Un fost președinte american critică Administrația Trump: acțiuni ca în dictatură și spectacol de clovni
Fostul președinte american Barack Obama a condamnat operațiunile din Minnesota ale Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), comparându-le cu comportamentul observat „în dictaturi”, potrivit Le Figaro. „Conduita greșită a agenților guvernului federal este profund îngrijorătoare și periculoasă (…) l-am văzut în trecut în țări autoritare și dictaturi”, a afirmat Obama în podcast-ul lui Brian Tyler Cohen. În Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, mii de agenți de la Imigrare și Control Vamal (ICE) și Protecția Frontierelor au efectuat raiduri în ultimele săptămâni în căutarea unor infractori, așa cum au susținut Trump și aliații săi. Numeroși imigranți, dar și mai mulți americani au fost arestați înainte ca operațiunea să fie anulată oficial în această săptămână. Doi cetățeni americani care au încercat să reziste ICE, Renee Good și Alex Pretti, au fost împușcați și uciși de agenții federali. Proteste de amploare au izbucnit ulterior. În podcast-ul lansat sâmbătă seara, Obama a lăudat rezistența la aceste operațiuni. „Aceștia sunt cetățeni care spun, sistematic și organizat, «Aceasta nu este America în care credem» și vom rezista, vom riposta cu adevărul, cu camerele de filmat și cu proteste pașnice. Acest tip de comportament eroic și persistent din partea oamenilor obișnuiți, în ciuda temperaturilor sub zero grade, este ceea ce ar trebui să ne dea speranță. Atâta timp cât avem oameni care fac asta, cred că vom trece peste asta”, a explicat fostul președinte. Fostul președinte a comentat scandalul provocat de videoclipul postat de Casa Albă Barack Obama a deplâns și degradarea discursului politic, despre care a spus că a fost redus la un „spectacol de clovni”. A fost prima reacție publică a ui Obama distribuirea de către Donald Trump a unui videoclip rasist care îl înfățișa drept o maimuță. Videoclipul postat de Donald Trump înfățișa fața lui Barack Obama, primul președinte de culoare al țării, și pe cea a soției sale, Michelle Obama, suprapuse pe corpuri de maimuțe. Majoritatea americanilor „consideră acest comportament profund tulburător”, a declarat fostul președinte democrat. „Există acest fel de spectacol de clovn pe rețelele de socializare și la televizor, iar adevărul este că nu pare să provoace nicio rușine printre oamenii care obișnuiau să creadă că sunt necesare o anumită decență, un simț al bunului simț și respect pentru funcție, nu-i așa? Asta s-a pierdut”, a explicat Barack Obama. Videoclipul a atras numeroase critic din partea democraților și a unor republicani. Donald Trump a minimalizat criticile, declarând că un membru al personalului său a fost responsabil pentru postare. „Am urmărit doar prima parte” a videoclipului „și nu am văzut totul”, a declarat președintele SUA, adăugând că „nimeni nu știa ce este la final”.
Focar de rujeolă în nordul Londrei: Peste 60 de copii s-au infectat
Cazurile au fost confirmate în mai multe școli din Enfield și Haringey, din nordul Londrei, potrivit unui avertisment emis de Evergreen GP Surgery din Edmonton, care a declarat că infecția se răspândește, relatează The Independent. Dudu Sher-Arami, directorul de sănătate publică din Enfield, care a trimis o scrisoare fiecărui părinte din zonă, a declarat că focarul reprezintă o ameninţare serioasă pentru întreaga capitală. În plus, acesta avertizează că există riscul declanşării unui „focar mult mai amplu la nivelul întregii Londre”. „Este posibil ca epidemia să se extindă. Știm că rujeola are complicații foarte grave. Poate provoca surditate. Poate provoca leziuni cerebrale, iar unul din cinci copii poate avea nevoie de tratament spitalicesc”, a declarat Sher-Arami, potrivit The Guardian. Luna trecută, OMS a declarat că Marea Britanie nu mai este considerată o țară care a eliminat rujeola, deoarece transmiterea bolii a fost restabilită în 2024. Rujeola începe de obicei cu simptome care seamănă cu o răceală, urmate de o erupție cutanată câteva zile mai târziu, potrivit NHS. Unele persoane pot prezenta și mici pete în gură.
