Vicepreședintele Vance despre relația cu Marco Rubio: Presa încearcă să creeze acest conflict
JD Vance a făcut marți clarificări privind un potențial conflict intern în cadrul administrației de la Washington. afirmând că presa încearcă să creeze artificial tensiuni între el și Secretarul de Stat, Marco Rubio. „Este atât de interesant că presa încearcă să creeze acest conflict când nu există niciun conflict. Marco face o treabă excelentă. Eu fac o treabă cât de bună pot. Președintele face o treabă excelentă. Vom continua să lucrăm împreună”, a spus Vance, citat de Le Figaro. Întrebat despre eventualele sale ambiții prezidențiale, vicepreședintele a spus: „Acum un an și jumătate, le-am cerut poporului american să-mi dea locul de muncă actual. Ne vom îngrijora de un alt loc de muncă la un moment dat în viitor”. La rândul său, Marco Rubio, a respins speculațiile privind eventuale tensiuni cu vicepreședintele Vance. În decembrie 2025, Rubio spunea: „Dacă JD Vance candidează la președinție, el va fi candidatul nostru și eu voi fi printre primii care îl vor susține”. Cu toatea acestea, cei doi oficiali ai administrației Trump s-ar putea confrunta în briefingurile de presă de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației, Karoline Leavitt, a anunțat că, pe durata concediului său de maternitate, oficiali de rang înalt, inclusiv JD Vance și Marco Rubio, vor susține conferințele de presă zilnice.
Peru și-a demis președintele pentru a doua oară în ultimele patru luni
Congresul din Peru a votat marți pentru punerea sub acuzare a președintelui José Jerí, după ce acesta nu a dorit să dezvăluie întâlnirile cu oameni de afaceri chinezi cu care se întâlnea. Mișcarea politică marchează a opta schimbare de lider în mai puțin de un deceniu, statul debarcându-și liderii cu o viteză uimitoare, relatează The New York Times. Totul se întâmplă cu doar două luni înainte de alegerile generale programate. José Jerí, în vârstă de 39 de ani, fostul șef al Congresului, a preluat funcția de președinte interimar în octombrie 2025, după ce chiar el a prezidat demiterea predecesorului său. El este al șaselea președinte peruan din ultimul deceniu care părăsește funcția înainte de încheierea mandatului. Unul dintre ei a demisionat la câteva zile după preluarea mandatului. Congresul a adoptat o moțiune de punere sub acuzare a președintelui, cu 75 de voturi pentru, 24 împotrivă și 3 abțineri. Legislativul va vota miercuri pentru alegerea unui nou lider, lăsând președinția vacantă pentru moment, au declarat experții. Peru urmează să organizeze alegeri generale pe 12 aprilie și va transfera puterea unui nou președinte pe 28 iulie. Jerí nu este candidat, iar președinții din Peru nu pot candida pentru realegere consecutivă. Votul vine în urma acuzațiilor conform cărora Jerí ar fi avut întâlniri neoficiale cu oameni de afaceri chinezi, odată purtând o glugă, ceea ce a dus la o anchetă a Procurorului General pentru posibilă sponsorizare ilegală și trafic de influență în formă agravantă. Punerea sub acuzare a venit după ce luna trecută, trei videoclipuri l-au arătat pe Jerí intrând într-un restaurant și magazin din Lima, deținut de Yang Zhihua, un om de afaceri chinez bogat, aflat sub controlul guvernului. Publicațiile locale au relatat că unul dintre magazinele lui Yang a fost închis pentru încălcarea unei ordonanțe municipale; trei zile mai târziu, un organism federal de reglementare a anulat legea care a dus la închidere. Jerí a recunoscut că înregistrările video erau autentice. Legea peruană impune președinților să își înregistreze activitățile oficiale, iar el nu a raportat vizitele la sediile