Etichetă: Știri Externe

Cum pierd europenii bani ținând economiile în bancă

Experții avertizează că, prin evitarea investițiilor, Europa ratează o oportunitate majoră de creștere a averii pe termen lung, în contrast puternic cu tendințele din Statele Unite, mai arată Euronews. Potrivit lui Tanguy van der Werve, director general al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), doar aproximativ 26% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au deținut vreodată produse de investiții precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni. În comparație, peste 50% dintre gospodăriile americane au investit pe piața bursieră în ultimele trei decenii. Pierderea de potențial financiar Datele arată că diversificarea investițiilor poate proteja economiile. Un portofoliu diversificat de fonduri a înregistrat o creștere de peste 50% în perioada 2014 – 2023, depășind rata inflației. Prin urmare, diferența dintre a investi și a lăsa banii într-un cont curent se traduce printr-o pierdere semnificativă de potențial financiar pentru milioane de europeni. De ce evită europenii investițiile? Există mai multe explicații pentru această reticență. Factorii principali includ lipsa stimulentelor fiscale, un nivel scăzut de educație financiară precum și o cultură investițională slab dezvoltată. În multe state europene, generații întregi au fost educate cu ideea că statul va garanta o pensie suficientă. Cu toate acestea, presiunile demografice și economice pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model. De asemenea, pensiile private și ocupaționale sunt insuficient dezvoltate în numeroase țări din UE, limitând participarea populației la piețele de capital. În ultimii ani, accesul la investiții s-a simplificat datorită fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri), fondurilor index și platformelor digitale de brokeraj. Costurile au scăzut, iar procesul a devenit mai rapid. Totuși, rețelele sociale influențează comportamentul investitorilor, în special pe cei tineri, îndreptându-i adesea către active riscante, precum criptomonedele. Experții subliniază că, în acest context, educația financiară este esențială pentru a evita deciziile impulsive. „Inerția financiară” și teama de a greși Potrivit EFAMA, problema nu este neapărat o alegere conștientă de a evita investițiile, ci mai degrabă o formă de inerție financiară. Mulți europeni se tem că ar putea pierde bani dacă investesc și, prin urmare, preferă să nu ia nicio măsură. Această percepție a siguranței depozitelor bancare ignoră costul oportunității. Astfel, pe termen lung, inflația erodează puterea de cumpărare, în timp ce portofoliile diversificate pot genera randamente pozitive. În plus, în multe țări europene există încă un tabu cultural în jurul discuțiilor despre bani, inclusiv în familie. Specialiștii susțin că educația financiară ar trebui să înceapă acasă și în școală.

A murit Frederick Wiseman, unul dintre cei mai influenți documentariști americani

„Cu profundă tristețe, Zipporah Films și familia Wiseman anunță trecerea în neființă a lui Frederick Wiseman, regizor, producător și regizor de teatru, care a decedat pe 16 februarie 2026”, a transmis compania, citată de Le Figaro.  Într-o carieră de peste 60 de ani, operele sale au oferit o perspectivă necosmetizată asupra instituțiilor, de la închisori și spitale, până la școli, magazine universale, teatre și opere. Frederick Wiseman a studiat dreptul la Universitatea Yale și a predat ulterior la Universitatea din Boston. Înainte de a începe cariera academică, a petrecut doi ani la Paris, unde a realizat primele sale filme de amator.  Revenit în Statele Unite, a produs filmul The Cool World, o combinație de ficțiune și documentar despre un cartier afro-american, experiență care l-a determinat să se apuce de regie.  Acesta și-a făcut debutul prin documentarul Titicut Follies care surprinde viața cotidiană dintr-un spital de psihiatrie criminală din Massachusetts.  Considerat un reper al cinematografiei directe, Wiseman a realizat 45 de filme, cu durate cuprinse între una și șase ore, filmate cu echipe extrem de restrânse și montate integral de el însuși din sute de ore de material brut, iar opera sa a influențat generații întregi de regizori precum Stanley Kubrick, Miloš Forman, Gus Van Sant sau Wes Anderson. În 2016, Frederick Wiseman a fost recompensat cu un Oscar onorific pentru contribuția sa excepțională la cinematografie.

