Ce părere are Regele Charles despre președintele Donald Trump. Dezvăluirile unui jurnalist britanic
Jurnalistul britanic Tim Shipman susține că Regele Charles nu este cel mai mare fan al președintelui american Donald Trump, potrivit Express. Asta deși monarhul și președintele par întotdeauna foarte prietenoși unul cu celălalt. Citând o sursă familiarizată cu negocierile privind vizitele de stat, Tim Shipman a scris în The Spectator că „Regele nu a vrut ca Trump să vină într-o vizită de stat aici (în Marea Britanie n.r.) pentru că este regele Canadei, iar Trump a amenințat Canada”. Jurnalistul s-a referit la vizita de stat făcută de Donald Trump în septembrie anul trecut la Castelul Windsor. Se pare că Regele a fost deranjat de atitudinea lui Trump față de Canada. Președintele american i-a supărat pe mulți canadieni prin introducerea de tarife vamale la exporturile către SUA. În plus, Trump a vorbit despre o posibilă transformare a Canadei într-un stat american. În prezent, se zvonește că Regele Charles va vizita SUA în următoarele luni. Se preconizează că vizita de stat va avea loc în aprilie, pentru a coincide cu cea de-a 250-a aniversare a Independenței Americii. Deși vizita nu a fost confirmată, se așteaptă ca Regele să fie însoțit de Regina Camilla. Tim Shipman susține că Regele nu dorește să facă vizita, dar nu poate scăpa de ea. Iritarea Regelui ar fi provocată și de ultima problemă apărută în relația SUA-Canada. Administrația Trump a amenințat cu blocarea inaugurării unui pod dintre cele două state construit de guvernul canadian. Americanii au solicitat canadienilor să dețină jumătate din obiectiv. Palatul Buckingham a refuzat să comenteze afirmațiile jurnalistului Tim Shipman.
Trump elimină baza legală a regulilor anti-poluare din SUA. Totul pentru bani, spune Obama
Constatarea, emisă în timpul administrației Barack Obama, stabilea că poluarea provenită din șase gaze cu efect de seră, inclusiv dioxid de carbon și metan, reprezintă un pericol pentru sănătatea publică. Pe baza acesteia, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a putut să reglementeze emisiile provenite din transport, producția de energie, industrie și extracția de combustibili fosili, în temeiul Legii aerului curat din 1970. Trump: „o mare escrocherie” Președintele SUA a justificat noua decizie spunând că regulile de mediu au afectat economia și au crescut costurile pentru consumatori. „Această regulă radicală a devenit fundația legală pentru green new scam – una dintre cele mai mari escrocherii din istorie”, a declarat Trump, citat vineri de Financial Times. Controlul emisiilor, la Congres Șeful EPA, Lee Zeldin, a susținut la rândul său că agenția și-a depășit atribuțiile în ultimii ani, spunând că regula a fost „Sfântul Graal al religiei schimbărilor climatice”. „Dacă Congresul vrea ca EPA să reglementeze masiv gazele cu efect de seră provenite de la autovehicule, atunci Congresul poate face clar acest lucru prin lege”, a spus Zeldin. „Astăzi demontăm tacticile și artificiile legale folosite de administrațiile Obama și Biden pentru a impune pe ascuns agenda lor ideologică americanilor”. Industria cărbunelui salută decizia Decizia a fost salutată de industria combustibililor fosili și de reprezentanți ai sectorului cărbunelui, care spun că reglementările din ultimii ani au dus la închiderea prematură a unor centrale și la creșterea dependenței de alte surse de energie. „Aceste reglementări au fost concepute pentru a forța retragerea prematură a centralelor pe cărbune din SUA și pentru a crește dependența națiunii de surse de electricitate care nu sunt la fel de fiabile ca și cărbunele”, a declarat Michelle Bloodworth, director executiv al grupului America’s Power,un grup de lobby al industriei cărbunelui. Măsura, contestată în instanță Organizațiile de mediu și politicienii democrați au reacționat dur, avertizând că eliminarea acestei baze legale va slăbi capacitatea Statelor Unite de a combate schimbările climatice. Fostul secretar de stat John Kerry spune că „eliminarea regulii privind pericolul va declanșa un regres enorm față de progresele realizate în privința calității aerului, reducerii bolilor și limitării încălzirii globale”. Organizațiile pentru climă au anunțat deja că vor contesta măsura în instanță, într-un proces care ar putea dura mulți ani. „Această acțiune cinică și devastatoare sub Trump nu va rămâne fără luptă. Ne vom vedea în instanță – și vom câștiga”, a declarat Manish Bapna, directorul Natural Resources Defense Council. Fostul președinte Barack Obama a criticat dur decizia într-o postare pe platforma X. „Astăzi, administrația Trump a anulat decizia care stătea la baza limitelor pentru emisiile auto și regulilor pentru centralele electrice. Fără ea, vom fi mai puțin în siguranță, mai puțin sănătoși și mai puțin capabili să luptăm împotriva schimbărilor climatice – totul pentru ca industria combustibililor fosili să facă și mai mulți bani”, a scris Obama.
