Explozii la un magazin din estul Ucrainei. Oficialii locali afirmă că a fost un atac terorist
„Acesta a fost un atac terorist. În prezent, 14 victime au fost spitalizate” a anunțat, pe Telegram, primarul orașului Liov, Andrii Sadovyi, citat de The Kyiv Independent. Exploziile, care au avut loc în apropierea centrului istoric al orașului Lviv, au spart geamurile din zonă. „S-a stabilit preliminar că o polițistă în vârstă de 23 de ani a fost ucisă. O mașină de patrulă și un vehicul civil au fost avariate”, informează Parchetul din regiunea Liov, într-un comunicat publicat pe Telegram. Exploziile au avut loc după ce polițiștii au sosit la fața locului în urma unui apel, a declarat, inițial, Poliția Națională a Ucrainei într-un comunicat. Polițiștii răspundeau la un apel privind o intrare prin efracție într-un magazin când a avut loc prima explozie, iar a doua explozie a avut loc când o altă echipă de polițiști a sosit la fața locului, a adăugat Parchetul din regiunea Liov. „În urma exploziilor din Liov, există ofițeri de poliție morți și răniți”, se arată în informare. Exploziile au fost auzite de un jurnalist al Kyiv Independent aflat la fața locului, la aproximativ ora 12:25 a.m., ora locală. Oficialii nu au comunicat încă cine ar putea fi în spatele atacului terorist mortal, autoritățile continuă să evalueze situația.
UE se pregătește să intervină pentru a reduce costul energiei electrice
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat o reuniune (n.r. 6 martie) pentru a analiza direcțiile posibile ale măsurilor care ar putea duce la scăderea prețului energiei. Ideea inițială este adoptarea unor măsuri care să permită decuplarea prețurilor gazului de cele ale electricității și să gestioneze impactul numărului tot mai mare de ore în care prețurile ajung la zero sau chiar negative în Europa, situație care începe să pună presiune pe numeroși dezvoltatori de energie regenerabilă notează El Economista. Convocarea acestei întâlniri are loc în același timp cu decizia Executivului comunitar de a retrage planul de prezentare a unui pachet de măsuri programat inițial pentru 10 martie. Comisia intenționa să prezinte progresele realizate de grupul de lucru creat în urmă cu aproape un an pentru analizarea reformelor necesare, însă acum propunerile vor fi reanalizate în interiorul instituției. Schimbarea planurilor de la Bruxelles vine după reuniunea din 12 februarie organizată, la solicitarea președintelui Consiliului European, António Costa, pentru relansarea agendei de competitivitate a continentului. Potrivit surselor citate, în dezbatere a revenit în prim-plan ordinea de merit a tehnologiilor din piața angro și caracterul marginalist al acesteia, o temă considerată închisă după ultima reformă, dar care reapare acum în discuțiile europene. Măsuri analizate pentru ieftinirea energiei Comisia pregătește atât măsuri imediate, cât și reforme structurale pentru reducerea prețurilor fără a încetini tranziția energetică, intervenind asupra a trei elemente principale: costul aprovizionării, tarifele și costurile de rețea, precum și taxele și contribuțiile. Bruxellesul încurajează statele membre să ajusteze fiscalitatea energetică, inclusiv TVA și alte taxe, și să redeseneze tarifele pentru a recompensa flexibilitatea consumului și utilizarea eficientă a rețelei. În același timp, se urmărește consolidarea protecției împotriva sărăciei energetice și facilitarea trecerii consumatorilor la oferte mai ieftine. În paralel, UE propune accelerarea dezvoltării energiei regenerabile, a rețelelor și a capacităților de stocare prin simplificarea procedurilor de autorizare și extinderea interconectărilor, susținute financiar de Banca Europeană de Investiții. Pentru reducerea dependenței prețului electricității de volatilitatea gazului, Bruxellesul vrea să stimuleze contractele pe termen lung, precum acordurile de tip PPA sau contractele pentru diferență, dar și mecanisme de reducere a riscurilor, inclusiv un proiect pilot sprijinit de BEI. În piața gazelor, UE intenționează să consolideze supravegherea și transparența printr-un grup de lucru care să analizeze posibile ajustări pentru evitarea distorsiunilor. De asemenea, este propus un „contract tripartit” între sectorul public, producătorii de energie curată și industrie, menit să mobilizeze investiții și să stabilizeze prețurile, precum