Etichetă: Știri Externe

Trump i-a spus lui Netanyahu că va sprijini atacurile Israelului asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează

Președintele american Donald Trump i-a spus prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, în cadrul unei întâlniri la Mar-a-Lago de la finalul anului 2025 că va sprijini atacurile israeliene asupra programului de rachete balistice al Iranului dacă nu se va ajunge la un acord între Washington și Teheran. Informația a fost dezvăluită pentru CBS News de două surse care cunosc subiectul. Recent, jurnaliștii CBS News au aflat că oficiali din armata americană și cei din comunitatea de informații au început să ia în considerare posibilitatea de a sprijini o nouă rundă de atacuri israeliene asupra Iranului. Potrivit sursei citate, deliberările americane s-au concentrat mai puțin pe posibilitatea ca Israelul să acționeze și mai mult pe modul în care Statele Unite ar putea ajuta. Până în acest moment, nu este clar care sunt țările care ar acorda permisiunea de survol pentru ca SUA să realimenteze avioanele israeliene pentru un eventual atac, în contextul în care Iordania, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au declarat public că nu vor permite utilizarea spațiului lor aerian pentru astfel de atacuri. Pe de altă parte, Iranul este pregătit să facă compromisuri în ceea ce privește stocul său de uraniu puternic îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor americane, a declarat ministrul adjunct de externe iranian, Majid Takht-Ravanchi, într-un interviu acordat BBC, publicat duminică. Informația vine după ce în această săptămână, un al doilea portavion american, USS Gerald R. Ford, și flota sa de nave de război, au fost trimise în Orientul Mijlociu. Toate acestea au loc în contextul în care administrația Trump continuă negocierile cu Iranul privind programul său nuclear. Săptămâna viitoare, la Geneva, vor avea loc noi discuții între cele două părți.

Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.

Festivalul de Film de la Berlin își apără juriul în legătură cu disputa politică și cinematografie

Apărarea vine în urma criticilor aduse juriului Festivalul de Film de la Berlin, în special președintelui, Wim Wenders, pentru comentariile făcute în timpul răspunsurilor la întrebări despre războiul din Gaza, potrivit The Guardian. Întrebat în timpul conferinței de presă de deschidere dacă filmele pot influența schimbările politice, cineastul german a spus că „filmele pot schimba lumea”, dar „nu într-un mod politic”, adăugând că cineaștii „trebuie să stea departe de politică”. Între timp, producătoarea poloneză Ewa Puszczyńska, întrebată despre sprijinul acordat Israelului de guvernul german, a numit întrebarea „complicată” și „oarecum nedreaptă”. „Nu putem fi responsabili pentru decizia lor de a sprijini Israelul sau decizia de a sprijini Palestina”, a spus ea. Comentariile au determinat autoarea indiană Arundhati Roy să se retragă de la Berlinale, vineri. Într-o mustrare usturătoare, Roy a numit comentariile „de neconceput” și a spus că se teme că au ajuns la milioane de oameni din întreaga lume. „Să-i auzi spunând că arta nu ar trebui să fie politică este uluitor”, a spus Roy. „Este o modalitate de a închide o conversație despre o crimă împotriva umanității chiar în timp real – când artiștii, scriitorii și cineaștii ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a o opri.” O furtună mediatică a cuprins Berlinala Sâmbătă seara, Tricia Tuttle, directoarea festivalului, a declarat: „Artiștii sunt liberi să își exercite dreptul la liberă exprimare în orice mod doresc”, a spus Tuttle. „Nu ar trebui să se aștepte de la artiști să comenteze toate dezbaterile mai ample despre practicile anterioare sau actuale ale unui festival asupra cărora nu au niciun control. Nici nu ar trebui să se aștepte de la ei să vorbească despre fiecare problemă politică care le este adusă în discuție, decât dacă doresc acest lucru.” Un purtător de cuvânt al festivalului a adăugat: „În pragul primelor 48 de ore ale festivalului din acest an, o furtună mediatică a cuprins Berlinala. Considerăm că este important să ne exprimăm opiniile – în apărarea cineaștilor noștri și, în special, a juriului și a președintelui juriului.”

