Record în domeniul feroviar. Cea mai lungă conexiune subterană va avea peste 60 km și va costa 8,5 miliarde de euro
Cea mai lungă conexiune subterană va permite trenurilor să circule între orașele Innsbruck din Austria și Fortezza din Italia, potrivit Express. Costul estimat al construcției se ridică la suma uimitoare de 8,54 miliarde de euro. Impresionantul obiectiv, numit Tunelul Brenner, este în construcție și se va întinde pe o lungime totală de 55 de kilometri. Totuși, conexiunea va mai avea un tunel inaugurat în 1997. Tunelul din valea Inn se află la sud de Innsbruck și are 12,7 kilometri. Tunelul Brenner ar trebui să fie gata în 2032 și va fi legat de Tunelul din valea Inn ajungându-se astfel la o legătură subterană de 64 de kilometri. Constructorii spun că va fi cea mai lungă conexiune feroviară subterană din lume. Tot în Europa se va construi și cel mai lung tunel feroviar din lume. Spre deosebire de tunelul dintre Austria și Italia, acesta va fi realizat dintr-un singur segment. Utilajele de găurit uriașe vor realiza un tunel lung de 57,5 de kilometri în Munții Alpi pentru a lega rețelele feroviare de mare viteză din Franța și Italia. Linia va conecta orașele Lyon și Torino. Prețul este de 25 de miliarde de euro și se preconizează că tunelul va fi finalizat până în 2033. În prezent, cel mai mare tunel din lume este Gotthard din Elveția, de 57,1 kilometri.
Marco Rubio, discurs istoric la Conferința de Securitate din München: Noi, americanii, vom fi întotdeauna un copil al Europei
Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate în cadrul Conferinței de Securitate de la München. El a spus că Statele Unite rămân alături de Europa și nu intenționează să se îndepărteze de relația transatlantică, scrie Reuters și The Guardian. În același timp, secretarul american a spus că liderii europeni au făcut greșeli politice și au nevoie de o schimbare de direcție. Participanții, diplomați și oficiali din domeniul securității, au primit într-un mod pozitiv mesajul său. Deși a criticat anumite decizii ale liderilor europeni, tonul discursului a fost diferit față de intervenția vicepreședintelui JD Vance de anul trecut. Atunci, acesta a afirmat că principala amenințare pentru Europa vine din probleme interne, cum este cenzura și slăbirea democrației, nu din pericole externe ca Rusia. „Într-o perioadă în care titlurile din presă anunță sfârșitul erei transatlantice, să fie cunoscut și clar tuturor că acesta nu este nici scopul, nici dorința noastră, pentru că pentru noi, americanii, casa noastră poate fi în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna un copil al Europei”, a spus Marco Rubio. Citește AICI restul declarațiilor făcute de Marco Rubio în cadrul Conferinței de Securitate. Discursul său a avut, totuși, puține referiri concrete. Rubio nu a vorbit de Rusia, considerată principalul adversar geopolitic al Europei, și nici nu a rostit numele NATO, principala alianță de securitate a continentului.
