „începând imediat, majorez tariful global de 10% aplicat țărilor, dintre care multe au «profitat» de Statele Unite timp de decenii, fără consecințe (până am apărut eu!), la nivelul maxim permis și testat legal, de 15%”. „În următoarele luni, administrația Trump va stabili și va anunța noile tarife care sunt permise din punct de vedere legal”, a adăugat acesta.
Cât de real este visul american? Povestea unei femei deportate, după ce a cerut azil în SUA
Farah a fost deportată din SUA, într-o țară din lumea a treia în care homosexualitatea este ilegală. De acolo, Farah a fost trimisă din nou în Maroc, acolo unde tânăra, care se teme pentru viața ei, este nevoită să se ascundă. „Este greu pentru mine să trăiesc și să muncesc știind că familia mă poate găsi din nou”, a declarat ea pentru Associated Press. Potrivit sursei citate, mărturia tinerei este rară, pentru că a fost deportată din lumea a treia, deși primise un ordin de protecție din partea unui judecător specializat în imigrări din SUA. „Nu am ce face în această privință, trebuie să muncesc”, a declarat Farah. Supusă violențelor Potrivit tinerei, înainte să fugă din Maroc, Farah a fost bătută de familia sa, dar și de familia partenerei sale, atunci când aceștia au aflat despre relația celor două femei. A fost gonită din casa familiei și a fugit cu iubita sa în alt oraș. Ea spune că familia a găsit-o și a încercat s-o ucidă Printr-o cunoștință, tânăra a auzit că ea și iubita sa au oportunitatea de a obține vize pentru Brazilia, și de acolo, să ajungă în SUA, acolo unde aveau prieteni. Din Brazilia, ea a călătorit prin șase țări până să ajungă, săptămâni mai târziu, la granița cu SUA, unde a cerut azil. „Ajungi să fii pusă în situații cu adevărat oribile. Când am ajuns (n.r. – la frontiera cu SUA), am simțit că toate necazurile noastre au meritat și că ne-am îndeplinit obiectivul”. S-a întâmplat în prima parte a anului 2025. Totuși, în loc de libertatea pe care o visau, cele două tinere au fost reținute un an de zile, prima dată în Arizona, apoi în Louisiana. „Era foarte frig. Aveam doar pături subțiri”, spune tânăra despre detenție, adăugând că îngrijirile medicale erau inadecvate. Deportată, în ciuda unui ordin de protecție Azilul i-a fost refuzat, însă în august a obținut un ordin de protecție din partea unui judecător în imigrări din SUA, care a decis că ea nu poate fi deportată înapoi în Maroc pentru că viața i-ar fi fost pusă în pericol. Partenera sa, al cărei azil a fost refuzat și care nu a avut nici ordin de protecție, a fost deportată. Ea a precizat că, la trei zile de la eliberarea sa a fost arestată de Serviciul de Imigrări din SUA și deportată în Camerun, acolo unde homosexualitatea este ilegală și unde a fost închisă într-o închisoare. Acolo ea a fost întrebată dacă dorește să rămână în Camerun, și le-a spus autorităților că nu poate să stea și să-și riște viața într-un loc în care va fi pusă în pericol. Ea a fost ulterior deportată în Maroc. O „lacună” juridică Potrivit unui avocat specializat în imigrări, deportarea persoanelor într-o țară terță, de unde ar putea fi trimise acasă, constituie „o lacună juridică. „Prin deportarea lor în Camerun și prin faptul că nu le-a oferit nicio posibilitate de a contesta trimiterea într-o țară al cărei guvern spera să îi trimită înapoi în țările în care se confruntă cu un pericol grav, SUA nu numai că le-a încălcat drepturile la un proces echitabil, ci și propriile noastre legi privind imigrația, obligațiile noastre în temeiul tratatelor internaționale și chiar procedurile proprii ale DHS”, a declarat Alma David, avocată în imigrări. „Aplicăm legea așa cum este scrisă” Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a confirmat anterior că în ianuarie au avut loc deportări către Camerun. „Aplicăm legea așa cum este scrisă. Dacă un judecător constată că un străin ilegal nu are dreptul să se afle în această țară, îl vom expulza. Punct”, a declarat departamentul, afirmând că acordurile cu țările terțe „garantează respectarea procedurilor legale prevăzute de Constituția SUA”. Farah este una din zecile de persoane care au confirmat că au fost deportate din SUA de către administrația Trump, în țări din lumea a treia, deși au avut un ordin de protecție emis de judecători specializați în imigrări. Numărul total al persoanelor este necunoscut.