Economia Rusiei se apropie de zona morții. Ce arată noile date economice?

Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina intră în al cincilea an, economia dă semne de presiune structurală profundă, scrie TheEconomist. Analiștii spun că sistemul nu se mai prăbușește, dar nici nu își revine. În schimb, a intrat în ceea ce unii descriu drept o „zonă a morții” economică. Creșterea a încetinit la doar 1% în 2025, iar prognozele indică o evoluție și mai slabă. Scăderea veniturilor din exporturi și deficitul bugetar în creștere amplifică presiunea. O economie de război cu două viteze În ultimii patru ani, economia Rusiei s-a divizat în două sectoare distincte. Industriile militare și cele conexe apărării primesc prioritate la forță de muncă și capital. Aceste sectoare se extind, angajează și investesc masiv. Industriile civile spun însă o altă poveste. Afacerile private și sectoarele de consum se confruntă cu scăderea producției și investiții limitate. Producția manufacturieră totală a crescut cu 18,3% în trei ani. Însă sectorul de apărare a generat, de unul singur, o creștere de aproximativ 20%, ceea ce sugerează că industria civilă a înregistrat, în realitate, un declin. Ascensiunea „rentei militare” Motorul economiei ruse funcționează în mare parte pe baza cheltuielilor militare finanțate de stat. Transferurile bugetare către firmele din apărare generează salarii și activitate pe termen scurt. Sistemul amintește de veniturile excepționale din petrol din anii 2000. Diferența majoră este că petrolul aducea bani din piețe externe. Cheltuielile militare reprezintă o redistribuire internă către active destinate distrugerii. Economiștii avertizează că acest model slăbește capacitatea productivă pe termen lung. Presiune fiscală și venituri energetice în scădere Deficitul bugetar a ajuns la 5,6 trilioane de ruble în 2025, aproximativ 61,6 miliarde euro. Plățile pentru dobânzi depășesc acum cheltuielile pentru educație și sănătate la un loc. Veniturile din petrol au scăzut accentuat pe fondul prețurilor reduse. În ianuarie, încasările din energie s-au înjumătățit față de anul precedent. Cererea globală mai slabă și încetinirea marilor economii agravează situația. Totodată, sancțiunile continuă să limiteze accesul la tehnologie și flexibilitatea financiară. Riscuri pe termen lung și opțiuni limitate Cheltuielile pentru apărare reprezintă acum aproximativ 8% din PIB. O demobilizare fără criză ar necesita relaxarea sancțiunilor și restructurare economică. Experții consideră puțin probabilă îndeplinirea acestor condiții în viitorul apropiat. Analiștii spun că Rusia poate continua, deocamdată, finanțarea războiului. Totuși, accentul prelungit pe militarizare crește riscurile sistemice. Presiunea susținută ar putea declanșa instabilitate fiscală sau disfuncții instituționale. Încheierea războiului ar putea încetini deteriorarea, dar redresarea rămâne incertă.

Belgia îl convoacă pe ambasadorul SUA după acuzații de antisemitism pe tema ritualului circumciziei

Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a anunțat convocarea de urgență a ambasadorului american Bill White. Decizia vine ca reacție la declarațiile publice ale diplomatului american, care a acuzat Belgia de antisemitism și a cerut intervenția autorităților într-o anchetă în desfășurare, notează Politico.  Cazul în cauză vizează trei moheli (n.r. – lideri religioși evrei responsabili de ritualul circumciziei) din Antvers, care sunt anchetați după ce au făcut mai multe circumcizii rituale fără prezența unui medic autorizat, așa cum prevede legislația belgiană. Legislația impune ca toate procedurile medicale să fie realizate exclusiv de medici licențiați.  „Către Belgia, În mod specific, trebuie să abandonați acum „urmărirea penală” ridicolă și antisemită a celor trei figuri religioase evreiești (moheli) din Anvers. Aceștia fac ceea ce au fost instruiți să facă de mii de ani. Către (foarte nepoliticosul) ministru al sănătății din Belgia, Frank Vandenbroucke:Trebuie să creați o prevedere legală care să le permită mohelilor religioși evrei să își îndeplinească îndatoririle aici, în Belgia”, a spus White.  Prévot a calificat afirmațiile ambasadorului drept „false, ofensatoare și inacceptabile”, subliniind că Belgia condamnă antisemitismul „cu cea mai mare fermitate”, însă White a răspuns: „Este absolut o problemă de antisemitism. Ori trebuie să faceți o schimbare în privința acreditării procedurale, ori trebuie să numiți antisemită urmărirea penală a acestor trei oameni minunați, calificați din punct de vedere religios și deosebiți”.  Cazul a atras atenția și la nivel european. În luna mai 2025, aproximativ 60 de lideri evreiești s-au adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând o poziție fermă a Uniunii Europene după perchezițiile efectuate de poliția belgiană la domiciliile mohelilor. 

A murit Frederick Wiseman, unul dintre cei mai influenți documentariști americani

„Cu profundă tristețe, Zipporah Films și familia Wiseman anunță trecerea în neființă a lui Frederick Wiseman, regizor, producător și regizor de teatru, care a decedat pe 16 februarie 2026”, a transmis compania, citată de Le Figaro.  Într-o carieră de peste 60 de ani, operele sale au oferit o perspectivă necosmetizată asupra instituțiilor, de la închisori și spitale, până la școli, magazine universale, teatre și opere. Frederick Wiseman a studiat dreptul la Universitatea Yale și a predat ulterior la Universitatea din Boston. Înainte de a începe cariera academică, a petrecut doi ani la Paris, unde a realizat primele sale filme de amator.  Revenit în Statele Unite, a produs filmul The Cool World, o combinație de ficțiune și documentar despre un cartier afro-american, experiență care l-a determinat să se apuce de regie.  Acesta și-a făcut debutul prin documentarul Titicut Follies care surprinde viața cotidiană dintr-un spital de psihiatrie criminală din Massachusetts.  Considerat un reper al cinematografiei directe, Wiseman a realizat 45 de filme, cu durate cuprinse între una și șase ore, filmate cu echipe extrem de restrânse și montate integral de el însuși din sute de ore de material brut, iar opera sa a influențat generații întregi de regizori precum Stanley Kubrick, Miloš Forman, Gus Van Sant sau Wes Anderson. În 2016, Frederick Wiseman a fost recompensat cu un Oscar onorific pentru contribuția sa excepțională la cinematografie.

Președintele Trump anunță implicare indirectă în negocierile nucleare cu Iran

Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord. „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces  considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare.  „Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a spus Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene.  Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în regiunea și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes. În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului.

SUA: Trei persoane au murit într-un atac armat în timpul unui meci de hochei

Anunțul a fost făcut de Tina Goncalves, comisarul șef de poliție din Pawtucket, Rhode Island.  „Se pare că a fost un eveniment țintit, că ar putea fi o dispută familială”, a spus oficialul, citat de Associated Press.  Oficialii nu au oferit detalii despre identitatea suspectului sau vârsta exactă a victimelor, însă au precizat că persoanele ucise par să fi fost adulți. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă să discute cu martorii pentru a reconstitui desfășurarea evenimentelor.  Atacul a avut loc la Dennis M. Lynch Arena, situată la câțiva kilometri de Providence, capitala statului Rhode Island.  În urma incidentului, drumurile din jurul arenei au fost închise, iar un număr ridicat de polițiști a rămas la fața locului, în timp ce elicoptere survolau zona. Biroul Federal de Investigații a anunțat că atacatorului nu mai prezintă „nicio amenințare iminentă la adresa siguranței publice”, iar Dan McKee, guvernatorul statului a transmis un mesaj de condoleanțe: „Mă rog pentru Pawtucket și pentru toți cei implicați”. 