lui Yang, a recunoscut Jerí în timpul interogării din partea parlamentarilor luna trecută. În timpul interogatoriului, el a refuzat să-și furnizeze înregistrările telefonice și a spus că îl cunoștea pe Yang înainte de a deveni președinte. El a adăugat că omul de afaceri a refuzat să-l lase să plătească pentru niște dulciuri și tablouri pe care le-a cumpărat „pentru că era amabil cu mine”. Explicațiile nu au reușit să potolească criticile. Parlamentarii din întreg spectrul politic au cerut demiterea sa, iar procurorul general a deschis o anchetă de corupție privind interacțiunile lui Jerí cu Yang. Jerí și-a acuzat rivalii că au divulgat filmările pentru a influența alegerile viitoare. Sondajele arată că, de la izbucnirea scandalului, rata de aprobare a lui Jerí a scăzut cu 10 puncte procentuale față de 51% . Controversa s-a amplificat când Cuarto Poder, un program de televiziune care a difuzat pentru prima dată videoclipurile, a relatat că un alt om de afaceri chinez, Ji Wu Xiaodong – care se află în arest la domiciliu în timp ce este anchetat pentru presupuse legături cu o rețea de exploatare forestieră ilegală – a vizitat palatul prezidențial de trei ori în timpul mandatului domnului Jerí. Președintele le-a spus parlamentarilor că și Ji Wu era un prieten al lui Yang și a spus că nu îl cunoaște bine. Episodul subliniază instabilitatea politică profundă a Peruului. Din 2016, mai mulți președinți au fost puși sub acuzare, forțați să demisioneze sau au fost anchetați. Tulburarea survine după înlăturarea din funcție, în urmă cu patru luni, a Dinei Boluarte, unul dintre cei mai nepopulari președinți din ultimele decenii, pe fondul furiei publice din cauza creșterii criminalității. Boluarte a ajuns la președinție în 2022, după ce predecesorul său, Pedro Castillo – pentru care fusese vicepreședinte – a încercat să dizolve Congresul și să reformeze sistemul judiciar. Acesta a fost rapid pus sub acuzare și arestat, iar anul trecut a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru conspirație și rebeliune. Acel episod a fost doar unul dintr-un șir lung de scandaluri. În Peru, aproape fiecare fost președinte în viață a fost anchetat penal.
Scandal la Jocurile Olimpice. Un jurnalist elvețian a refuzat să comenteze proba unui sportiv israelian
Stefan Renna, jurnalist elvețian pentru postul de televiziune RTS 2, a criticat prezența în competiția de bob a sportivului israelian Adam Edelman, potrivit Le Figaro. Ulterior, jurnalistul a refuzat să comenteze prestația sportivului și a tăcut două minute, cât timp a ținut proba israelianului. Sportivul Adam Edelman, care se descrie drept „sionist până în măduva oaselor”, și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru guvernul israelian, așa cum a explicat comentatorul RTS 2, care a citat mai multe mesaje distribuite de atletul israelian. „Acesta este cel mai drept război din punct de vedere moral din istorie”, ar fi declarat el în mai multe rânduri. De asemenea, este cunoscut pentru „batjocorirea unei inscripții «Palestina liberă» de pe un zid din Lillehammer, în timpul evenimentului Cupei Mondiale”. Incidentul a fost comentat și de politicieni Rima Hassan, o europarlamentară franceză, cunoscută pentru poziția sa pro-Gaza, a susținut declarațiile comentatorului elvețian. „A vorbit în numele poporului”, a transmis Rima Hassan, pe contul său de socializare. Incidentul s-a produs la doar câteva zile după controversa din jurul sportivului ucrainean Vladislav Heraskevych. Acesta a fost exclus din competiția de sanie pentru că și-a decorat casca de concurs cu imagini ale sportivilor ucraineni uciși în timpul războiului.