Un grup de țări europene susțin discuțiile privind o descurajare nucleară comună

Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform. Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”. Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană. Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München. Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune. Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.

Michel Portal, o figură emblematică a jazzului contemporan, a murit

Clarinetistul Michel Portal , o figură importantă a jazzului contemporan, care a primit numeroase premii de-a lungul carierei sale, a murit la vârsta de 90 de ani, a declarat duminică pentru AFP unul dintre agenții săi, Marion Piras. Cunoscut pentru versatilitatea sa în diverse genuri și instrumente – a cântat și la saxofon – acest originar din Bayonne a excelat în muzica clasică, formația sa inițială, dar a fost considerat și unul dintre pionierii free jazz-ului și a compus pentru film, potrivit Le Figaro. Câștigător a trei premii César A fost „o figură impunătoare pentru jazzul modern, pentru jazzul european, complet deschis către o vastă gamă de muzică și experiențe”, a declarat agentul său, adăugând că acesta a decedat joi. „Acest clarinetist imens, un prieten al celor mai mari muzicieni ai timpului său, a excelat atât în ​​muzica clasică, cât și în jazz”, i-a adus și primarul orașului Bayonne, Jean-René Etchegaray, un omagiu pe rețelele de socializare. Câștigător a trei premii César și două premii Sept d’Or pentru coloane sonore de film, al Marelui Premiu Național de Muzică din 1983 și al unui premiu Victoire du Jazz în 2021, printre alte distincții, a susținut ideea de a nu se limita niciodată la un singur stil. Iubitor de fuziune muzicală, căutător al „unui nou tip de limbaj”, se considera un dușman al „rutinei”, favorizând muzica festivă în locul armoniei. Michel Portal a eliberat jazz-ul european de convențiile americane Născut pe 27 noiembrie 1935, la Bayonne (Pirineii Atlantici), a câștigat premiul întâi pentru clarinet la Conservatorul din Paris în 1959. Și-a dobândit o reputație solidă ca solist și a participat la creații muzicale contemporane de Pierre Boulez, Luciano Berio și Karlheinz Stockhausen. În 1965, a pus bazele unui nou jazz cu albumul „Free Jazz ”, eliberând jazz-ul european de convențiile americane. Cu propriul său grup, „Michel Portal Unit ”, a triumfat, de asemenea, în concerte memorabile în locuri precum Châteauvallon și Uzeste. „În copilărie, mă gândeam mereu la oamenii care au mers până la capătul pământului ca să vadă cum trăiesc oamenii acolo”, a declarat el pentru AFP în 2021, cu ocazia lansării ultimului album din vasta sa discografie, MP85.

Kaja Kallas: Statele UE nu sunt pregătite să ofere Ucrainei o dată pentru aderare la blocul comunitar

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus că guvernele statelor membre nu sunt pregătite să stabilească un termen pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Declarația a venit după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut o dată concretă ca parte a garanțiilor de securitate într-un eventual acord de pace cu Rusia, scrie Reuters. „Senzația mea este că statele membre nu sunt pregătite să ofere o dată concretă. Mai sunt multe de făcut.”, a declarat Kaja Kallas, duminică, în cadrul unui panel de la Conferința de Securitate de la München. Potrivit diplomaților, aderarea Ucrainei în 2027 a apărut într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între Statele Unite, Ucraina și Uniunea Europeană. Propunerea are rolul de a sprijini redresarea economică a Ucrainei după război. Totuși, mai multe state consideră că un termen fix nu este realist, fiindcă procesul de aderare depinde de îndeplinirea criteriilor și de îndeplinirea normelor europene privind legislația. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a susținut poziția exprimată de Kallas și a spus că nu vede șanse mari pentru un acord de pace rapid. „Da, înțelegem că avem nevoie de Ucraina în Uniunea Europeană și, da, când vorbesc cu mulți șefi de stat, am sentimentul că nu există nicio disponibilitate pentru a accepta o dată”, a spus el. Rinkēvičs a mai zis că UE a găsit soluții în multe momente, însă trebuie să țină cont și de statele din Balcanii de Vest și de Republica Moldova, care așteaptă de mult timp aderarea. „Fie că ne place sau nu, este foarte legat de acordul de pace. Va exista un acord de pace sau nu? Nu văd că Rusia va face mișcări, iar dacă Rusia nu face mișcări, atunci nu vom avea un acord”, a spus el.