și un pachet de pregătire pentru crize energetice, pentru limitarea creșterilor bruște de preț. Statele membre acționează deja individual Propunerile Comisiei se lovesc însă de măsurile adoptate separat de unele state europene. Germania a aprobat un program de sprijin pentru industrie de peste 27 miliarde de euro, criticat de țările cu resurse bugetare mai reduse. La Consiliul European din 15 decembrie, Spania și Portugalia au depus o plângere formală susținută de mai multe state. Cel mai recent exemplu vine din Italia, unde guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret menit să reducă prețul angro al electricității începând cu 1 ianuarie 2027. Măsurile includ compensarea unor costuri suportate de centralele pe gaz și rambursarea parțială a costurilor legate de certificatele de emisii CO2, costuri care ar urma să fie recuperate ulterior prin taxe aplicate consumatorilor. Potrivit analizelor realizate de mari bănci internaționale, pachetul italian, estimat la 2,5–3 miliarde de euro anual, combină intervenții bugetare cu modificări ale mecanismului de formare a prețurilor și ar putea deveni un precedent pentru alte state. Schimbările vin într-un moment sensibil pentru marile companii energetice europene, deoarece o scădere a prețurilor pe piața angro ar putea reduce marjele comerciale și ar accelera reorganizarea sectorului energiei regenerabile după expirarea schemelor de sprijin existente.
Reacție Franței la noua taxă vamală propusă de Trump: Un răspuns unit este necesar
Ministrul francez al Comerțului, Nicolas Forissier, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție comună în fața noilor taxe impuse de Statele Unite. „O abordare unitară a Uniunii Europene va fi necesară”, a transmis oficialul francez într-un mesaj pentru AFP. În plus, Forissier a susținut, necesitatea unor măsuri reciproce din partea Uniunii Europene, într-un articol publicat în Financial Times. În același timp, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat că intenționează să poarte discuții cu partenerii europeni pentru a stabili un răspuns comun înaintea unei întâlniri cu liderul de la Washington. „Vom avea o poziție europeană foarte clară cu privire la această chestiune, deoarece politica vamală ține de competența Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale”, a transmis Merz. Declarațiile au fost făcute după ce Donald Trump, a anunțat că va crește noua taxă vamală globală la 15%, de la 10%, la o zi după ce Curtea Supremă a respins măsura tarifelor comerciale extinse, din aprilie 2025.
Meloni și Macron amână primul lor summit bilateral la nivel înalt
Meloni i-a cerut lui Macron ca summitul bilateral să fie amânat până după reuniunea G7 de la Evian-les-Bains, programată între 15 și 17 iunie. Solicitarea a fost făcută pe 12 februarie, când cei doi lideri s-au întâlnit la o reuniune informală pe tema competitivității, în Beliga. Potrivit diplomatului citat de Politico, amânarea nu are legătură cu disputa apărută între cei doi lideri în această săptămână. Summitul de la Toulouse trebuia să fie un semnal puternic de apropiere franco-italiană și o încercare de a repara relația tensionată, printr-o reuniune a celor doi lideri și a unor miniștri-cheie pentru a discuta priorități comune. Franța și Italia nu au mai avut un summit bilateral la nivel înalt din 2020, când premierul italian de atunci, Giuseppe Conte, s-a întâlnit cu Macron la Napoli, conform Politico. Macron și Meloni s-au aflat, în ultimii ani, în dezacord pe mai multe teme, de la migrație la statul de drept. Tensiunile s-au reaprins săptămâna aceasta, când Macron a criticat-o pe Meloni pentru că a spus că uciderea activistului de extremă dreapta Quentin Deranque, în vârstă de 23 de ani, la Lyon, weekendul trecut, a fost „o rană pentru întreaga Europă”. Meloni s-a declarat „surprinsă” de reacția lui Macron, a spus că nu a vrut să se amestece în treburile interne ale Franței și a amintit dispute mai vechi, inclusiv episodul în care guvernul francez a anunțat că va monitoriza statul de drept în Italia la câteva zile după ce aceasta a câștigat alegerile. În același timp, în ultimele săptămâni, Meloni s-a apropiat tot mai mult de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cei doi organizând luna trecută un summit bilateral la Roma și susținând o agendă economică mai favorabilă comerțului.