De ce a intrat Shein în ancheta Comisiei Europene și ce urmează pentru gigantul chinez
Mai precis, investigația se va concentra asupra următoarelor elemente: Sistemele instituite de Shein pentru a limita vânzarea de produse ilegale în Uniunea Europeană, inclusiv de conținut ce ar putea constitui materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, precum păpuși sexuale cu înfățișare de copil, scrie romania.representation.ec. Riscurile legate de proiectarea serviciului astfel încât să creeze dependență, inclusiv faptul că li se dau puncte sau recompense consumatorilor pentru implicare, precum și sistemele instituite de Shein pentru a atenua astfel de riscuri. Caracteristicile care creează dependență ar putea avea un impact negativ asupra stării de bine a utilizatorilor, precum și asupra protecției consumatorilor în mediul online. Transparența sistemelor de recomandare pe care le utilizează Shein pentru a propune conținut și produse utilizatorilor. În temeiul RSD, Shein trebuie să divulge principalii parametri utilizați în sistemele sale de recomandare și trebuie să le ofere utilizatorilor cel puțin o opțiune ușor accesibilă care nu se bazează pe crearea de profiluri pentru fiecare sistem de recomandare. Comisia va realiza acum, în mod prioritar, propria investigație amănunțită. Inițierea procedurii oficiale nu aduce atingere rezultatului acesteia. Coimisiún na Meán, coordonatorul serviciilor digitale pentru Irlanda, va fi de asemenea asociat la investigația Comisiei, în calitate de coordonator național al serviciilor digitale în țara din UE în care este stabilită Shein. Etapele următoare După inițierea oficială a procedurii, Comisia va continua să colecteze probe, de exemplu prin trimiterea de cereri suplimentare de informații către Shein sau către părți terțe ori prin desfășurarea de acțiuni de monitorizare sau de interviuri. Inițierea procedurii oficiale împuternicește Comisia să ia măsuri suplimentare de asigurare a respectării legislației, inclusiv măsuri provizorii sau adoptarea unei decizii de neconformitate. De asemenea, Comisia are competența de a accepta angajamentele asumate de Shein pentru a remedia aspectele care fac obiectul procedurii. RSD nu stabilește niciun termen legal pentru încheierea procedurilor oficiale. Durata unei investigații aprofundate depinde de mai mulți factori, inclusiv de complexitatea cazului, de măsura în care compania în cauză cooperează cu Comisia și de exercitarea dreptului la apărare. În plus, inițierea unei proceduri oficiale nu aduce atingere rezultatului acesteia sau oricărei alte proceduri pe care Comisia poate decide să o inițieze în temeiul altor articole din RSD. Context Decizia de astăzi a fost luată în urma analizelor preliminare ale rapoartelor de evaluare a riscurilor prezentate de Shein, a răspunsurilor la cererile oficiale de informații ale Comisiei, precum și ale unor informații comunicate de părți terțe. Comisia a trimis Shein trei cereri de informații, la 28 iunie 2024, 6 februarie 2025 și 26 noiembrie 2025,prin care solicita mai multe detalii cu privire la respectarea RSD de către companie, în special în legătură cu protecția consumatorilor și a minorilor, și cu privire la transparența sistemelor de recomandare ale acesteia.
După Germania, Polonia vizează și Rusia. Varșovia pregătește o cerere de despăgubiri pentru crimele din era sovietică
Bartosz Gondek, directorul unui institut creat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, spune că ancheta va fi mult mai amplă decât cea despre brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din timpul Războiului Rece în care Polonia a rămas sub influență sovietică, informează Financial Times. Polonia, principala țintă a atacurilor cibernetice rusești O astfel de revendicare ar putea crește tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia îl acuză pe Vladimir Putin că intensifică războiul hibrid. Guvernul lui Tusk mai susține că Polonia este, în prezent, cea mai vizată țară de atacuri cibernetice rusești și a reținut mai multe persoane suspectate că ar fi spionat pentru Rusia. Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma cerută Rusiei ar putea depăși suma cerută Germaniei în 2022. El spune că echipa sa, formată din aproximativ 10 istorici și cercetători, se lovește de obstacole mai mari decât în cazul dosarului german și descrie ancheta ca „un proiect pe termen lung”. Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, iar multe documente ar fi fost falsificate sau distruse în perioada sovietică. PiS îl acuză pe Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania În paralel, cererea Poloniei către Germania rămâne nerezolvată și continuă să stârnească dispute, inclusiv în interiorul țării. Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost închisă din punct de vedere juridic după al Doilea Război Mondial. Între timp, partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) susține că Tusk nu a făcut suficient pentru a încerca să forțeze Berlinul să plătească. Coaliția pro-UE a lui Tusk a înlocuit PiS la guvernare în 2023. Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a spus că partidul său a intenționat întotdeauna să formuleze la o dată ulterioară și o cerere împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă acum să folosească nemulțumirile față de Moscova pentru a abate atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane. „Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia este, în esență, o încercare de a evita problema de fond: responsabilitatea încă nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT. „Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale lui, nu va fi nicio surpriză să-l vedem pe Tusk acumulând cinic capital politic, oriunde poate”, prin cererea de despăgubiri rusești, a adăugat el. Putin promovează o versiune revizionistă a istoriei Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri ai armatei poloneze și civili au fost executați la scurt timp după ce Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia. Totuși, parlamentul Rusiei a recunoscut în cele din urmă, în 2010, că liderul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderile de la Katyn. După invazia Ucrainei, în 2022, Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, care a vizat și Polonia. În 2023, președintele de atunci al parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, șeful arhivelor federale ale Rusiei, Andrei Artizov, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de a lucra cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge acuzația. Paweł Machcewicz, istoric polonez, spune că Tusk urmărește probabil două obiective politice prin solicitarea unui „raport estic” despre crimele sovietice. În primul rând, guvernul ar vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să arate opiniei publice că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a spus Machcewicz. Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să preseze Berlinul în privința despăgubirilor. „Până în ziua de azi, statul german nu a plătit despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Nawrocki luna trecută, într-un discurs la Auschwitz. Deși respinge cererea Poloniei, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent câțiva pași de conciliere: a susținut ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și a sprijinit returnarea unor artefacte poloneze jefuite. „Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare adecvate față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rog să înțelegeți că nu numim aici nicio sumă, dar vă rog să fiți siguri că guvernul german, pe care îl conduc, este pe deplin conștient de responsabilitatea sa istorică față de vecinul nostru Polonia”.