Venezuela a anunțat eliberarea a 17 deținuți politici
Președintele Adunării Naționale din Venezuela, Jorge Rodríguez, care este fratele președintei interimare Delcy Rodríguez a făcut anunțul privind eliberarea prizonierilor pe rețelele de socializare „Ca parte a legii amnistiei, 17 persoane private de libertate din (celulele cunoscute sub numele de) Zona 7 sunt eliberate chiar acum”, a scris Rodríguez. Rudele deținuților, care comunică prin WhatsApp, nu au raportat nicio eliberare imediată din Zona 7, celulele de detenție ale Poliției Naționale din Venazuela. Aceste familii au campat în fața sediului poliției de când Delcy Rodríguez a anunțat pentru prima dată eliberările, pe 8 ianuarie, potrivit Le Figaro. Sub presiunea Washingtonului, președintele a propus pe 30 ianuarie o lege de amnistie amplă, care acoperă cei 27 de ani de guvernare chavistă. Aceasta prevede retragerea tuturor acuzațiilor împotriva disidenților care s-au opus regimurilor lui Nicolás Maduro și predecesorului său, Hugo Chávez. Aceste acuzații includ „trădare” , „terorism” și răspândirea „urii”, care au fost folosite pentru a-i încarcera pe oponenții regimului. Eliberarea programată săptămâna viitoare În urmă cu o săptămână, în timpul unei vizite în Zona 7, Delcy Rodríguez a promis familiilor deținuților politici că cei dragi vor fi eliberați imediat după adoptarea legii amnistiei. Cu toate acestea, adoptarea acesteia de către deputați a fost amânată din cauza dezacordurilor privind domeniul de aplicare al acesteia și rolul sistemului judiciar din Venezuela în implementarea acesteia. Acum este programată pentru săptămâna viitoare. Potrivit ONG-ului Foro Penal, 431 de deținuți politici au fost eliberați condiționat, în timp ce 644 rămân în spatele gratiilor. Mii de susținători ai opoziției au manifestat pe străzile din Caracas înainte de dezbaterile privind legea amnistiei, cerând eliberarea tuturor deținuților politici.
Ministerul Afacerilor Interne ucrainean: Peste 6.300 de persoane evacuate din zonele de front de la începutul anului
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că, de la începutul anului, peste 6.300 de persoane au fost scoase din zonele aflate în apropierea liniei frontului, scrie Ukrinform. Aproape jumătate dintre cei evacuați sunt copii, anunță autoritățile. Intervențiile au fost realizate de echipele Serviciului de Urgență de Stat și de poliție. Ministrul de Interne, Ihor Klymenko, a oferit detalii pe Telegram despre aceste acțiuni. „Aceasta este o muncă dificilă, dar extrem de importantă. Echipele de evacuare, inclusiv White Angel și Phoenix, operează sub bombardament, adesea la un pas de inamic. Fiecare operațiune necesită o planificare atentă: identificarea rutelor mai sigure, pregătirea transportului și coordonarea cu autoritățile locale și administrațiile militare”, a spus Klymenko. El a explicat că pentru multe persoane hotărârea de a pleca din locuință este grea. Din acest motiv, salvatorii și polițiștii oferă nu doar sprijin logistic, ci și dialog și ajutor adaptat fiecărei situații. Familiile cu copii și persoanele cu mobilitate redusă primesc asistență specială.
Tensiuni în creștere. Reuters: Armata SUA se pregătește pentru operațiuni în Iran care ar putea dura săptămâni întregi
Doi oficiali americani au declarat în exclusivitate pentru Reuters, sub condiția anonimatului, că armata SUA se pregătește pentru operațiuni în Iran care ar putea dura săptămâni întregi, în scenariul în care președintele american Donald Trump va ordona, în cele din urmă, un atac. De această dată, planificarea este una mai complexă, iar într-o campanie susținută, armata SUA ar putea lovi, pe lângă infrastructura nucleară, și instalațiile statului și de securitate iraniene, a spus unul dintre oficiali pentru Reuters. Același oficial a spus că Washingtonul se așteaptă pe deplin ca Iranul să riposteze, ceea ce va duce la represalii reciproce pentru o perioadă de timp. Potrivit Reuters, Casa Albă și Pentagonul nu au răspuns la întrebările privind riscurile de represalii sau de conflict regional. Informația vine în contextul în care Washingtonul dorește ca negocierile nucleare cu Iranul să acopere, printre altele, și rachetele balistice ale țării. În replică, Teheranul s-a declarat pregătit să discute restricțiile asupra programului său nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor, dar a exclus legarea acestei chestiuni de rachete. În ultima perioadă, Donald Trump a amenințat cu lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord. La rândul său, Teheranul a promis că va riposta, alimentând temerile unui război mai amplu. În iunie 2025, Washingtonul a lansat operațiunea „Midnight Hammer”, care a vizat instalațiile nucleare iraniene. La momentul respectiv, Statele Unite au trimis două portavioane în regiune anul trecut.