Statul Islamic își cheamă membrii să lupte împotriva noilor autorități din Siria
Purtătorul de cuvânt al ISIS, Abu Hudhayfah al-Ansari a transmis susținătorilor „Trebuie să luptați împotriva noului regim sirian, cu guvernul său laic și armata sa națională și să faceți din acest lucru o prioritatea”, notează Le Figaro. Ultimul mesaj trimis de Statul Islamic a fost difuzat după atacul din 7 octombrie 2023 prin care au făcut apel la hărțuirea comunității evreiești. ISIS a controlat în 2014 teritorii extinse în Siria și Irak, unde a comis masacre, iar pe lângă activitatea din Orientul Mijlociu, a organizat mai multe atentate teroriste în Europa Occidentală. Organizația a fost declarată înfrântă în Irak în 2017, cu sprijinul coaliției internaționale conduse de Statele Unite, iar în Siria a fost învinsă în 2019 de Forțele Democratice Siriene (SDF), controlate de populația kurdă. Cu toate acestea, gruparea continuă să fie activă prin celule adormite. Apelul ISIS vine la mai bine de un an după ce Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere din Siria de către Hayat Tahrir al-Sham, aripa siriană a grupării al-Qaida, condusă de Ahmad al-Sharaa. Gruparea a început să se distanțeze de trecutul său islamic, iar în 2025 s-a alăturat coaliției internaționale împotriva ISIS.
Trump ripostează și mai dur: Tarifele globale sunt crescute la 15% după decizia Curții Supreme
Donald Trump vrea să demonstreze că nu cedează și ripostează dur: a anunțat că va crește noua taxă vamală globală de la 10% la 15%, la o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite i-a anulat planul său economic. Pe 2 aprilie 2025, de „Ziua Eliberării”, președintele declarase război comercial global pentru a forța refacerea acordurilor comerciale bilaterale cu China, Taiwan, Vietnam, India,Thailanda, Elveția, Iran, UE, Japonia și alte țări. După decizia Curții Supreme, Trump a semnat o proclamație prin care a impus temporar o taxă de 10% asupra importurilor, în baza secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974. Președintele SUA poate stabili restricții comerciale pentru o perioadă de până la 150 de zile, scrie FT. Trump a scris pe Truth Social: „Pe baza unei analize temeinice, detaliate și complete a deciziei ridicole, prost redactate și extrem de antiamericane privind tarifele vamale, emisă ieri, după MULTE luni de deliberări, de Curtea Supremă a Statelor Unite, vă rog să considerați această declarație ca reprezentând faptul că eu, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, voi majora, cu efect imediat, tariful vamal mondial de 10% aplicat țărilor, multe dintre acestea «jefuind» Statele Unite timp de decenii, fără represalii (până la venirea mea!), la nivelul maxim permis și testat legal, de 15%. În următoarele câteva luni, administrația Trump va stabili și va emite noile tarife legale, care vor continua procesul nostru extraordinar de succes de a face America din nou măreață – MAI MĂREAȚĂ CA NICIODATĂ!!!”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Ce se va întâmpla cu cele 130 de miliarde de dolari colectate din tarifele lui Trump, după ce Curtea Supremă le-a anulat
Marș cu mii de persoane la Lyon, după uciderea unui activist de extremă dreapta