Parisul va înființa o echipă specială pentru a analiza posibila implicare a cetățenilor francezi în infracțiunile lui Jeffrey Epstein
Procuratura din Paris a anunțat, sâmbătă, că va înființa o echipă specială pentru analizarea probelor care ar putea implica cetățeni francezi în infracțiunile comise de Jeffrey Epstein, relatează France24. În cadrul acestei inițiative, magistrații din această echipă specială vor redeschide dosarele referitoare la Jean-Luc Brunel, fost director al unei agenții de modelling franceze. Acesta a fost găsit mort în celula sa dintr-o închisoare din Paris în 2022, după ce fusese acuzat de violarea unor minore. O anchetă a arătat că Brunel era „un prieten apropiat al lui Jeffrey Epstein”. Echipa specială va colabora îndeaproape cu procurorii de la unitatea națională pentru infracțiuni financiare și cu poliția franceză, pentru a demara anchete în cazul în care sunt suspiciuni că sunt infracțiuni care implică persoane din Franța, a declarat procuratura din Paris pentru AFP. Scopul este „de a putea extrage orice element care ar putea fi reutilizat în mod util într-un nou cadru de anchetă”, se arată în comunicatul procuraturii, potrivit France24. Mai multe personalități din Franța, menționate în ultimele documente publicate din dosarele Epstein Decizia vine în contextul în care mai multe personalități publice din Franța sunt menționate în cele mai recente documente publicate de Departamentul de Justiție din SUA privind cazul Epstein. Menționarea lor nu înseamnă în sine că a fost comisă vreo infracțiune. Procuratura franceză a precizat, potrivit sursei citate, că i s-a cerut să investigheze trei cazuri noi specifice care implică un diplomat francez, un agent de modelling și un muzician. De asemenea, procuratura investighează apariția diplomatului de rang înalt Fabrice Aidan în documentele legate de Epstein publicate de autoritățile americane.
Analiștii prevăd probleme în Rusia. Putin ar putea fi forțat să își schimbe obiectivele de război
Vladimir Putin ar putea fi forțat să își revizuiască cererile privitoare la finalul războiului din Ucraina, pe măsură ce încep să apară „probleme economice și militare severe”, spun analiștii citați de Sky News. Liderul rus a încercat să prezinte apărarea Ucrainei ca fiind în pragul unui colaps iminent și să anunțe că o victorie a Rusiei este inevitabilă. Acest lucru s-a transformat în linii roșii pentru Moscova în timpul negocierilor de pace. Printre solicitările pentru care rușii nu vor să negocieze este ca armata ucraineană să se retragă din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Totuși, Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA, spune că intransigența lui Putin față de obiectivele sale de război provoacă pierderi mari pe câmpul de luptă, lipsă de forță de muncă și probleme economice care vor avea „efecte disproporționate” asupra rușilor. „ISW a evaluat de mult timp că Rusia va începe să se confrunte cu probleme economice și militare mai severe în perioada 2026-2027, iar aceste puncte de stres în efortul de război încep să se manifeste. Acești factori de stres, combinați cu sprijinul militar occidental sporit pentru Ucraina și o presiune economică mai dură, l-ar putea forța pe Putin să-și schimbe calculele și să ia în considerare inițierea unor negocieri concrete”, au transmis experții. Noi negocieri de pace vor avea loc marți și miercuri la Geneva. La discuții vor participa delegații din Rusia, Ucraina și SUA.
Patru noi astronauți ajung la Stația Spațială Internațională pentru a înlocui echipajul evacuat al NASA
Stația Spațială Internațională (ISS) și-a revenit la capacitate maximă, după ce sâmbătă, patru noi astronauți vin în locul colegilor care au părăsit stația mai devreme din motive de sănătate, relatează The Guardian. SpaceX i-a transportat pe astronauții americani, francezi și ruși la o zi după lansarea lor de la Cape Canaveral. Jessica Meir și Jack Hathaway de la NASA, Sophie Adenot din Franța și Andrei Fedyaev din Rusia vor fi la ISS pentru o misiune de opt-nouă luni. Hatches open! Four @SpaceX Crew-12 crew members have entered the station and joined Expedition 74 to begin a long-duration space research mission. More… https://t.co/1329gppIO1 pic.twitter.com/q7khFP9TKW — International Space Station (@Space_Station) February 14, 2026 Sosirea celor patru noi astronauți a avut loc în contextul în care în luna ianuarie, o parte a echipajului care se afla pe Stația Spațială Internațională a fost evacuată din motive de sănătate, mai devreme decât era planificat. În urma deciziei, la Stația Spațială au rămas doar trei membri ai echipajului – un american și doi ruși – ceea ce a determinat NASA să suspende ieșirile în spațiu și să reducă cercetările. NASA a refuzat să divulge identitatea astronautului care s-a îmbolnăvit în orbită pe 7 ianuarie sau să explice ce s-a întâmplat, invocând confidențialitatea medicală. A fost pentru prima dată după mai multe decenii când o misiune a fost întreruptă din cauza unei probleme medicale apărute în orbită.