Regiunea Donețk, atacată de 28 de ori în 24 de ore: cinci morți, inclusiv un copil
Cele mai grave lovituri au avut loc în zona orașului Kramatorsk, unde patru dintre victime și-au pierdut viața după ce o locuință a fost distrusă de un atac direct. „Inamicul a atacat Kramatorsk de 11 ori. Patru persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar patru au fost rănite. Rușii au vizat o locuință privată”, a transmis Ministerul de Interne ucrainean, citat de Interfax-Ukraine. Trei frați uciși În urma atacului, un băiat de 8 ani, cei doi frați gemeni ai săi de 19 ani și un vecin în vârstă de 63 de ani au murit. Mama copiilor și bunica acestora au fost rănite și au fost preluate de echipele de intervenție. Loviturile au continuat și în alte localități din districtul Kramatorsk. În satul Cerkaske, un civil a fost ucis, iar alți doi au fost răniți după ce o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit zona. Alte trei persoane au fost rănite în Malotaranivka, tot în urma unui atac cu dronă. Atacuri nocturne devastatoare Trei civili au fost răniți și în Drujkivka, un oraș din aceeași zonă. Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a lansat nouă atacuri asupra orașului, dintre care cinci cu bombe aeriene ghidate de tip UAB-250. În Kramatorsk, o casă a fost distrusă complet, iar o conductă de gaz a fost avariată. Locuința lovită în Kramatorsk a fost distrusă aproape complet. Salvatorii au intervenit pentru a scoate victimele dintre dărâmături și pentru a stinge incendiile izbucnite după impact. Evacuări din calea frontului Șeful Administrației Militare Regionale, Vadîm Filashkin, a prezentat bilanțul atacurilor în dimineața zilei de vineri, precizând că bombardamentele au vizat mai multe localități din districtele Pokrovsk, Kramatorsk și Bahmut. În total, localitățile din regiunea Donețk au fost atacate de 28 de ori în ultimele 24 de ore. Pe lângă victimele umane, mai multe locuințe au fost avariate în Sloviansk, Raihorodok, Mykolaivka, Andriivka și în alte comunități din apropierea liniei frontului. Autoritățile au anunțat că 151 de persoane, inclusiv 29 de copii, au fost evacuate din zonele expuse atacurilor.
Clasificarea grupării Palestine Action drept organizație teroristă, declarată ilegală de o instanță britanică
Apelul a fost formulat de Huda Ammori, cofondatoare a Palestine Action în 2020. Avocații acesteia au susținut în instanță că măsura reprezintă o limitare a dreptului la protest și a libertății de exprimare, informează Reuters. Instanța a admis două capete principale ale contestației, concluzionând că interdicția constituie o ingerință disproporționată în libertatea de exprimare și libertatea de adunare. Cu toate acestea, instanța, prezidată de judecătoarea Victoria Sharp, a decis că desemnarea va rămâne în vigoare pentru a permite părților să prezinte argumente suplimentare pe durata unui eventual recurs. Gruparea a fost inclusă pe lista organizațiilor teroriste în luna iulie, după ce a desfășurat acțiuni repetate de protest împotriva unor companii de apărare cu legături israeliene din Regatul Unit. Palestine Action a fost plasată pe același nivel juridic cu organizații precum Stat Islamic sau al-Qaeda, iar membrii acesteia riscau până la 14 ani de închisoare doar pentru apartenența la grup.