Surse Reuters: Discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina vor avea loc marți la Geneva
Marți, la Geneva, vor avea loc discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina, a declarat o sursă informată în legătură cu acest lucru pentru Reuters. O delegație americană, din care fac parte Steve Witkoff și Jared Kushner, se va întâlni marți dimineață cu reprezentanții iranieni. Contactele dintre SUA și Iran vor fi mediate de reprezentanții din Oman, a mai spus sursa pentru Reuters. Ulterior, în a doua parte a zilei, Witkoff și Kushner vor participa la discuții trilaterale cu reprezentanți din Rusia și Ucraina. Informația vine în contextul în care războiul din Ucraina și situația din Iran sunt două aspecte care îl preocupă pe președintele american Donald Trump. Acesta exercită presiuni asupra guvernului iranian în urma represiunii protestelor din țară și a mobilizat o prezență navală americană importantă în regiune. De asemenea, Trump încearcă să convingă Ucraina și Rusia să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. Moscova și Kievul au confirmat, vineri, faptul că o nouă rundă de negocieri trilaterale se va desfășura săptămâna viitoare, marți și miercuri, de această dată la Geneva, potrivit Associated Press. Negocierile trilaterale anterioare s-au desfășurat la Abu Dhabi.
FT: Marco Rubio spune nu întâlnirii cu unii lideri europeni privind războiul din Ucraina. Care este motivul
Secretarul de stat american Marco Rubio nu a participat la întâlnirea cu liderii europeni privind subiectul războiului din Ucraina. Acesta urma să se vadă, vineri după-amiază, la Munchen, cu lideri din țări precum Germania, Polonia, Finlanda și cu reprezentanți ai Comisiei Europene. Totuși, a anulat totul pe ultima sută de metri din cauza unor conflicte de program, scrie Financial Times, citând un oficial american. „Secretarul nu va participa la întâlnirea din formatul Berlin privind Ucraina, având în vedere numărul de întâlniri pe care le are în același timp. El se ocupă de problema Rusiei-Ucraina în multe dintre întâlnirile sale de aici, de la München”, a spus oficialul american pentru FT. Un oficial european a catalogat anularea întâlnirii drept „o nebunie”, în timp ce un alt oficial a subliniat că întâlnirea dintre ceilalți lideri nu a avut substanță în contextul absenței SUA de la discuții. Totuși, Marco Rubio a vorbit cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, iar tema centrală a discuțiilor dintre cei doi a fost Ucraina. Alte teme abordate au fost NATO și rolul Europei în cadrul acesteia, a spus un oficial german pentru FT. Marco Rubio urmează să țină un discurs sâmbătă dimineață la Conferința de Securitate de la München, iar discursul este așteptat de oficialii europeni, pentru a vedea cum a evoluat poziția președintelui Donald Trump față de aliații istorici ai SUA. În perioada 13-15 februarie, liderii europeni se reunesc la Munchen pentru a discuta despre viitorul alianței transatlantice, relații diplomatice și războiul din Ucraina.