Negocierile de pace au început la Geneva. În fața clădirii se desfășoară o manifestație pro-Ucraina
Negocierile de pace trilaterale dintre SUA, Ucraina și Rusia au început la Geneva, potrivit șefului delegației ucrainene, Rustem Umerov. Acesta a făcut anunțul pe platforma X. „Astăzi, începem o nouă rundă de negocieri în format trilateral – Ucraina, Statele Unite și Rusia. Mulțumim părții americane pentru implicarea și munca constantă în procesul de negocieri. Suntem recunoscători Elveției pentru organizarea întâlnirii și asigurarea condițiilor necesare pentru discuții”, a scris Rustem Umerov. El a transmis că echipa ucraineană are un „mandat clar” și că „problemele de securitate și umanitare” se află pe ordinea de zi. „Avem cadrul aprobat de președintele Ucrainei și un mandat clar. Problemele de securitate și umanitare sunt pe ordinea de zi. Lucrăm constructiv, concentrat și fără așteptări excesive. Sarcina noastră este să promovăm la maximum acele soluții care pot aduce o pace durabilă mai aproape”, a explicat negociatorul principal al Kievului. În paralel, în fața clădirii în care au loc negocierile s-au adunat mai mulți protestatari, potrivit Sky News. Este vorba despre clădirea biroului ONU din Geneva. Participanții la demonstrație au steaguri ucrainene și pancarte cu mesaje pro-Ucraina.
Franța vrea rachete antiaeriene Piorun din Polonia. O parte ajung în Ucraina
Franța este interesată să achiziționeze sisteme antiaeriene portabile Piorun din Polonia, în cadrul programului european SAFE, potrivit informațiilor publicate de Defence24.pl. Parisul devine astfel a doua mare țară din Uniunea Europeană, după Germania, care își exprimă intenția de a cumpăra acest tip de armament. Conform sursei citate, Franța ar urma să folosească împrumuturi din programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,2 miliarde de euro. Cea mai mare parte a rachetelor achiziționate, în jur de 70% ar urma să ajungă la forțele armate ale Ucrainei, restul fiind destinate propriilor forțe. Sistemele Piorun sunt folosite de Ucraina din 2022 și au fost utilizate pentru doborârea unor avioane de luptă rusești, elicoptere, rachete de croazieră și drone. Pe lângă Polonia și Ucraina, aceste sisteme se află în dotarea unor state precum Belgia, Suedia, Estonia, Letonia, Norvegia și Republica Moldova și au fost exportate inclusiv în Statele Unite. Piorun este un sistem polonez de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune, dezvoltat de compania Mesko, alături de CRW Telesystem-Mesko și Universitatea Tehnică Militară. Sistemul este proiectat pentru a lovi aeronave, elicoptere și drone la distanțe de până la 6,5 kilometri și la altitudini de până la 4 kilometri, fiind apreciat pentru rezistența la bruiaj și capacitatea de a ataca ținte cu semnătură termică redusă.