Portugalia limitează accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale
Prin această hotărâre, Portugalia se alătură unui număr tot mai mare de state europene care implementează reglementări mai stricte privind accesul minorilor la serviciile online. Legea votată de legislatori impune o limită de vârstă de 16 ani pentru crearea și gestionarea autonomă a conturilor pe platforme populare precum Instagram, Facebook sau TikTok, mai scrie Euronews. Conform noilor dispoziții, tinerii cu vârste între 13 și 16 ani vor avea nevoie de un consimțământ explicit și confirmat din partea părinților sau a reprezentanților legali pentru a-și crea și utiliza conturile. În schimb, persoanelor sub 13 ani le este interzisă complet crearea de conturi sau accesul la serviciile vizate de această legislație. Până în prezent, legislația portugheză permitea minorilor de la 13 ani să-și dea consimțământul. Noul act normativ, însă, consolidează cerințele și introduce proceduri suplimentare de verificare a vârstei utilizatorilor. Mecanisme de verificare și măsuri de protecție Pentru categoria de vârstă 13-16 ani, înregistrarea unui cont va implica un sistem de identificare digitală. Acesta va fi posibil prin intermediul „Cheii Mobile Digitale” sau al unui instrument echivalent, menit să confirme vârsta fără a solicita alte informații personale sensibile. Textul legislativ impune, de asemenea, platformelor să dezvolte funcționalități specifice dedicate utilizatorilor minori. Acestea au ca scop limitarea expunerii la: materiale violente, conținut cu caracter sexual explicit destinat adulților, aplicații și jocuri cu mecanisme de dependență, materiale vizuale sau video alterate digital (cum ar fi tehnologia deepfake). Este important de menționat că aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, des utilizate de părinți pentru a comunica cu copiii lor, nu fac parte din categoriile principale vizate de aceste noi restricții. Supravegherea respectării acestei legislații va fi încredințată Autorității Naționale pentru Comunicații (Anacom) și Comisiei Naționale pentru Protecția Datelor (CNPD). Reacții și controverse: aspecte de aplicare și libertăți personale Pe parcursul sesiunilor de dezbatere din parlament, forțele politice din opoziție și-au exprimat îngrijorările cu privire la implementarea practică a acestor dispoziții. S-a mai discutat despre impactul asupra confidențialității datelor și la necesitatea colectării de informații personale pentru confirmarea vârstei. A mai fost analizat și aspectul ca tinerii să recurgă la rețele private virtuale (VPN-uri) pentru a ocoli noile reguli. O serie de legislatori au considerat proiectul de lege ca fiind exagerat. Deputata Madalena Cordeira, de exemplu, a caracterizat actul legislativ ca fiind „o inițiativă care urmărește să îngrădească libertățile”. Ea a mai adresat și acuzații de autoritarism majorității parlamentare. O tendință europeană în plină expansiune Hotărârea adoptată de Portugalia se integrează într-un curent european tot mai pregnant. În Franța, de pildă, a fost deja promulgată o lege care restricționează accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, în timp ce Danemarca elaborează o propunere legislativă asemănătoare, ce vizează interzicerea accesului minorilor sub 15 ani și ar putea fi aplicabilă până la jumătatea anului 2026. Italia examinează, de asemenea, un proiect de lege ce vizează restricții pentru utilizatorii sub 15 ani. Spania de asemenea analizează o potențială interdicție pentru cei sub 16 ani. De asemenea, țări precum Slovenia, Grecia și Germania se află în proces de pregătire a unor inițiative legislative similare. Având în vedere îngrijorările crescânde legate de sănătatea psihică a generației tinere și de influența conținutului digital, administrațiile europene depun eforturi pentru a echilibra nevoia de protejare a minorilor cu asigurarea respectării drepturilor și libertăților digitale.