Vânzările de petrol din Venezuela depășesc 1 miliard de dolari. Unde ajung banii
Administrația Trump a depus primele 500 de milioane de dolari din vânzările de petrol din Venezuela într-un cont controlat de SUA în Qatar, potrivit CNBC. Ulterior, procedura s-a modificat. Secretarul Energiei, Chris Wright, a declarat pentru NBC News că a fost înființat un cont al Departamentului Trezoreriei SUA. Veniturile din vânzările de petrol din Venezuela depășesc acum 1 miliard de dolari. „Un cont a fost înființat în Qatar, controlat de guvernul SUA în tot acest timp, pentru a depune acei bani și apoi a-i trimite de acolo în Venezuela. Acum avem un cont la Trezoreria SUA. Banii nu vor mai merge în Qatar”, a spus secretarul pentru energie. Administrația Trump a preluat controlul vânzărilor de petrol ale Venezuelei după ce l-a capturat pe fostul președinte Nicolás Maduro într-un raid militar luna trecută. Wright s-a întâlnit în Venezuela săptămâna aceasta cu președintele interimar al țăriii, Delcy Rodríguez. Wright este cel mai înalt oficial american care a vizitat țara în ultimele decenii. Americanii au acorduri pe termen scurt pentru a vinde încă 5 miliarde de dolari din țițeiul Venezuelei în următoarele luni, a spus secretarul. Până acum, petrolul a ajuns la rafinăriile americane și în Europa, a spus el.
Sprijin surpriză în plin război. China oferă un nou ajutor umanitar Ucrainei
Anunțul a fost făcut în cadrul întâlnirii cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, și citat de televiziunea chineză de stat CCTV, conform agenției AFP. „Relațiile Chinei cu Ucraina trebuie să rămână pe drumul cel bun”, a afirmat Wang Yi, evidențiind dorința Beijingului de a contribui la sprijinul umanitar și la stabilitatea regiunii. Oficialul chinez nu a oferit detalii precise despre volumul sau forma noului ajutor, însă a transmis un mesaj clar de susținere față de eforturile Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia. Între timp, următoarea rundă de negocieri diplomatice menite să identifice soluții pentru conflictul din Ucraina este programată pentru marți și miercuri, la Geneva, între Rusia, Ucraina și Statele Unite, au anunțat simultan Kremlinul și autoritățile de la Kiev, potrivit AFP. Această rundă vine după mai multe încercări de a media un armistițiu și de a facilita un acord politic care să reducă tensiunile și să protejeze civilii afectați de război. Specialiștii în diplomație consideră că implicarea Chinei, ca actor global influent, ar putea avea un impact semnificativ în contextul negocierilor internaționale, aducând resurse suplimentare pentru ajutorul umanitar și contribuind la eforturile de stabilizare a regiunii. Totodată, Beijingul urmărește consolidarea relațiilor economice și diplomatice cu Kievul, menținând un echilibru delicat în raport cu Moscova. Declarația oficială a Chinei survine într-un moment în care sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne esențial, iar comunitatea internațională monitorizează atent evoluțiile din negocierile de pace. Analistii estimează că noul ajutor umanitar chinezesc va fi privit ca un gest de susținere concret și va influența pozitiv imaginea Beijingului în plan global, în paralel cu participarea la dialogul de la Geneva.
Suedia sprijină Ucraina cu un al treilea pachet PURL de 100 de milioane de dolari
Suedia a anunțat că va contribui cu 100 de milioane de dolari la inițiativa „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), scrie Ukrinform. Alături de Olanda, Norvegia și Regatul Unit, Suedia va participa la un pachet comun de sprijin pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de dolari. „Suedia își menține solidaritatea fermă cu Ucraina. Prin contribuția noastră la PURL, care va oferi Ucrainei acces la materiale de apărare prioritare ale SUA, demonstrăm încă o dată că suntem pregătiți să luăm măsuri concrete pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Apărarea aeriană și munițiile sunt cruciale pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor continue ale Rusiei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, trimitem un semnal clar care demonstrează angajamentul nostru comun față de pacea și securitatea în Europa.”, a declarat ministrul apărării suedez, Pal Jonson. Aceasta este a treia contribuție a Suediei la PURL. În trecut, țara a oferit 275 de milioane de dolari pentru un pachet de sprijin împreună cu Danemarca și Norvegia și 60 de milioane de dolari pentru un pachet alături de alte state nordice și baltice. Astfel, Suedia a oferit un sprijin total de 435 de milioane de dolari către PURL. Pe 6 februarie, guvernul suedez a anunțat un alt pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de coroane suedeze, destinat echipamentelor energetice urgente.