Maia Sandu afirmă că ar trebui să existe o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei: Nu doar Republica Moldova este vizată de ele
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la Munchen, un eveniment în cadrul căruia au loc discuții despre viitorul alianței transatlantice, relațiile diplomatice și războiul din Ucraina. Într-o declarație pentru Deutsche Welle (DW) România, lidera de la Chișinău a subliniat că este nevoie de o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei, întrucât „ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat”. „Eu îmi doresc ca cetățenii noștri să fie în siguranță și îmi doresc ca prezentul și viitorul țării noastre să fie decis de moldoveni, nu de forțe străine, maligne, și de aceea am abordat inclusiv subiectul războiului cognitiv, războiul pentru mințile și inimile oamenilor, și am spus că aici trebuie să lucrăm împreună”, a declarat Maia Sandu pentru sursa citată. Maia Sandu: Republica Moldova nu este unica țintă a atacurilor hibride ale Moscovei Aceasta a mai punctat faptul că Republica Moldova nu este singura țintă a acestor atacuri hibride ale Moscovei și că acțiuni de sabotaj sunt și în alte state UE. „Așa cum este o coaliție a voinței ca să ajute Ucraina, așa ar trebui să existe o coaliție a voinței ca să ne apărăm de aceste atacuri hibride, pentru că nu este doar Republica Moldova vizată de ele, și pentru că ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat. Există mai multe soluții, și la nivel bilateral avem cooperări, dar cred că și la nivelul Uniunii Europene și chiar dincolo de acest format putem să lucrăm împreună (…) Vedem acțiuni de sabotaj nu doar în Republica Moldova, dar inclusiv și în statele UE. Să putem să creștem reziliența în domeniul securității cibernetice. Deci pe toate aceste dimensiuni putem lucra împreună și sunt sigură că tot mai multă lume înțelege pericolul și vom găsi aceste soluții”, a mai afirmat Maia Sandu pentru DW România. În cea de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la Munchen, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a continuat discuțiile despre securitatea Republicii Moldova, despre reziliența țării și a societății la amenințările externe și despre parcursul european. Lidera de la Chișinău a avut întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, dar și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović, potrivit unui comunicat emis de Președinția Republicii Moldova.
Analiști prevăd probleme în Rusia. Putin ar putea fi forțat să își schimbe obiectivele de război
Vladimir Putin ar putea fi forțat să își revizuiască cererile privitoare la finalul războiului din Ucraina, pe măsură ce încep să apară „probleme economice și militare severe”, spun analiștii citați de Sky News. Liderul rus a încercat să prezinte apărarea Ucrainei ca fiind în pragul unui colaps iminent și să anunțe că o victorie a Rusiei este inevitabilă. Acest lucru s-a transformat în linii roșii pentru Moscova în timpul negocierilor de pace. Printre solicitările pentru care rușii nu vor să negocieze este ca armata ucraineană să se retragă din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Totuși, Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA, spune că intransigența lui Putin față de obiectivele sale de război provoacă pierderi mari pe câmpul de luptă, lipsă de forță de muncă și probleme economice care vor avea „efecte disproporționate” asupra rușilor. „ISW a evaluat de mult timp că Rusia va începe să se confrunte cu probleme economice și militare mai severe în perioada 2026-2027, iar aceste puncte de stres în efortul de război încep să se manifeste. Acești factori de stres, combinați cu sprijinul militar occidental sporit pentru Ucraina și o presiune economică mai dură, l-ar putea forța pe Putin să-și schimbe calculele și să ia în considerare inițierea unor negocieri concrete”, au transmis experții. Noi negocieri de pace vor avea loc marți și miercuri la Geneva. La discuții vor participa delegații din Rusia, Ucraina și SUA.