„Momentul Charlie Kirk al Franței” Marșul a avut loc la o săptămână după ce Quentin Deranque și-a pierdut viața. Acesta a încetat din viață sâmbătă, 14 februarie, după ce a fost agresat fizic pe 12 februarie. Potrivit relatărilor din anchetă și martorilor citați, tânărul ar fi fost atacat de un grup radical de stânga. În urma bătăii, Deranque ar fi suferit o hemoragie cerebrală, iar deși ar fi refuzat inițial transportul la spital, a fost preluat ulterior. fostul prim-ministru Dominique de Villepin a calificat uciderea lui Deranque drept „momentul Charlie Kirk al Franței”, făcând referire la activistul conservator american care a fost asasinat în luna septembrie a anul trecut, informează Reuters. În urma decesului, poliția a început să ancheteze șapte persoane printre care și Jacques Elie Favrot, asistentul unui parlamentar din partidul de stânga, Franța Nesupusă. Partidul a condamnat public incidentul. Mobilizare masivă și scandări împotriva „Antifa” Pe fondul marșului, forțele de ordine au fost în alertă, în contextul în care Lyon este cunoscut drept un oraș cu o prezență semnificativă atât a grupărilor de extremă dreapta, cât și a celor de stânga radicală. Marșul a fost organizat de activista anti-avort Aliette Espieux, iar mai multe grupări de extremă dreapta au anunțat că vor participa. Participanții la marș au scandat lozinci precum „Justiție pentru Quentin” și „Antifa asasin”, iar mulți dintre ei și-au acoperit fețele cu măști chirurgicale și ochelari de soare. Manifestația a atras și mici demonstrații antifasciste, întrucât dintr-o clădire din apropiere a fost afișat un banner cu mesajul „Lyon este antifa”. Reacția autorităților Primarul orașului Lyon, Grégory Doucet, a încercat să împiedice desfășurarea marșului, susținând: „Am luptat împotriva violenței de extremă dreaptă în timpul mandatului nostru. Am reușit să închidem multe sedii, să închidem organizații pentru că știm că anumite persoane sunt violente și de aceea eram îngrijorați”. Președintele Emmanuel Macron, a făcut apel la calm înainte de desfășurarea manifestațiilor și a anunțat că săptămâna viitoare va convoca o reuniune a guvernului pe tema grupărilor violente.
Brazilia și India, pact pentru pământurile rare. Lula și Modi vor să reducă dependența tehnologică
„Creșterea investițiilor în cooperarea privind energiile regenerabile și mineralele critice se află în centrul acordului inovator pe care l-am semnat astăzi. Țările noastre își asigură locul care li se cuvine acestor tehnologii în agenda climatică și energetică globală”, a declarat liderul brazilian după întâlnirea cu Modi la New Delhi, notează EFE. Acordul se aliniază „Misiunii Mineralelor Critice” lansate de India, care elimină taxele pentru importul a 25 de minerale esențiale, cu scopul de a consolida lanțurile de aprovizionare ale economiei emergente și de a concura influența Chinei în acest domeniu. Modi a subliniat urgența dezvoltării unui astfel de coridor de aprovizionare pentru a susține revoluția tehnologică a Indiei, după ce mai multe companii au anunțat în această săptămână investiții de aproximativ 300 de miliarde de dolari în infrastructură digitală. „Acordul privind mineralele critice și pământurile rare reprezintă un pas important pentru construirea unor lanțuri de aprovizionare reziliente. Acordăm prioritate colaborării în domenii precum inteligența artificială, supercalculatoarele și semiconductorii, deoarece ambele țări cred cu tărie că tehnologia trebuie să fie incluzivă”, a afirmat premierul indian. În baza acestui cadru, companiile indiene vor putea achiziționa active miniere în Brazilia și importa materii prime fără taxe, oferind Americii Latine o alternativă la dominația economică a Beijingului. Brazilia, care controlează aproximativ 90 % din producția mondială de niobiu și deține unele dintre cele mai mari rezerve de pământuri rare, devine astfel un partener minier strategic pentru dezvoltarea tehnologică accelerată a Indiei. La întâlnirea de astăzi, ambii lideri au ridicat obiectivul comercial bilateral la 30 de miliarde de dolari până în 2030, față de un obiectiv pentru 2025 care depășea 15 miliarde de dolari. În plus, pentru a facilita acest boom comercial, s-a convenit prelungirea valabilității vizelor turistice și de afaceri de la 5 la 10 ani.