Companiile din Franța, nemulțumite după ce România a încheiat prin SAFE contracte mai costisitoare cu Germania
Francezii au fost deranjați de faptul că România ar putea acorda Germaniei contracte SAFE care pot să depășească 6 miliarde de euro, în timp ce firmele lor ar urma să primească proiecte cu o valoare mai mică. Potrivit Mediafax, situația aceasta a fost semnalată de două surse citate de Go4it, dintre care una este manager într-o companie franceză din domeniu, iar o alta este membră într-un grup american cu prezență în România. „Trebuie să ne explice cineva de ce Germania primește 6 miliarde de euro, pentru că eu nu înțeleg. Aș vrea să știu care este logica”, relatează una dintre surse. Cealaltă sursă a precizat că producătorii din Franța sunt supărați pentru că nu primesc contracte la fel de mari: „Sunt frustrați francezii, pentru că ei primesc sub 2 miliarde de euro, iar Germania se pare că va avea contracte cu România prin SAFE de 6 miliarde de euro”, adăugând că multe dintre achizițiile făcute de România „nu sunt ceea ce țara are nevoie”. Aceasta și-ar fi dorit ca o parte din aceste achiziții prin SAFE să poată răspunde provocărilor unui război hibrid, în cadrul căruia infrastructura critică a Româniri ar fi sabotată, cum ar fi platforma gaziferă Neptun Deep, care după finalizarea proiectului, în 2027, va avea capacitatea de a produce un volum de 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Sursa vorbește mai precis despre dotări pentru trupe speciale de intervenție rapidă, dar și vehicule aeriene de transport cu sarcini grele, care pot interveni în timpul unui dezastru pentru a putea trimite ajutoare sau generatoare. România a cumpărat prin acest proiect echipamente de apărare civilă în valoare de 900 de milioane de euro, între care două avioane multirol, dar și mai multe tipuri de elicoptere. Reprezentanții companiei franceze spun că „business-ul trebuie separat de politică”. Cu toate acestea, companiile germane contribuie la revitalizarea industriei locale de Apărare. Producătorul german Rheinmetall va construi fabrica de pulberi de la Brașov, cu o investiție estimată de 500 de milioane de euro, care ar aduce 700 de noi locuri de muncă pe piața locală. Autorul recomandă:
Relația transatlantică, în prim-plan la Conferința de Securitate de la München
Discursul lui Vance din 2025 la Conferința de Securitate de la München a dus la un an de tensiuni transatlantice fără precedent, pe fondul percepției că Statele Unite vor să schimbe radical ordinea internațională, relatează Reuters. Reuniunea din acest an începe vineri și are loc pe fondul mai multor conflicte, inclusiv războiul din Ucraina. „Nu-mi pot aminti o perioadă în care să fi avut mai multe războaie, crize și conflicte simultane, de o asemenea amploare”, a declarat Wolfgang Ischinger, fost diplomat german care conduce forumul. Relația transatlantică, sub presiune Legăturile transatlantice au fost, tradițional, un punct central al conferinței, care a început ca un forum al Războiului Rece pentru dezbateri occidentale privind apărarea. Însă ideea unei cooperări transatlantice solide a fost pusă sub semnul întrebării de ceea ce Ischinger a numit „politici de tip bilă de demolare”, în care „distrugerea pe scară largă, mai degrabă decât reformele atente și corecțiile de politici, este ordinea zilei”. Președintele SUA, Donald Trump, l-a capturat pe președintele Venezuelei, a amenințat alte țări din America Latină cu acțiuni militare similare, a impus tarife atât aliaților, cât și adversarilor, și a vorbit deschis despre anexarea Groenlandei. Tonul