Peste 200.000 de persoane participă la un protest antiguvernamental iranian în München
Protestatarii s-au adunat în parcul expozițional Theresienwiese din München, denunțând conducerea Republicii Islamice Iran în urma represiunii sangeroase a protestelor naționale din ianuarie, scrie France24. Unii fluturau steaguri cu un leu și un soare pe fondul unor dungi orizontale verzi, albe și roșii, emblema monarhiei răsturnate în 1979. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că mii de protestatari au fost uciși în Iran. Sâmbătă sunt planificate și mitinguri la Toronto și Los Angeles, care solicită acțiuni internaționale împotriva Teheranului. Fiul exilat al fostului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a vorbit sâmbătă la Conferința de securitate de la München și a cerut președintelui american Donald Trump să „ajute” poporul iranian. Pahlavi, care trăiește în exil de când tatăl său a fost răsturnat în revoluția din 1979, a cerut o „intervenție umanitară externă pentru a preveni uciderea altor vieți nevinovate” în Iran. Theresienwiese, care găzduiește uriașa adunare populară anuală Oktoberfest, se află la mai puțin de trei kilometri de locul de desfășurare a conferinței de securitate. Săptămâna trecută, aproximativ 10.000 de persoane s-au adunat la Berlin ca răspuns la un apel al MEK, un grup de opoziție exilat considerat „terorist” de Teheran.
Stubb: Imperialismul și expansiunea sunt înscrise în ADN-ul lui Putin și al Rusiei
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate securității globale, scrie The Guardian. Liderul de la Helsinki a subliniat că, indiferent de evoluția războiului din Ucraina, amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Europa nu va dispărea, deoarece este una de natură structurală. Într-un ton diplomatic, Alexander Stubb a făcut referire la discuțiile recente privind regiunea arctică și la interesul strategic tot mai mare manifestat de marile puteri. El a menționat că, dacă evoluțiile geopolitice recente vor conduce la o prezență mai puternică a NATO în Arctica, atunci obiectivele de securitate ale Alianței vor fi consolidate. Președintele Finlandei a anunțat că NATO va desfășura exerciții militare majore în regiune, menite să transmită un semnal clar privind capacitatea de descurajare și angajamentul față de securitatea aliaților, inclusiv în proximitatea Groenlandei. Imperialismul Rusiei și amenințarea asupra Europei Întrebat dacă Rusia reprezintă o amenințare militară directă pentru Europa, Stubb a declarat că Moscova nu va testa Articolul 5 al NATO, care prevede apărarea colectivă. El a subliniat că descurajarea funcționează, mai ales datorită capacităților militare solide ale statelor de pe flancul estic. „Există un motiv pentru care descurajăm. Țări precum Finlanda, Polonia, Turcia și Ucraina au un rol-cheie în securitatea Alianței”, a afirmat liderul finlandez. Stubb s-a declarat în acord cu poziția premierului danez Mette Frederiksen, avertizând că, după încheierea conflictului din Ucraina, riscurile de securitate nu se vor reduce pentru Europa, Asia Centrală sau Caucazul de Sud. Potrivit acestuia, natura expansionistă a Rusiei va continua să genereze instabilitate regională. Mesajul transmis la München este unul clar: Europa trebuie să rămână vigilentă, iar NATO să-și consolideze capacitățile defensive, deoarece imperialismul rus rămâne o provocare majoră pentru securitatea continentală.
Record în domeniul feroviar. Cea mai lungă conexiune subterană va avea peste 60 km și va costa 8,5 miliarde de euro
Cea mai lungă conexiune subterană va permite trenurilor să circule între orașele Innsbruck din Austria și Fortezza din Italia, potrivit Express. Costul estimat al construcției se ridică la suma uimitoare de 8,54 miliarde de euro. Impresionantul obiectiv, numit Tunelul Brenner, este în construcție și se va întinde pe o lungime totală de 55 de kilometri. Totuși, conexiunea va mai avea un tunel inaugurat în 1997. Tunelul din valea Inn se află la sud de Innsbruck și are 12,7 kilometri. Tunelul Brenner ar trebui să fie gata în 2032 și va fi legat de Tunelul din valea Inn ajungându-se astfel la o legătură subterană de 64 de kilometri. Constructorii spun că va fi cea mai lungă conexiune feroviară subterană din lume. Tot în Europa se va construi și cel mai lung tunel feroviar din lume. Spre deosebire de tunelul dintre Austria și Italia, acesta va fi realizat dintr-un singur segment. Utilajele de găurit uriașe vor realiza un tunel lung de 57,5 de kilometri în Munții Alpi pentru a lega rețelele feroviare de mare viteză din Franța și Italia. Linia va conecta orașele Lyon și Torino. Prețul este de 25 de miliarde de euro și se preconizează că tunelul va fi finalizat până în 2033. În prezent, cel mai mare tunel din lume este Gotthard din Elveția, de 57,1 kilometri.