Uber Eats revine în România și anunță că extinde serviciile de livrare în Europa. Care sunt celelalte țări

Informația a fost publicată de Financial Times și Reuters, în contextul intensificării competiției pe piața europeană a livrărilor de mâncare, evaluată la miliarde de euro. Pe lângă România, Uber va lansa serviciile de delivery și în Republica Cehă și Grecia, dar și pe piețele din Austria, Danemarca, Finlanda și Norvegia. Compania americană estimează că această extindere va genera venituri brute suplimentare de aproximativ un miliard de dolari în următorii trei ani. Uber Eats revine în România după retragerea din 2020 Revenirea Uber Eats în România este surprinzătoare, având în vedere că serviciul a fost retras în vara anului 2020, atât de pe piața românească, cât și din cea cehă. La acel moment, Uber anunța că își concentrează strategia pe piețele de top, unde serviciul de livrare avea o pondere semnificativă în veniturile globale. Potrivit companiei, piețele din România, Cehia, Egipt, Honduras, Arabia Saudită, Ucraina și Uruguay generau doar 1% din veniturile Uber Eats, dar reprezentau aproximativ 4% din pierderile totale ale diviziei de delivery. Decizia de retragere a fost justificată prin necesitatea unei alocări mai eficiente a resurselor într-o piață extrem de competitivă. Între timp, piața serviciilor de livrare de mâncare din România s-a maturizat considerabil. În prezent, principalii jucători sunt Wolt, Bolt Food, Glovo și Bringo. Revenirea Uber Eats ar putea intensifica concurența și ar putea duce la beneficii directe pentru consumatori, precum prețuri mai competitive și servicii îmbunătățite. Susan Anderson, șefa globală a departamentului de livrări al Uber, a declarat că este momentul „să ridicăm ștacheta, să schimbăm lucrurile și să oferim o valoare mai bună în întreaga categorie”. Decizia de extindere vine la scurt timp după ce Uber a anunțat achiziția diviziei de livrări a companiei turce Getir de la acționarul majoritar Mubadala, tranzacție care consolidează poziția Uber pe piața din Turcia și susține strategia de creștere în Europa.

Ultima zi a Conferinței de Securitate de la München. Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA / Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA / Președintele Letoniei: UE nu este pregăt

Kallas: UE trebuie să definească obiectivele clare înainte de negocieri cu Rusia La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”, a spus Kallas, insistând că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi cerințele esențiale. „De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea. Aceasta a marcat încheierea panelului. Rinkēvičs: Nu putem specula asupra alegerilor din Ungaria în privința Ucrainei Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile. „Aș atrage atenția că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întâmple și să vedem cum se întâmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei. El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului în sens invers. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace. Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”. El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova. „UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atât de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat atât de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs. El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova. „Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton. Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei. „Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a conchis el. NATO: Este nevoie de producție mai mare de echipamente de apărare, în Europa și SUA Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea majorării producției de echipamente militare, preluând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană. Šekerinska a amintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii. „Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a spus ea. Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană. „Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska. Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO. Haddad: Achizițiile de echipamente de apărare din străinătate „nu au sens” Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmând că aceasta reprezintă doar „bun simț”. El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare cresc – adesea prin reducerea altor cheltuieli – nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus Haddad. Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului. „Când cumperi o armă din altă regiune, aceasta vine cu anumite condiții. Există clauze, adesea în litere mici, despre cum și când poate fi folosită. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad. Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferită a discursului lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă la discurs abia a doua zi. „Nu ar trebui să fim nici ușurați, nici șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase și să apăsăm butonul de amânare”, a afirmat Haddad. El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității. „Aceasta este, pe termen lung, cea mai bună cale de a remodela și, poate, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu două piloni egali, în loc să căutăm aprobarea americană