Ungaria și Slovacia au rămas fără petrolul rusesc. De ce s-au oprit livrările prin conducta Drujba

Ungaria și Slovacia sunt ultimele țări din Uniunea Europeană care mai primesc petrol rusesc prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost însă oprite după raidul aerian din 27 ianuarie, care a avariat conducta, potrivit ministrului ucrainean de externe, notează The Moscow Times. În luna februarie nu au existat livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, a relatat Bloomberg. În ianuarie, fluxurile au avut o medie de aproximativ 150.000 de barili pe zi. Prin comparație, media zilnică a livrărilor în primele două luni ale anilor 2022–2025 a fost de aproximativ 200.000 de barili pe zi. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat săptămâna trecută că ramura sudică a conductei Drujba a fost lovită în timpul atacului rusesc din 27 ianuarie, publicând fotografii cu ceea ce a descris drept conducta în flăcări. „Știm că partea ungară se pregătește din nou să se plângă de problemele legate de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Nu putem decât să le recomandăm să se adreseze «prietenilor» lor de la Moscova cu aceste fotografii”, a scris el pe platforma X. Luni, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că nu a reluat tranzitul din motive politice, afirmând că el și ministrul economiei din Slovacia au cerut Croației sprijin pentru a asigura aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Adria. „Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni permite importul de petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris Szijjártó pe X. „Securitatea aprovizionării energetice a unei țări nu trebuie să devină niciodată o problemă ideologică. De aceea ne așteptăm ca Croația, spre deosebire de Ucraina, să nu pună în pericol securitatea aprovizionării cu petrol a Ungariei și Slovaciei din motive politice.” Szijjártó a precizat că derogarea de la sancțiunile UE acordată Ungariei și Slovaciei le permite să importe petrol rusesc pe mare în cazul întreruperii livrărilor prin conducte. Totuși, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor maritime de țiței rusesc în decembrie 2022, iar derogarea pentru cele două state fără ieșire la mare se aplică doar livrărilor prin conducte. Conducta Adria pornește de la coasta Adriaticii din Croația către Ungaria, permițând ca petrolul adus cu petrolierele să fie transportat spre interiorul continentului. Până în prezent, Budapesta a respins apelurile repetate ale Bruxellesului de a diversifica sursele de aprovizionare prin creșterea livrărilor via Adria din partea exportatorilor non-ruși. Guvernul premierului Viktor Orbán a susținut anterior că Adria nu are capacitatea necesară pentru a acoperi nevoile Ungariei și că taxele de tranzit mai ridicate impuse de Croația fac transportul neviabil din punct de vedere comercial. În octombrie 2025, Szijjártó a acuzat Croația că „încearcă să profite de războiul din Ucraina”. Ministrul economiei din Croația, Ante Šušnjar, a declarat atunci că acuzațiile repetate ale Ungariei privind taxele excesive și capacitatea insuficientă a conductei sunt „100% neadevărate”. „Este doar o scuză pentru a cumpăra petrol rusesc. Nu avem nicio problemă în a asigura livrările. Putem fi pregătiți în câteva minute”, a declarat el pentru Politico. Analiștii spun că Budapesta a arătat puțină voință politică pentru a renunța treptat la petrolul rusesc. Ilona Gizińska, expertă în Ungaria la Center for Eastern Studies, a afirmat că cel mai problematic aspect al unei astfel de decizii ar fi impactul asupra bugetului de stat, în condițiile în care deficitul Ungariei se apropie de 4,6% din PIB. În timp ce importurile UE de țiței rusesc au scăzut de la 26% în 2021 la aproximativ 3%, Ungaria și-a crescut dependența de la 61% la 86%, potrivit analiștilor. Slovacia rămâne complet dependentă de importurile de petrol rusesc.