dur al administrației Trump, inclusiv un avertisment sumbru că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, i-a zdruncinat pe aliați, care au promis să crească cheltuielile militare. Reducerea dependenței Europei de sprijinul militar al SUA va dura însă ceva timp, iar continentul rămâne vulnerabil pe fondul tensiunilor cu Rusia legate de războiul din Ucraina. Absența lui Vance în acest an a alimentat așteptările privind un ton mai puțin conflictual din partea Washingtonului. Delegația SUA este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care ar urma să aibă un mesaj mai conciliant într-un discurs programat sâmbătă. Participare numeroasă la München Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, va deschide conferința cu un discurs care să susțină relația transatlantică și, în același timp, să sublinieze nevoia de întărire a Uniunii Europene, potrivit unui oficial guvernamental german. Sunt așteptați aproximativ 70 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și ministrul chinez de externe Wang Yi. Christine Lagarde ar urma să fie primul președinte al Băncii Centrale Europene care va susține un discurs la acest forum, pe fondul accentului pus pe reziliența economiei europene. Rusia nu trimite o delegație, iar invitațiile pentru oficiali iranieni au fost retrase după represiunea protestelor de luna trecută. În schimb, fiul ultimului șah al Iranului este așteptat să țină un discurs, iar în oraș ar urma să aibă loc un miting al opoziției iraniene.
Arheologii din Egipt au descoperit un adăpost rupestru, vechi de 10.000 de ani
Un sit arheologic de artă rupestră vechi de 10.000 de ani a fost descoperit în Peninsula Sinai, din estul Egiptului, a anunțat joi Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt, potrivit Le Figaro. Situl, cunoscut sub numele de „Platoul Umm Irak”, conține un adăpost rupestru lung de 100 de metri, ale cărui diverse gravuri și picturi rupestre permit cercetătorilor să urmărească evoluția expresiei artistice umane din preistorie până în perioada islamică. Consiliul Suprem pentru Antichități, care operează în Sinaiul de Sud, „a descoperit unul dintre cele mai importante situri arheologice noi, cu o valoare istorică și artistică excepțională”, a anunțat ministerul într-un comunicat publicat joi. Diversitatea sa cronologică îl transformă într -un „muzeu natural în aer liber”, potrivit lui Hisham El-Leithy, secretarul general al Consiliului Suprem pentru Antichități. Situl constituie o dovadă suplimentară a succesiunii civilizațiilor Tavanul adăpostului din stâncă prezintă numeroase picturi cu cerneală roșie – animale, simboluri – și inscripții în arabă și nabateeană. Unele dintre gravuri „reflectă stilurile de viață și activitățile economice ale primelor comunități umane”, a declarat ministerul în comunicatul său de presă. În interior, excremente de animale, pereți despărțitori din piatră și rămășițele unor vetre confirmă faptul că adăpostul a servit drept refugiu pentru o lungă perioadă de timp. Aceste rămășițe „constituie o dovadă suplimentară a succesiunii civilizațiilor în această parte importantă a teritoriului egiptean de-a lungul mileniilor”, a adăugat ministrul Antichităților, Sherif Fathi, descriind descoperirea ca fiind o „adăugire semnificativă la harta antichităților egiptene”. Situl este situat în sudul Peninsulei Sinai, unde Cairo desfășoară un proiect imobiliar și turistic major în jurul Sfintei Ecaterina, un important loc de pelerinaj ortodox și destinație pentru drumeții, în ciuda ostilității populației locale, predominant beduine.