Hillary Clinton acuză administrația Trump de mușamalizarea dosarelor Epstein, într-un interviu BBC
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat BBC. „Scoateți dosarele la lumină. Ei le ascund”, a afirmat Hillary Clinton, susținând că ea și soțul său sunt folosiți drept „obiect strălucitor” pentru a distrage atenția de la numeroasele mențiuni ale lui Donald Trump în dosarele Epstein. Potrivit acesteia, președintele apare de peste o sută de ori în documentele anchetei. Numele fostului președinte Bill Clinton apare, la rândul său, în documentele desecretizate recent. Acesta a susținut însă că a întrerupt orice relație cu Epstein în urmă cu aproximativ două decenii și a negat orice implicare ilegală. Apariția unui nume în documente nu reprezintă, în sine, o dovadă de vinovăție, a subliniat BBC. Casa Albă a respins acuzațiile formulate de Hillary Clinton, afirmând că administrația Trump a desecretizat un „volum record” de documente și că a făcut „mai mult pentru victime decât au făcut vreodată democrații”. În același timp, Departamentul de Justiție a precizat că unele materiale conțin afirmații „false și nefondate”, transmise FBI înaintea alegerilor din 2020. Hillary Clinton, audiată public în Congres în cazul Epstein Sub presiunea unei noi legi adoptate de Congres, Departamentul de Justiție a fost obligat să facă publice milioane de documente legate de anchetele Epstein. Cu toate acestea, mai mulți congresmeni, inclusiv republicanul Thomas Massie, consideră că informațiile sunt incomplete și cer acces la notele interne privind deciziile anterioare de neinculpare. În acest context, soții Clinton au acceptat să depună mărturie publică în fața Comitetului de Supraveghere al Camerei Reprezentanților. Hillary Clinton este programată să se prezinte pe 26 februarie, iar Bill Clinton pe 27 februarie, un moment rar pentru un fost președinte american în ultimele patru decenii. Ce spune Donald Trump despre acuzațiile din dosarele Epstein Donald Trump a respins acuzațiile, afirmând că a fost „exonerat complet” și că nu a avut nicio legătură ilegală cu Epstein. „Au sperat să găsească ceva, dar au găsit exact opusul”, a declarat Trump pentru BBC, la bordul avionului Air Force One. El a acuzat, la rândul său, Partidul Democrat că ar încerca să deturneze atenția publică.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 864. Trump se implică în negocierile nucleare cu Iranul
Președintele Donald Trump a declarat că va fi implicat „indirect” în discuțiile dintre Statele Unite ale Americii și Iran privind programul nuclear al Teheranului. Negocierile urmează să înceapă la Geneva. Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord. „Discuțiile vor fi foarte importante” „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare. „Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a continuat Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene. Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în Golful Persic și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes. În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Cum pierd europenii bani ținând economiile în bancă
Experții avertizează că, prin evitarea investițiilor, Europa ratează o oportunitate majoră de creștere a averii pe termen lung, în contrast puternic cu tendințele din Statele Unite, mai arată Euronews. Potrivit lui Tanguy van der Werve, director general al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), doar aproximativ 26% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au deținut vreodată produse de investiții precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni. În comparație, peste 50% dintre gospodăriile americane au investit pe piața bursieră în ultimele trei decenii. Pierderea de potențial financiar Datele arată că diversificarea investițiilor poate proteja economiile. Un portofoliu diversificat de fonduri a înregistrat o creștere de peste 50% în perioada 2014 – 2023, depășind rata inflației. Prin urmare, diferența dintre a investi și a lăsa banii într-un cont curent se traduce printr-o pierdere semnificativă de potențial financiar pentru milioane de europeni. De ce evită europenii investițiile? Există mai multe explicații pentru această reticență. Factorii principali includ lipsa stimulentelor fiscale, un nivel scăzut de educație financiară precum și o cultură investițională slab dezvoltată. În multe state europene, generații întregi au fost educate cu ideea că statul va garanta o pensie suficientă. Cu toate acestea, presiunile demografice și economice pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model. De asemenea, pensiile private și ocupaționale sunt insuficient dezvoltate în numeroase țări din UE, limitând participarea populației la piețele de capital. În ultimii ani, accesul la investiții s-a simplificat datorită fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri), fondurilor index și platformelor digitale de brokeraj. Costurile au scăzut, iar procesul a devenit mai rapid. Totuși, rețelele sociale influențează comportamentul investitorilor, în special pe cei tineri, îndreptându-i adesea către active riscante, precum criptomonedele. Experții subliniază că, în acest context, educația financiară este esențială pentru a evita deciziile impulsive. „Inerția financiară” și teama de a greși Potrivit EFAMA, problema nu este neapărat o alegere conștientă de a evita investițiile, ci mai degrabă o formă de inerție financiară. Mulți europeni se tem că ar putea pierde bani dacă investesc și, prin urmare, preferă să nu ia nicio măsură. Această percepție a siguranței depozitelor bancare ignoră costul oportunității. Astfel, pe termen lung, inflația erodează puterea de cumpărare, în timp ce portofoliile diversificate pot genera randamente pozitive. În plus, în multe țări europene există încă un tabu cultural în jurul discuțiilor despre bani, inclusiv în familie. Specialiștii susțin că educația financiară ar trebui să înceapă acasă și în școală.