Ucraina a primit 4,4 milioane de obuze de artilerie în cadrul unei inițiative conduse de Cehia

Dintre acestea, aproape 2 milioane de cartușe au fost furnizate Ucrainei numai în 2025, potrivit declarațiilor președintelui ceh Petr Pavel, în cadrul unui interviu pentru publicația cehă Odkryto, citată de Ukrainksa Pravda. În total, proiectul a furnizat peste 50% din toate proiectilele de calibru mare livrate Ucrainei, a menționat acesta. „Deci, se poate spune că a fost vital pentru Ucraina. Și continuă să fie așa, pentru că, deocamdată, nu avem nicio alternativă. Cehia a contribuit nu numai cu impulsul inițial, ci și cu «know-how-ul» pentru a reuni partenerii, pentru a combina finanțele, resursele, rutele și logistica, astfel încât să putem asigura muniție din întreaga lume, oriunde este disponibilă, și să o livrăm Ucrainei în condiții rezonabile și la prețuri rezonabile, în cel mai scurt timp posibil”, a declarat președintele Cehiei, Petr Pavel. Inițiativa condusă de Cehia de furnizare a munițiilor pentru Ucraina a fost lansată în februarie 2024 de președintele ceh. Programul are obiectivul de le furniza muniții forțelor armate ale Ucrainei proiectile de artilerie de 155 mm și 122 mm achiziționate din țări din afara Uniunii Europene. Programul inițiat de președintele Cehiei a fost sprijinit de 18 țări, printre care Olanda, Canada, Germania, Franța și Polonia, dar și altele. Fiecare țară membră participantă stabilește în mod independent nivelul de finanțare, dar și tipurile de muniție care urmează să fie achiziționate pentru a fi livrate spre Ucraina. Președintele ceh a mai precizat că Ucraina nu poate planifica eficient apărarea dacă nu dispune de o aprovizionare sigură și previzibilă cu muniție.

Polonia participă la Consiliul pentru Pace în calitate de observator, anunță un consilier al șefului statului

„Dacă guvernul nu adoptă o poziție clară, președintele poate fi prezent în calitate de observator”, a spus consilierul, pentru Radio Wnet, referindu-se la declarația de săptămâna trecută a premierului Donald Tusk, conform căreia Polonia nu se va alătura deocamdată Consiliului pentru Pace. Saryusz-Wolski a subliniat că, din cauza tensiunii dintre premier și președinte, similară cu cea din Polonia, premierul italian Giorgia Meloni va fi prezentă și ea în calitate de observator la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. „Polonia este foarte interesată de securitate și pace, prin urmare ar trebui să fie prezentă în toate aceste organisme cât mai mult posibil”, a subliniat Saryusz-Wolski. Consilierul prezidențial a numit contrar intereselor statului polonez faptul că „isteria antiamericană care a izbucnit în Europa de Vest s-a extins la politicienii din coaliția guvernamentală poloneză”. Karol Nawrocki a criticat săptămâna trecută faptul că guvernul condus de Donald Tusk nu a formulat o poziție specifică cu privire la Consiliul pentru Pace și nu a transmis o analiză către Președinte. El a cerut guvernului să facă o propunere concretă, bazată pe fapte. Saryusz-Wolski a fost întrebat și despre declarația președintelui polonez de duminică, conform căreia Polonia „trebuie să înceapă să-și dezvolte propriul potențial nuclear în conformitate cu toate reglementările internaționale”. „Unele țări au arme nucleare, dar nu recunosc acest lucru, iar unele țări, precum Iranul și Suedia, ar putea să o aibă în curând”, a argumentat Saryusz-Wolski. „Amenințarea Poloniei este similară cu cea a Israelului în Orientul Mijlociu” și, prin urmare, „trebuie să fie pregătită să dețină arme nucleare în cazul în care situația de securitate se schimbă radical”, a argumentat Saryusz-Wolski.