Ce se va întâmpla cu cele 130 de miliarde de dolari colectate din tarifele lui Trump, după ce Curtea Supremă le-a anulat
Donald Trump a impus noi tarife globale cu 10% crescute după ce Curtea Supremă a SUA a anulat toate tarifele impuse de la „Ziua Eliberării” din 2 aprilie 2025. Președintele american a considerat decizia Curții Supreme „dezamăgitoare” și a acuzat membrii Curții că sunt „influențați de interese străine”. 130 de miliarde de dolari. Ar putea fi banii rambursați? Potrivit rapoartelor, guvernul SUA a colectat 130 de miliarde de dolari de la companiile americane care importă produse străine, arată BBC. Președintele a declarat reporterilor că se așteaptă ca rambursările să fie blocate în litigii timp de mai mulți ani. La fel a estimat și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit experților, rambursările vor fi acordate companiilor mai mari. Companiile mai mici nu au resurse necesare pentru a parcurge numeroase etape ale procedurii de solicitare a banilor, deși Alex Jacquez, șeful departamentului de politici și avocatură al grupului Groundwork Collective, a anunțat că deja s-au înregistrat 1.000 de solicitări de la întreprinderi care au solicitat rambursarea tarifelor încă dinainte de pronunțarea deciziie Curții Supreme. Și în plin an electoral, JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois (democrat), a solicitat Casei Albe să emită câte un cec de rambursare în valoare de 1.700 de dolari pentru fiecare gospodărie americană care a fost afectată de „tarifele ilegale”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump anunță tarife vamale globale de 10%, după ce Curtea Supremă a blocat o parte din tarifele anterioare. Decizia intră în vigoare din 24 februarie
Axios: SUA au un plan de ucidere a liderului suprem al Iranului. Ce spun negociatorii
SUA au un plan pentru fiecare scenariu „Au un plan pentru orice scenariu. Unul dintre ele implică eliminarea ayatollahului, a fiului său și a mullahilor (n.r înalții oficiali politici și religioși). Nimeni nu știe ce va alege președintele. Nu cred că el însuși știe”, a declarat un consilier principal al președintelui SUA. O altă sursă a clarificat că planul de asasinare a liderului iranian i-a fost prezentat lui Donald Trump în urmă cu câteva săptămâni. Îmbogățirea nucleară „simbolică” a Iranului, în scopuri civileSursele publicației au mai spus că administrația prezidențială americană este pregătită să ia în considerare un alt plan care prevede îmbogățirea nucleară „simbolică” de către Iran, dacă țara își abandonează planurile de a dezvolta o bombă nucleară. Acest lucru sugerează că ar putea exista o deschidere din partea SUA, chiar dacă mică, între liniile roșii stabilite administrația americană și Iran pentru un acord care să limiteze capacitățile nucleare ale Teheranului dar, în același timp, să prevină războiul din Orient. „Președintele Trump va fi gata să accepte o înțelegere substanțială și pe care o poate vinde politic pe plan intern. Dacă iranienii vor să prevină un atac, ar trebui să ne facă o ofertă pe care n-o putem refuza. Iranienii continuă să rateze oportunitatea. Dacă se joacă, nu va exista prea multă răbdare”, a declarat înaltul oficial american. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că o propunere iraniană va fi finalizată în următoarele două sau trei zile, deși oficiali americani și israelieni au declarat pentru Axios că Trump ar putea ataca chiar în acest weekend. Însă chiar și unii dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Trump recunosc că nu știu ce va decide să facă președintele SUA și când. Trump nu a decis încă să atace „Președintele nu a decis încă să atace. Știu asta pentru că noi nu am atacat. S-ar putea să nu o facă niciodată. S-ar putea să se trezească mâine și să spună: «Asta e tot»”, a spus un consilier important al lui Trump. Un alt consilier important al lui Trump