Cel puțin nouă persoane au murit în Gaza după noi atacuri aeriene israeliene

Loviturile au avut loc pe fondul unor acuzații formulate de armata israeliană, care susține că operațiunile reprezintă un răspuns direct la încălcări ale armistițiului de către gruparea Hamas, relatează Reuters. Medicii locali au declarat că un atac aerian asupra unei tabere de corturi care adăpostea familii strămutate a provocat moartea a cel puțin patru persoane. Un alt bombardament a ucis cinci oameni în orașul Khan Younis, din sudul Fâșiei Gaza. Un oficial al armatei israeliene a afirmat că forțele armate au început loviturile ca reacție la ceea ce a numit „încălcări flagrante ale armistițiului” de către Hamas, în zona Beit Hanoun. Potrivit acestuia, militanți palestinieni ar fi ieșit dintr-un tunel situat la est de așa-numita „Linie Galbenă”, o zonă de demarcație stabilită prin acordul de încetare a focului. Reprezentantul Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a susținut că aceste atacuri aeriene israeliene în Gaza au fost „precise” și conforme cu dreptul internațional. Oficialul a mai declarat că Hamas ar fi comis peste șase încălcări ale armistițiului stabilit în luna octombrie, inclusiv desfășurarea de combatanți în zone interzise. Acuzații reciproce Atât Israelul, cât și Hamas s-au acuzat reciproc, în mod repetat, de încălcarea acordului de încetare a focului, considerat un element central al planului propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Gaza. Armata israeliană a anunțat sâmbătă că a identificat persoane înarmate în apropierea trupelor sale din nordul Fâșiei Gaza și că a continuat distrugerea tunelurilor subterane, în conformitate cu acordul. Potrivit IDF, avioane ale forțelor aeriene au lovit o clădire sub care s-ar fi ascuns combatanți, eliminând cel puțin doi dintre aceștia. Ministerul Sănătății din Gaza a transmis că, de la intrarea în vigoare a acordului, cel puțin 600 de palestinieni au fost uciși de focul israelian. De cealaltă parte, autoritățile israeliene au declarat că patru soldați israelieni au fost uciși de militanți palestinieni în aceeași perioadă.

Vizita lui Marco Rubio în Ungaria, sprijin pentru Viktor Orban într-un moment electoral critic?

Potrivit unei analize publicate de The Times, deplasarea diplomatului american are ca scop principal exprimarea sprijinului politic față de liderul de la Budapesta, care se confruntă cu o provocare electorală fără precedent. Alegerile parlamentare din aprilie ar putea schimba radical scena politică ungară. Viktor Orban este contestat de Peter Magyar, fost membru al guvernului, al cărui partid, Tisza, conduce în sondajele de opinie. Un studiu realizat la începutul lunii februarie indică un scor de 53% pentru Tisza, comparativ cu 37% pentru Fidesz, partidul premierului. Vizita lui Marco Rubio în Ungaria are loc pe fondul criticilor interne tot mai intense la adresa guvernării Orban, legate de costul ridicat al vieții, problemele din sistemul de sănătate, acuzațiile de corupție și un scandal de abuz sexual într-un orfelinat de stat, care a declanșat proteste masive în decembrie. Alinierea cu strategia SUA și Donald Trump Sprijinul Washingtonului pentru Viktor Orban se înscrie în noua strategie națională a SUA, publicată în decembrie, care prevede susținerea „partidelor patriotice europene”. Donald Trump l-a lăudat recent pe Orban, numindu-l „un lider puternic și influent” și „un câștigător”. Viziunea lui Trump asupra Europei este adesea comparată cu cea a președintelui rus Vladimir Putin, care l-a descris pe Orban drept un garant al identității naționale maghiare. În același timp, Ungaria rămâne cel mai apropiat aliat al Moscovei din cadrul Uniunii Europene și un stat membru NATO. Vizita lui Marco Rubio în Ungaria și impactul limitat asupra electoratului În ciuda sprijinului extern, analiștii politici consideră că vizita lui Marco Rubio în Ungaria nu va avea un impact decisiv asupra rezultatului alegerilor. Transparency International a desemnat recent Ungaria drept cea mai coruptă țară din UE pentru al patrulea an consecutiv. Potrivit experților, alegătorii ungari sunt mai preocupați de problemele interne decât de politica externă, iar sprijinul lui Trump rămâne popular în principal în rândul electoratului fidel lui Orban.