CIA, campanie de recrutare în rândul ofițerilor din China
Filmul prezintă un ofițer militar fictiv de nivel mediu care „ia dificila decizie de a rămâne fidel valorilor sale și de a-și croi o cale mai bună pentru familia sa contactând CIA”, a declarat un oficial CIA pentru CNN. „Oricine are abilități de conducere va fi inevitabil temut și eliminat fără milă”, spune naratorul videoclipului. „Nu le pot permite acestor nebuni să modeleze lumea viitoare a fiicei mele.” Noul videoclip își propune să continue o campanie de recrutare lansată de agenție anul trecut și care a contribuit la cultivarea de noi surse din China, esențiale pentru colectarea de informații umane, a declarat oficialul CIA, sugerând că agenția a avut recent un succes în vizarea unui guvern pe care, din punct de vedere istoric, s-a străduit să-l pătrundă. „Vom continua să oferim oficialilor guvernului chinez și cetățenilor oportunitatea de a lucra împreună pentru un viitor mai luminos”, a declarat directorul CIA, John Ratcliffe, într-un comunicat acordat CNN. China prioritate maximă pentru CIA În timpul audierii de confirmare, Ratcliffe a subliniat că China va fi o prioritate maximă pentru agenție, iar oficialii americani au indicat că CIA a făcut progrese în restabilirea rețelei sale de surse din interiorul țării, despre care se credea că a fost pierdută cu doar câțiva ani în urmă. Începând cu 2010, SUA au pierdut o serie de spioni în China ca parte a unei campanii de contrainformații de doi ani, pe care New York Times a descris- o drept „o culegere de informații paralizantă”. Reconstruirea acestei rețele a fost o campanie de ani de zile pentru șefii serviciilor de informații. Un oficial CIA a declarat pentru CNN că videoclipurile au dus cu succes la recrutarea de noi surse de informații în interiorul țării. „Videoclipurile funcționează, iar zidul lor nu este perfect”, a spus oficialul, referindu-se la percepția că guvernul lui Xi s-a protejat în mare măsură de ochii curioși ai agențiilor de informații americane. CIA consideră că are oportunitatea de a-și extinde vizibilitatea asupra guvernului lui Xi – în parte – prin exploatarea represiunii sale intensificate asupra conducerii militare a Chinei.
Coreea de Nord amenință cu un răspuns teribil în cazul unei noi incursiuni cu drone din partea Coreei de Sud
„Emit un avertisment preliminar: reapariția unei astfel de provocări, care încalcă suveranitatea inalienabilă a RPDC (Republicii Populare Democrate Coreene sau Coreei de Nord), va provoca cu siguranță un răspuns teribil”, a declarat influenta soră a liderului nord-coreean, Kim Yo-jong, într-un comunicat publicat de agenția oficială de știri KCNA, citată de Le Figaro. Deși a recunoscut că Seulul a luat măsuri „semnificative” în urma incursiunii dronelor din ianuarie, Kim Yo-jong a subliniat că încălcarea suveranității nord-coreene este inacceptabilă în orice circumstanțe. „Nu ne pasă cine este operatorul real al infiltrării dronelor în spațiul aerian al RPDC sau dacă este vorba de o persoană fizică sau de o organizație civilă”, a spus ea. „Îndrum autoritățile Republicii Coreea (Coreea de Sud) să acorde atenția cuvenită prevenției, astfel încât un astfel de act lipsit de sens să nu se mai întâmple”, a adăugat ea. Coreea de Nord a cerut explicații Seulului Coreea de Nord a anunțat luna trecută că a doborât o dronă echipată cu „echipament de supraveghere” în apropierea orașului Kaesong, la câțiva kilometri de granița puternic militarizată cu Coreea de Sud. Phenianul a cerut o „explicație detaliată” de la Seul. Fotografiile publicate de KCNA au arătat epava dronei și componente gri și albastre prezentate ca resturi de la aparatele de fotografiat. Armata nord-coreeană a susținut că drona a surprins imagini ale „țintelor importante” din zonele de frontieră. Armata sud-coreeană a susținut că nu are nicio implicare în cazul dronelor, declarând că acestea aparțin unui model disponibil comercial pe care nu îl folosește. Seulul a sugerat inițial că operațiunile au fost organizate de civili deasupra Coreei de Nord. Președintele sud-coreean Lee Jae-myung a condamnat incidentul, subliniind că astfel de acțiuni riscă să declanșeze o confruntare armată între cele două țări, care nu au semnat niciodată un tratat de pace după Războiul din Coreea (1950-1953).