a declarat: „Trump își păstrează opțiunile deschise. Ar putea decide asupra unui atac în orice moment.” „Presa ar putea continua să speculeze cât vrea despre gândirea președintelui, dar numai președintele Trump știe ce ar putea sau nu să facă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. Pozițiile publice ale SUA și Iranului privind îmbogățirea cu uraniu par deocamdată incompatibile, însă comentariile lui Araghchi și ale înaltului oficial american sugerează că ar putea exista încă loc pentru un acord. Iranul are instalațiile nucleare distruse Iranul nu îmbogățește în prezent uraniu deoarece centrifugele din instalațiile sale nucleare au fost în mare parte distruse de atacurile aeriene din iunie anul trecut. SUA și Israelul spun că vor ataca din nou dacă îmbogățirea se va relua. Însă liderul suprem Ali Khamenei a fost ferm convins că Iranul nu va renunța la dreptul său la îmbogățire, despre care regimul susține că ar fi doar în scopuri civile. Trump a declarat de mai multe ori, inclusiv săptămâna trecută, că nu dorește ca Iranul să se poată îmbogăți uraniul. Araghchi a susținut vineri, într-o apariție la emisiunea „Morning Joe” de pe MS NOW, că partea americană nu a cerut Iranului să accepte „îmbogățirea zero” în timpul discuțiilor de marți de la Geneva. De asemenea, el a negat că Iranul ar fi oferit în cadrul discuțiilor să suspende temporar programul său de îmbogățire a uraniului. Iranul cere ridicarea sancțiunilor SUA TEHRAN, IRAN – DECEMBER 28: / Tehran, Iran on December 28, 2025. Iranian Presidency / Anadolu/ABACAPRESS.COM „Ceea ce discutăm acum este cum să ne asigurăm că programul nuclear al Iranului, inclusiv îmbogățirea uraniului, este pașnic și va rămâne pașnic pentru totdeauna”, a declarat Araghchi, adăugând că Iranul va lua „măsuri de consolidare a încrederii” în schimbul ridicării sancțiunilor impuse de SUA. După discuțiile de la Geneva, trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, i-au cerut lui Araghchi să prezinte o propunere detaliată care să abordeze toate preocupările SUA legate de programul nuclear al Iranului. O soluție pentru ca ambele părți să revendice victoria O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru Axios că atât mediatorii omanezi, cât și cei qatarezi au transmis Iranului și SUA în ultimele zile că orice acord trebuie să permită ambelor părți să revendice victoria și, dacă este posibil, să fie și ceva pe care țările din Golf și Israelul să îl poată accepta Araghchi a declarat pentru „Morning Joe” că proiectul de propunere iraniană va fi transmis SUA după aprobarea finală din partea conducerii politice de la Teheran. El a spus că planul va include „angajamente politice și măsuri tehnice” pentru a se asigura că programul nuclear iranian este destinat exclusiv scopurilor pașnice. Un oficial american a subliniat că orice propunere trebuie să fie „foarte detaliată” și să demonstreze că programul nuclear iranian va fi „benign”. „Vom vedea ce ne va oferi în scris. Pe baza acestui lucru, vom vedea cât de serioși sunt. Mingea este în terenul lor”, a spus oficialul. Wall Street Journal a relatat că Donald Trump are în vedere și un plan de a lansa un atac limitat asupra Iranului, care ar obliga țara să semneze acordul nuclear. Dacă Teheranul refuză apoi să semneze acordul, SUA vor răspunde cu o amplă campanie militară menită să răstoarne guvernul. Araghchi a anunțat că Raphael Grossi, care conduce organismul de supraveghere nucleară al ONU, este implicat în negocieri și a sugerat „măsuri tehnice” pentru a se asigura că programul nuclear al Iranului nu poate fi „deturnat”. Astfel de „măsuri tehnice” ar putea însemna o întoarcere a inspectorilor ONU în Iran cu un mandat puternic de monitorizare și îndepărtarea sau diluarea celor 450 kg de uraniu puternic îmbogățit care a fost îngropat în instalațiile nucleare iraniene de bombele americane și israeliene.